Romania, campioana europenea la Angry Birds

In: DIVERTISMENT

desenele-animate-angry-birds-se-lanseaza-in-toamna-1_size1Romania e campioana europeana la Angry Birds. Componentii echipei noastre, Robert Kallos, Nicola Tudor si Ionut Dascalescu, au obținut cele mai mari scoruri la competia care a avut loc la Londra, reusind sa intreaca participanti din alte 18 tari europene. Romanii vor pleca acasa cu premii in valoare de 1000 de euro.

Cei trei au fost selectati in cadrul competitiei „Samsung SMART TV te invita la distractie cu Angry Birds”, care a a avut loc in mai multe orase din Romania: Bucuresti, Constanta, Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara. Echipa Romaniei a fost aleasa in cadrul finalei nationale, care a avut loc pe 1 decembrie la Bucuresti.

Competitia de la Londra a inclus o proba de „treasure hunt” prin oras, precum si probe ascunse din cadrul jocului Angry Birds. Jucatorii cu cele mai mari scoruri s-au putut intrece pe scena, in fata a 250 de fani, cu vedete precum campionul Olimpic Louis Smith, artista Alexis Jordan, sau actorii Jessica Wright si Sam Faiers din serialul britanic „The Only Way is Essex”.

„Angry Birds” jucat pe televizoarele Samsung SMART TV este primul joc controlat integral prin gesturile mainii, de la navigarea prin meniu, la tintire si activarea prastiei, contribuind la o experienta de joc mai captivanta decat oricand.

Angry Birds, dezvoltat de Rovio Entertainment, este primul joc pentru SMART TV care functionează cu tehnologia Motion Control.

Grigorescu, Tonitza, Pallady, Petrascu, Andreescu si Baba „vin” la Licitatia de Craciun

In: Cultura, DIVERTISMENT

Alexandru Tipoia, Turci la BalcicEvenimentul anului pentru piata de arta din Romania va avea loc pe 19 decembrie, cand Artmark organizeaza Licitatia de Craciun.

Dupa un turneu-fulger prin Cluj-Napoca si Iasi, colectia de iarna a capodoperelor artei romanesti si ale artei decorative europene se reintregeste la Bucuresti pentru a se pregati de regalul artistic din 19 decembrie. Licitatia de Craciun aduce in atentia pasionatilor doua lansari de carte, incepand cu ora 17:45. Una dintre acestea este „Artisti evrei din Romania moderna” scrisa de Prof. Dr. Alexandru Florian, Monica Enache si Valentina Iancu, publicata la Editura Noi Media Print. Criticul de arta Magda Carneci face parte dintre invitatii de marca. Cea de-a doua carte este „De vorba cu Marcel Chirnoaga”, avandu-l ca autor pe Vasile Petrovici, cunoscut colectionar de arta si secretarul Societatii Colectionarilor de arta din Romania.

Brosa Cartier de colectiePrintre loturile-vedeta ale licitatiei anului, picturile maestrilor Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Ioan Andreescu sau Corneliu Baba, isi fac loc capodoperele bijuteriei si artei decorative europene: „Pasarea paradisului”, o brosa Cartier de colectie, realizata in 1954 din aur si platina, decorata cu diamante si rubin (valoare estimativa 8.000 – 12.000 euro), un pocal Neo-baroc cu capac, din argint Neresheimer & Sohne, piesa monumentala de colectie de la sfarsitul secolului al XIX-lea care demonstreaza maiestria orfevrariei germane (valoare estimativa 2.500 – 4.000 euro), precum si un inel de seara din platina, decorat cu pavaj de diamante, realizat in a doua jumatate a secolului al XX-lea (valoare estimativa 4.000 – 6.000 euro).

Eustatiu Stoenescu, Portretul unei aristocrate

Unele dintre cele mai reusite portrete ale pictorilor romani prezente in Licitatia de Craciun isi asteapta viitorii proprietari: „Portretul unei aristocrate”, semnat de artistul de talie internationala Eustatiu Stoenescu (valoare estimativa 18.000 – 25.000 euro), „Odalisca”, portretul de sorginte orientalista realizat de pictorul Francisc Sirato (valoare estimativa 14.000 – 24.000 euro), opera ce a participat in anul 1931 la „Exposition d’art roumain moderne a l’occasion de la XXVIIème Conference de l’union interparlamentaire” sau „Turci la Balcic”, de Alexandru Tipoia (valoare estimativa 3.000 – 5.000 euro), un dublu portret care a facut parte din Expozitia retrospectiva “Alexandru Tipoia” de la Muzeul National de Arta al Romaniei, in anul 1998.

Francisc Sirato, OdaliscaPocal Neo-baroc

Sergiu Nicolaescu in Senat: Mai am putini ani de trait, va spun sincer „La revedere!”

In: DIVERTISMENT

sergiu-nicolaescu-a-demisionat-din-psd-93315Senatorul PSD Sergiu Nicolaescu le-a adresat multumiri, miercuri, colegilor din Senat pentru perioada petrecuta impreuna, precizand ca nu a mai candidat pentru un nou mandat deoarece mai are putini ani de trait pe care vrea sa-i termine in profesia sa.

„Vreau sa va multumesc pentru acesti patru ani minunati pe care i-am petrecut impreuna, in care dumneavoastra mi-ati daruit stima si consideratie, simtaminte pe care si eu vi le datorez. Mai am putini ani de trait si mi-am dorit sa-i termin in profesia mea, pentru acest lucru nu am participat la alegeri. Vreau sa va spun un sincer «La revedere!» si vreau sa va spun in acelasi timp «La multi ani!» si Sarbatori Fericite!”, a spus Nicolaescu de la tribuna Senatului, in ultima sedinta a actualei legislaturi, fiind aplaudat de cei prezenti.

Sergiu Nicolaescu a fost ales pentru prima data parlamentar in 1990, pe listele FSN, iar in actuala legislatura a incheiat al cincilea mandat in Parlament. Singura legislatura in care nu a fost parlamentar a fost cea din 2004-2008. Nicolaescu a fost membru al Comisiilor de cultura din Senat in fiecare legislatura si a detinut presedintia comisiei in actuala legislatura. Nicolaescu are varsta de 82 de ani. El este regizor, actor de film, scenarist si producator de film, fiind totodata intre cei care au luat parte la Revolutia din 1989.

Actorul Florin Piersic a primit cetatenia moldoveneasca

In: DIVERTISMENT

Actorul roman Florin Piersic a primit cetatenia moldovenasca din partea presedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Aceasta decizie se bazeaza pe articolul 88 din Constitutie, care prevede ca presedintele poate solutiona problemele legate de cetatenie.

Florin Piersic a solicitat cetatenia moldoveneasca printr-o epistola si si-a motivat aceasta cererea prin faptul ca poporul basarabean i-a aratat respect si iubire.

„Vreau sa ii raspund tot cu iubire si asta inseamna ca doresc sa ma identific in parte cu originea si cultura tarii si sa devin cetatean al tarii de peste Prut”, a declarat Florin Piersic.

De-a lungul timpului, Florin Piersic a primit titlul de „Cetetean de Onoare” al mai multor orase, precum Bacau, Cluj-Napoca, Caracal, Sighet, Suceava, Baia Mare, Oradea sau Bucuresti.

Premierul turc deranjat de „Suleyman Magnificul”

In: DIVERTISMENT

Serialul „Suleyman Magnificul”, una dintre cele mai populare productii de televiziune din Turcia, a starnit furia premierului din aceasta tara, Recep Tayyip Erdoğan, care a criticat acest show TV, ce descrie viata sultanului Suleiman, considerandu-l „contrar istoriei si bunelor moravuri musulmane”.

De un an, acest serial descrie, fara perdea, domnia unuia dintre cei mai faimosi sultani ai Imperiului Otoman, Suleyman Magnificul (1520-1566), prezentand cuceriri militare, intrigi de palat si rivalitatile din harem, informeaza AFP.

Milioane de telespectatori urmaresc cu sufletul la gura acest serial, in fiecare saptamana, in Turcia, in tarile din regiunea Maghreb, dar si in cele din Europa de Est, unde aceasta productie a fost vanduta.

Se pare, insa, ca aceasta cronica romantata si decadenta, care il prezinta pe sultanul Suleyman cu un pahar de alcool in mana sau facand sex cu supusele sale, nu este pe gustul premierului turc, care s-a exprimat foarte clar asupra acestui lucru, duminica, intr-un discurs care s-a dorit un atac la adresa acelora care ii critica politica pe care o duce pe plan extern.

„Ei intreaba de ce ne ocupam de ceea ce se intampla in Irak, in Siria si in Gaza. Insa noi suntem interesati de tot ceea ce are legatura cu stramosii nostri. Ei nu ii cunosc pe tatii si pe stramosii nostri decat prin intermediul serialului „Suleyman Magnificul”, insa acel Suleyman din serial nu este Suleyman pe care noi il cunoastem”, a spus Erdogan.

Inca doua zile libere de la Guvern. Topul tarilor cu cele mai multe zile de vacanta

In: DIVERTISMENT, Stirea zilei

Zilele de 24 şi 31 decembrie 2012 au fost declarate de Guvern drept zile libere, decizia fiind luată în şedinţa de marţi a Executivului. Declararea zilelor libere a fost reglementată prin hotărâre. Pe ordinea de zi a şedinţei a fost inclus un proiect de hotărâre pentru stabilirea zilelor de 24 şi 31 decembrie 2012 ca zile libere.

Conform Codului Muncii, zilele libere din luna decembrie 2012 sunt 1 Decembrie (sâmbătă, Ziua Naţională), 25 şi 26 decembrie (marţi şi miercuri, prima şi a doua zi de Crăciun). Romanii beneficiaza in total de 33 de zile libere: 21 de zile de concediu de odihna garantate si 12 zile de sarbatoare legala – 1 si 2 ianuarie, prima si a doua zi de Paste, 1 Mai, prima si a doua zi de Rusalii, 15 August (Sf. Maria), 30 noiembrie (Sf. Andrei), 1 Decembrie (Ziua Nationala) si 25 si 26 decembrie (Craciunul).

 

Top 10 al tarilor cu cele mai multe zile libere intr-un an

 10. Spania

Angajatii din Spania au 36 de zile libere: 22 de zile de concediu si 14 zile de sarbatoare legala

 9. Venezuela

In aceasta tara, angajatii au 36 de zile libere: 24 de concediu si 12 de zile de sarbatoare legala

 8. Suedia

Suedezii se bucura de 36 de zile libere in total: 25 de concediu garantat si 11 zile de la stat

7. Franta

Si francezii au 36 de zile libere garantate pe an: 25 de concediu si 11 de sarbatori legale

 6. Marea Britanie

Britanicii beneficiaza tot de 36 de zile libere in total, din care 28 de concediu si 8 de sarbatori legale

5. Grecia

Grecii au 37 de zile libere pe an: 25 de concediu garantat plus alte 12 din partea statului

 4. Bolivia

Angajatii beneficiaza de 37 de zile in care stau acasa: 25 de concediu de odihna si 12 de sarbatori legale

 3. Polonia

Polonezii au 37 de zile libere pe an, din care 26 de concediu si 11 de sarbatori legale

 2. Malta

Angajatii din aceasta tara beneficiaza de 38 de zile de stat acasa pe an: 24 de concediu si alte 14 de zile libere de la stat

 1. Austria

Austriecii primesc 38 de libere: 25 de zile de concediu si alte 13 de sarbatori legale

Dallas a ramas fara JR Ewing. Cum vor schimba producatorii serialului Tv povestea din film? video

In: DIVERTISMENT

Larry Hagman, actorul care l-a interpretat pe JR Ewing in serialul Dallas, a murit la varsta de 81 de ani din cauza cancerului. Desi se stia despre suferinta acestuia de multa vreme, producatorii serialului nu au anticipat o iesire din scena atat de brusca a celui care i-a dat viata unuia ditre cele mai iubite personaje negative din istoria filmului.

Hagman a apucat sa participe la realizarea a sase episoade din noua serie, iar acum producatorii Dallas trebuie sa gaseasca o modalitate prin care sa explice disparitia lui JR Ewing. Misiunea acestora este una extrem de grea, avand in vedere ca personajul interpretat de Larry Hagman era “sarea si piperul” serialului. Stilul în care Hagman a interpretat rolul lui J.R., un barbat cu un ironic simt al umorului si cu o capacitate incredibila de razbunare, a fost o parte importanta a popularitatii show-ului. Asa cum Hagman obisnuia sa spuna despre personajul sau, lumea „adora sa-l urasca”.

Dallas a mai trecut printr-un episod similar, in 1981, cand actorul Jim Davis a incetat din viata. Atunci scenaristii au decis ca personajul sau, Jock Ewing, sa fie dat disparut in Amazon si abia apoi declarat mort.

Pana cand se va lua o decizie in ceea ce priveste “ plecarea” lui JR Ewing va prezentam cateva date despre Dallas, serialul care a facut istorie in intreaga lumea, dar si cateva imagini cu rolurile interpretate de Larry Hagman in toata cariera sa.

Larry Hagman a fost actor, producator si regizor de film. Cel mai cunoscut rol al sau este J. R. Ewing . Actorul a mai jucat in „Superman”, „Amanta presedintelui”,  „Nixon”, „JFK”, „Primary Colors / Cum sa ajungi presedinte”.

Episodul din Dallas, „Who Done It?“ (Cine l-a impuscat pe JR) a fost unul dintre cele mai urmarite programe din istorie, cu un rating de 53,3 si o cota de piata de 76 de puncte. Acesta a fost punctul culminant din Dallas deoarece telespectatorii au aflat cine l-a impuscat pe J. R. Desi in 1983 ultimul episod din „M.A.S.H.“ a doborat recordurile, la nivel international „Dallas“ a ramas pe locul I pentru cel mai vizionat episod.

Larry Hagman nu a fost prima optiune a regizorilor pentru a-l interpreta pe J.R intrucat acestia i-au oferit initial rolul lui Robert Foxworth, care a refuzat personajul mult prea dur. Dupa 13 sezoane, episodul final s-a difuzat in 1991 si a inregistrat un rating de 22.0 si o cota de piata de 38.

In 2007 revista „Time“ a inclus productia „Dallas” in topul 100 al celor mai bune show-uri TV din toate timpurile. Serialul a castigat Globul de Aur, dar si alte 40 de premii si 80 de nominalizari. Dallas a fost in competitie cu serialul „Dynasty“, insa in cele doua productii au jucat actori comuni, precum Brian Dennehy, Dale Robertson, Joel Fabiani si Tacy Scoggins.

Anul acesta, in iunie, Dallas a revenit pe micile ecrane din America. Noua serie se focuseaza asupra fiilor celor doi frati Ewing: John Ross si Christopher.Cei doi veri preiau intreaga actiune exact din punctul unde au lasat-o tatii lor. Ca si parintele sau, John Ross este ambitios si vrea sa se alature afacerii familiei: petrolul.Dar Christopher, care a fost adoptat de Bobby si prima sa sotie Pam, cauta o alta sursa de energie alternativa in mineritul metanului.

Spre deosebire de alte seriale „defuncte” ce au fost readuse la viata in ultimii ani – „Melrose Place”, „90210 Beverly Hills”, considerate doua esecuri -, „Dallas” a readus pe micile ecrane „crema” distributiei originale, imbatranita, dar inca vioaie: infamul J.R. (Larry Hagman, 80 de ani), Sue Ellen, sotia etern umilita si alcoolica (Linda Gray, 71 de ani) si gentilul Bobby (Patrick Duffy, 63 de ani). „Rivalitatea crancena si lupta pentru putere intr-o familie dinastica de magnati din industria petrolului si crescatori de vite raman sufletul actiunii din «Dallas»”, spun oficialii de la TNT.

Insa disensiunilor dintre membrii din vechea generatie li se adauga de acum inainte reglarile de conturi ale personajelor din generatia tanara. John Ross Ewing, fiul lui J.R. – la fel de machiavelic, ambitios si pervers ca tatal sau -, este interpretat de Josh Henderson, in timp de fiul adoptiv al personajelor Bobby si Pamela, Christopher, este jucat de Jesse Metcalfe.Fanii serialului „Neveste disperate” ii vor recunoaste pe cei doi tineri: primul il interpreta pe nepotul lui Edie Britt (Nicolette Sheridan), iar cel de-al doilea era seducatorul gradinar si amant al personajului Gabrielle (Eva Longoria).

Vezi cele mai importante scene din Dallas:

Vezi cele mai importante productii in care a jucat Larry Hagman:

Actorii nu mor niciodata! Galerie foto+video

In: Cultura, DIVERTISMENT

Moartea timpurie a actorului Serban Ionescu ne face sa ne gandim si la alte stele ale Romaniei care au urcat in ultimii ani la ceruri. E bine sa ne gandim la acesti artisti ca la niste comori pe care Dumnezeu ni le-a trimis pe pamant  si sa ne bucuram de tot ce au adus ei frumos in viata noastra. E bine sa le revedem filmele sau piesele de teatru inregistrate pentru ca in felul acesta le cinstim memoria. E bine ca si generatiile de acum, dar si cele care vin din urma sa invete sa le aprecieze opera. Un actor nu moare atat timp cat oamenii ii iubesc creatiile. In ultimii ani, nume grele ale scenei romanesti au disparut. Au facut-o doar fizic, pentru ca spriritul lor continua sa existe pentru cei care iubesc teatrul, filmul, arta in general.

Iurie Darie s-a nascut pe 14 martie 1929, in Vadul Rosu din judetul Soroca, aflat astazi in Republica Moldova. El a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica in 1952 si a debutat in anul 1953, in „Nepotii gornistului”, in regia lui Dinu Negreanu, avandu-i alaturi pe Marga Barbu si Liviu Ciulei.

In anul 1969, a fost ales de regizorul Mircea Dragan pentru a juca in seria „Brigada Diverse”, alaturi de nume celebre precum Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Radulescu si Puiu Calinescu.

A interpretat roluri memorabile in peste 40 de productii cinematografice, printre care „Rasare soarele” (1954), „Alo? Ati gresit numarul!” (1958) „Baietii nostri” (1959), „S-a furat o bomba” (1961), „Vacanta la mare” (1962), „Dragoste la zero grade” (1964), „Rautaciosul adolescent” (1968), „Atunci i-am condamnat pe toti la moarte” (1971), „Fratii Jderi” (1974), „Muschetarul roman” (1975), „Blutsbruder” (1975), „Misterul lui Herodot” (1976), „Drumul oaselor” (1980), „Sing, Cowboy, Sing” (1981), „Ringul” (1985), „O zi la Bucuresti” (1986), „In fiecare zi mi-e dor de tine” (1987), „Zambet de soare” (1987), „Oglinda” (1993), „Punctul zero” (1996), „Triunghiul mortii” (1999).In 2004, Darie a jucat in serialul „Numai iubirea” de la postul Acasa.

Cariera sa este legata de Teatrul de Comedie din Bucuresti. A jucat sub bagheta regizorului Lucian Giurchescu si a lui David Esrig. I-a avut ca parteneri pe actorii Gheorghe Dinica, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Dem Radulescu, Sanda Toma, Vasilica Tastaman, Stela Popescu, Silviu Tanculescu. Printre spectacolele in care a jucat se numara „Troilus si Cresida”, de William Shakespeare, si „Umbra”, de Evgenii Svart, ambele in regia lui David Esrig.

Dupa Revolutie, a jucat in „Palaria”, o productie a Teatrului de Comedie, in regia lui Horatiu Malaele (1998), si „Patru pe o canapea si valetul”, de Marc Camoletti, in regia lui Radu Nichifor (2000).

Iurie Darie a colaborat si cu cineastii basarabeni, in filmul pentru copii „Moara”, realizat in 1992. A jucat si pe scena Teatrului National „Mihai Eminescu” din Chisinau, in „Tata” (1999-2000). Actorul s-a remarcat si in emisiunile de televiziune pentru copii, in care isi etala abilitatea de a desena, uneori cu ambele maini.

Gheorghe Dinica a absolvit in 1961 Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti, la clasa profesoarei Dina Cocea. „Primul meu rol a fost cu o trupa de amatori de la Posta, iar eu interpretam rolul Locotenentului Stamatescu din piesa «Titanic-vals» de Tudor Musatescu. Eram pe scena si parca visam. Nici nu stiam ce se intampla cu mine. La un moment dat, m-au trezit niste aplauze din sala”, povestea Dinica.

A jucat pe scenele Teatrului Mic, Teatrului de Comedie, Teatrului Bulandra, Teatrului National Bucuresti, Teatrului Odeon etc.In ceea ce priveste cariera sa cinematografica, el s-a remarcat in peste 60 de productii.

A debutat in „Strainul” si au urmat filme precum „Felix si Otilia”, „Un comisar acuza”, „Cu mainile curate”, „Prin cenusa imperiului”, „Secretul lui Bachus”, „Bietul Ioanide”, „Ultima noapte de dragoste”, „Cel mai iubit dintre pamanteni”, „Patul conjugal”, „Patul lui Procust”, „Orient Express”, „Filantropica” etc.

Talentul artistic al lui Gheorghe Dinica s-a manifestat si in muzica. In tinerete, muza i-a fost celebra Maria Tanase si asta l-a facut sa imprime ani buni mai tarziu, albume de romante in colaborare cu Stefan Iordache si Nelu Ploiesteanu. De-a lungul carierei sale, Dinica a lansat „Cantece de petrecere” si „Cantece de petrecere 2”, in colaborare cu Stefan Iordache si Nelu Ploiesteanu, „Romante” si „Parol ca te iubesc”.Totodata, Dinica a realizat numeroase roluri de televiziune, precum cele din productiile „…escu”, „Trei surori”, „Richard al III-lea”, „Lumini si umbre”, etc.Gheorghe Dinica este o emblema a cinematografiei romanesti. Cine nu stie celebra replica din filmul lui Sergiu Nicolaescu „Nu trage dom’ Semaca, sunt eu Lascarica”.

Pana dupa revolutie, e a dus o viata de artist boem. S-a bucurat de perioada celebrei crasme Sarpele Rosu si, alaturi de Stefan Iordache, Marin Moraru, Sergiu Nicolaescu si multi altii, a scris istoria filmului romanesc.”Meseria asta a mea imi ocupa cel mai mult, imi place si fara ea nu ar avea niciun haz pentru mine tot ce se intampla”, obisnuia sa spuna. In 2008, el a primit titlul de Doctor Honoris Causa oferit de Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti.

In cariera sa artistica a primit numeroase distinctii, printre care premiul pentru intreaga activitate la editia din 2005 a Festivalului International de Film Transilvania, premiul de excelenta UNITER pe 1999, premiul pentru interpretare la Festivalul de Film de la Karlovy Vary pe 1976, premiul pentru cel mai bun actor la Festróia – Tróia International Film Festival (1993).A fost decorat cu Ordinul Serviciul Credincios in grad de Mare Ofiter.Din 2002, Gheorghe Dinica a fost societar de onoare al Teatrului National „I. L. Caragiale”. El a primit, de asemenea, titlul de cetatean de onoare al orasului Bucuresti.

Stefan Iordache s-a nascut pe 3 februarie 1941, la Calafat.Actorul si-a inceput cariera in cinematografie in 1963 si a jucat in aproape 30 de filme. Unul dintre cele mai memorabile roluri ale acestuia este cel al lui Victor Petrini, din filmul „Cel mai iubit dintre pamanteni” (1993), dupa romanul omonim al lui Marin Preda, in regia lui Serban Marinescu.

Primul film in care a jucat a fost „Diminetile unu baiat cuminte”(1966), in regia lui Andrei Blaier. Au urmat  si altele :”Bietul Ioanide” de Dan Pita, in 1980, „De ce trag clopotele, Mitica?” de Lucian Pintilie (1981), in care a jucat alaturi de Gheorghe Dinica, Razvan Vasilescu si Mircea Diaconu.Iordache a mai jucat in „Concurs” (1982) de Dan Pita, „Ciuleandra” (1985) de Sergiu Nicolaescu, „Glissando” (1985) de Mircea Daneliuc si „Ticalosii” (2007), in regia lui Serban Marinescu.

Artistul a primit premiul de excelenta in cinematografia romaneasca in 2006, la cea de-a cincea editie a Festivalului International de Film Transilvania. Stefan Iordache a mai jucat, de asemenea, pe scenele mai multor teatre, precum Nottara, Teatrul Mic din Bucuresti si Teatrul National din Craiova. A colaborat, de-a lungul timpului, cu regizori precum Catalina Buzoianu si Silviu Purcarete.Pasionat de muzica, actorul si-a lansat propriul album, „Magazinul Meu de Vise”, in 2007. De asemenea, a colaborat cu Gheorghe Dinica si Nelu Ploiesteanu la albumul „Cantece de petrecere” (2003). In plus, el a mai realizat duete cu Sanda Ladosi pe albumul cantaretei, „Nu ma iubi” (1997), dar si cu Elena Carstea si Monica Anghel.

Jean Constantin s-a nascut in anul 1927, intr-o familie de greci. A lucrat ca normator intr-o fabrica din Constanta, unde a pus bazele unei brigade artistice.A debutat ca artist la Casa de Cultura din localitate. La sfarsitul anului 1957, a fost primit in nou-infiintata sectie de estrada din cadrul Teatrul de Stat „Fantasio” Actorul a ramas angajat al acestui teatru pana la pensionare. A jucat in filme de la inceputul anilor 1960. A fost distribuit in productiile de succes “Prea mic pentru un razboi atat de mare” (1969, Radu Gabrea) si “Canarul si viscolul” (1969,Manole Marcus), ambele avand ca subiect pierderea pricinuita de apararea cauzei politice (prin razboi sau ilegalism).

Totusi, nu aceste roluri il impun, ci partiturile comice jucate incepand din 1970 pentru seria B.D. (Brigada Diverse), in compania actorilor Toma Caragiu,Puiu Calinescu,Iurie Darie,Sebastian Papaiani si Dem Radulescu. In 1973 colaboreaza pentru prima oara cu regizorul Sergiu Nicolaescu in filmul “Nemuritorii”. Serialul “Toate Panzele Sus” (1976), in regia lui Mircea Muresan, ii aduce un alt rol cu mare priza la public – turcul Ismail.”Revansa” (1978) de Sergiu Nicolaescu este primul film in care Constantin interpretează rolul Limba.Un an mai tarziu joaca in comedia “Nea Marin Miliardar”, de asemenea in regia lui Nicolaescu.

In anii 1980 si 1990 este prezent intr-un numar mai mic de productii, in mare parte comedii. Continua sa fie distribuit de Sergiu Nicolaescu in filmele sale. Dupa o pauza de sapte ani, a revenit pe platourile de filmare cu rolul nea Florica din lung-metrajul de debut al lui Catalin Mitulencu, “Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii” (2006). Ultimele sale filme, “Spravietuitorul” (2008) si “Poker” (2010), au fost regizate de vechiul sau colaborator Nicolaescu. A aparut si in serialul “Regina”, difuzat de postul Acasa TV.

Ion Cojar s-a nascut la 9 ianuarie 1931 si a absolvit Facultatea de Regie si Teatru a Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti in 1955, fiind, in perioada 1982 – 2000 profesoruniversitar la Academia de Teatru si Film din Bucuresti. A lucrat la Teatrul Mic, Teatrul Ion Creanga, Teatrul National Bucuresti sau Teatrul Bulandra.

Printre spectacolele regizate de Cojar se numara „Nu sunt Turnul Eiffel”, „Afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul”, „O batista in Dunare”, „Azilul de noapte”, „Idolul si Ion Anapoda”, „Omul din La Manc” si „Asteptand la Arlechin”.

Printre actorii indrumati de Ion Cojar se numara Victor Rebengiuc, Florina Cercel, Mariana Mihut, Mircea Albulescu, Ion Lucian, Luminita Gheorghiu, Valentin Uritescu, Dan Puric, Mircea Rusu si Stefan Banica Jr, dar si Alexandru Potocean, Paul Ipate sau Gloria Gaitan. Cojar a lucrat cu numerosi actori de teatru si film. E suficient sa-i amintim pe Adela Marculescu, Afrodita Androne, Cesonia Postelnicu, Cezara Dafinescu, Claudiu Bleont, Ileana Stana Ionescu, Ilinca Tomoroveanu, Maia Morgenstern, Ovidiu Iuliu Moldovan, Radu Beligan, Rodica Popescu Bitanescu.

Nicu Constantin s-a nascut pe 31 iulie 1939, la Eforie Sud. Absolvent al Scolii de Marina din Constanta, a urmat mai tarziu Scoala de Arte din Bucuresti si, din 1960, s-a dedicat exclusiv actoriei.A jucat, timp de 40 de ani, in peste 9.000 de spectacole ale Teatrului de Revista “Constantin Tanase” din Bucuresti, iar intre 1979 si 1982 a fost si actor al Teatrului National de Opereta, alaturi de care a participat la numeroase turnee in tara si strainatate.

Ca actor de revista si in scheciuri de televiziune, a avut roluri antologice alaturi de colegi de breasla ca Alexandru Lulescu, Cristina Stamate, Rodica Popescu Bitanescu, Mihai Fotino, Stefan Tapalaga si multi altii. Primul rol de film l-a primit in 1966, in „Impuscaturi pe portativ”, insa cele mai cunoscute pelicule in care a jucat raman „Alo, aterizeaza strabunica!”, „Grabeste-te incet” si „Secretul lui Bachus”, trei titluri emblematice pentru comedia romaneasca de dupa 1980.

Nicu Constantin s-a remarcat si ca autor de texte, scriind pentru emisiuni de radio si televiziune, dar si pentru teatre de revista. A publicat si un volum autobiografic, „Ochelarii miraculosi”, al carui titlu nu putea veni, autoironic, decat de la „marca” personala care i-a intarit popularitatea. Discret in viata privata, s-a remarcat doar ca sustinator al echipei de fotbal Rapid Bucuresti, simpatie impartasita, de altfel, si de alti doi monstri sacri ai actoriei romanesti, Mitica Popescu si Colea Rautu.

In 2001, Nicu Constantin a devenit cetatean de onoare al orasului Eforie Sud si a fost distins cu Ordinul Cultural, clasa I,  pentru activitatea sa artistica.Patru ani mai tarziu, la Gala Uniter, a primit premiul special pentru teatru de revista, iar in 2006 a fost distins cu premiul Uniter pentru intreaga activitate.

Absolvent al Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica – sectia Arta Actorului, la clasa conf. univ. Sanda Manu, promotia 1971, Marius Ionescu si-a inceput cariera la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt, unde a activat pana in 1972.A continuat apoi, timp de sapte ani, la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiesti, pentru ca din 1979 sa fie angajat la Teatrul Mic, unde a jucat pana in ultimele clipe ale vietii.

De asemenea, el a avut si roluri pe marele ecran in filme precum „Misterele Bucurestilor”, „Viraj periculos” si „Cine ma striga?”.

Nascuta Marga Butuc, una dintre cele mai frumoase absolvente de teatru/generatia ’50 , Marga Barbu este una dintre actritele care au interpretat roluri memorabile in cinematografia romaneasca. Este nascuta in data de 24 februarie 1929 la Ocna Sugatag in judetul Maramures. S-a mutat impreuna cu familia in Bucuresti dupa implinirea varstei de 14 ani.S-a apucat intai de dans. Mama sa facuse si ea balet la Viena. A fost angajata Operei Romane, dar la vizita medicala s-a descoperit ca are ceva cardiac si trebuia sa se opereze. Disperata, dorea sa se sinucida… zicea ca este facuta pentru dans si nu se  vedea facand altceva.Urmand diferite cursuri de actorie, si dans, si chiar filozofie, alege in final actoria declarand :” Asa a fost sa fie, sa ma fac actrita. Dar nu regret, pentru ca meseria de dansatoare e scurta, epuizanta si nu as fi rezistat prea mult. Totul mi-a fost parca predestinat in viata: si intalnirea cu sotul meu, si cariera de actrita”.

A urmat Institutul de Teatru si Film din Bucuresti pe care l-a absolvit in 1950 si a fost maritata initial cu actorul Constantin Codrescu apoi cu scriitorul, pamfletarul, gazetarul si romancierul Eugen Barbu, marea ei dragoste, decedat in 1993. Acesta este autorul scenariilor pentru seria filmelor cu haiducii lui Margelatu, in care Marga Barbu a jucat rolul hangitei Anita alaturi de Florin Piersic. Din aceasta serie de sase filme fac parte si productiile „Drumul oaselor” (1980), continuata in 1982 cu „Trandafirul galben”. Cuplul de pe ecran format din Marga Barbu si Florin Piersic a intrat in istoria cinematografica drept unul dintre cele mai reusite.

Pe parcursul carierei, actrita a jucat in numeroase alte filme, printre care se numara „Zestrea domnitei Ralu” (1970), „Ultimul cartus” (1973), „Bietul Ioanide” (1979), „Domnisoara Aurica” (1985) sau „Colierul de turcoaze” (1985). Ultimul film pe care l-a realizat a fost „Lacrima cerului ” (1989).Numele sau se afla in galeria de actori a Teatrul Armatei, Teatrul Nottara, pe scena caruia  iubitorii teatrului o puteau admira in roluri memorabile.

De-a lungul activitatii sale, Marga Barbu a mai fost distinsa cu premiul Asociatiei Cineastilor din Romania (ACIN) pentru filmele “Haiducii”, “Urmarirea”, “Facerea lumii”, in 1971, iar in 1986 ACIN a premiat-o pentru pelicula “Domnisoara Aurica”.

Nascuta la Bucuresti, la 27 noiembrie 1912, Dina Cocea este fiica scriitorului N. D. Cocea. A absolvit studii de actorie la Paris si tot acolo a debutat, in anul 1934. Pe marile ecrane a aparut prima oara in 1939, in filmul „O noapte de pomina”. A a mai jucat in filme precum “ Neamul Soimarestilor” (1964), “Ciprian Porumbescu” (1972), “Stefan cel Mare – Vaslui 1475” (1974) si “Iancu Jianu haiducul” (1980).

In cei aproape 70 de ani de activitate, Dina Cocea a demonstrat ca este nu numai o actrita de mare talent, dar si un bun director de institutii teatrale, o personalitate cu o cultura deosebita, un publicist de succes, un pedagog si unul dintre oamenii care au ajutat la modernizarea teatrului romanesc.Daca rolurile in filme au fost putine, in jur de zece, Dina Cocea a jucat in peste o suta de spectacole de teatru, teatru radiofonic si teatru pentru televiziune. Printre partenerii sai de scena s-au numarat mari actori, precum Toni Bulandra, George Vraca si Fory Etterle.

Din 2001, Dina Cocea a fost Societar de onoare al Teatrului National din Bucuresti. De asemenea, Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica i-a acordat actritei Dina Cocea titlul de Doctor Honoris Causa.

Ilarion Ciobanu s-a nascut pe 28 octombrie 1931, in Ciucur, Tighina si a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti. El si-a facut debutul la varsta de 30 de ani in filmul „Setea”, in care a jucat alaturi de Ion Besoiu si Amza Pellea. Au urmat apoi mai bine de 50 de filme in care actorul Ilarion Ciobanu a detinut roluri principale. De asemenea, a regizat filme precum „Omul de langa tine” si „Mara”.Dupa 1989, Ilarion Ciobanu a continuat sa joace doar ocazional, in filmele precum „Crucea de piatra – Ultimul bordel”, „Terente – Regele baltilor”, „Tancul” si „Bored”.

Printre filmele in care acesta a jucat se numara „Tancul” (2003), „Ochii care nu se vad” (1996), „Terente – regele baltilor” (1995), „Crucea de piatra” (1993), „Cetatea ascunsa” (1987), „Batalia din umbra” (1986), „Umbrele soarelui” (1986), „Fapt divers” (1984), „Acasa” (1984), „Radeti ca-n viata” (1983), „Pruncul, petrolul si Ardelenii” (1981), „Iancu Jianu, haiducul” (1981), „Rug si flacara” (1980), „Tridentul nu raspunde” (1980), „Artista, dolarii si ardelenii” (1979), „Ecaterina Teodoroiu” (1979), „Audienta” (1979), „Omul care ne trebuie” (1979), „Profetul, aurul si ardelenii” (1978)”, „Din nou impreuna” (1978), „Avaria” (1978), „Dincolo de orizont” (1978), „Gustul si culoarea fericirii” (1978), „Pentru patrie” (1977), „Trepte spre cer” (1977), „Toate panzele sus” (1976), „Pe aici nu se trece” (1975), „Muschetarul roman” (1975), „Orasul vazut de sus” (1975), „Nemuritorii” (1974), „Capcana” (1974), „Ultimul cartus” (1973), „Dimitrie Cantemir” (1973), „100 de lei” (1973), „Cu mainile curate” (1972), „Drum in penumbra” (1972), „Conspiratia” (1972), „Padurea pierduta” (1971), „Serata” (1971), „Facerea lumii” (1971), „Mihai Viteazul – Unirea” (1970), „Fratii” (1970), „Asediul” (1970), „Baltagul” (1969), „Razboiul domnitelor (1969), „Doi barbati pentru o moarte” (1969), „Columna” (1968), „Legenda” (1968), „Vremea zapezilor” (1966), „Golgota” (1966), „Soparla” (1966), „Rascoala” (1965) , „Cartierul veseliei” (1964), „Omul de langa tine” (1961) sau „Poveste sentimentala” (1961).

 Colea Rautu, pe numele sau adevarat Colea Rutkovschi, s-a nascut la 28 noiembrie 1912, la Limbenii Noi, in Republica Moldova, dintr-un tata polonez si o mama moldoveanca, si a urmat Conservatorul de Arta Dramatica din Bucuresti.

Marele artist a fost, initial, corist la Opera din Cluj, iar debutul in teatru si l-a facut pe scena Teatrului de Revista „Carabus”, condus de Constantin Tanase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. La initiativa lui Sica Alexandrescu, el a ajuns pe scena Teatrului National din Bucuresti, iar intre anii 1952 si 1968 a jucat la Teatrul Giulesti. Pentru o perioada scurta, marele actor a jucat si la Teatrul din Pitesti.

Pe marele ecran, Colea Rautu a debutat cu rolul din filmul „Desfasurarea”, in regia lui Paul Calinescu, prima ecranizare dupa Marin Preda. Marele actor avea sa faca roluri memorabile in filme ca „Moara cu noroc”, „Mihai Viteazul”, „Fratii Jderi”, „Nemuritorii”, „Pintea”, „Duelul”, „Cel mai iubit dintre pamanteni”, „Rapirea Fecioarelor”, „Haiducii lui Saptecai”, „Explozia”, „Stefan cel Mare”, „Mastodontul”, „Ultima noapte de dragoste”, „Cautatorii de Aur”, „Saptamana nebunilor”, dar si in serialul de televiziune „Toate panzele sus!”. In anul 1988, Colea Rautu a fost rasplatit cu premiul ACIN pentru intreaga activitate, iar in anul 2001, s-a numarat printre laureatii Galei „Varsta de Aur” a Premiilor Nationale in Domeniul Teatrului si Galei Premiilor in Cinematografie.

Actorul si muzicianul Florian Pittis s-a nascut la Bucuresti, la 4 octombrie 1943. A studiat la Liceul „Gheorghe Lazar” si a absolvit in 1966 Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica (clasa prof. Radu Beligan). Trei ani mai tarziu, in 1969, s-a angajat la Teatrul Bulandra. A fost Alencon din „Elisabeta I” de Paul Foster, Alioska din „Azilul de noapte” de M. Gorki, Edmund si Jamie din „Lungul drum al zilei catre noapte” de Eugene O’Neill si Ariel din „Furtuna” de W. Shakespeare, toate in regia lui Liviu Ciulei.

De asemenea, a jucat in celebrul “Hamlet” al lui Alexandru Tocilescu, care a avut premiera in 1985.Publicul l-a mai putut vedea in “Iulius Cezar” de W. Shakespeare (regia Andrei Serban), “Buna seara, domnule Wilde” de Oscar Wilde (regia Alexandru Bocanet), “Titanic Vals” de Tudor Musatescu (regia Toma Caragiu), “Scoica de lemn” de Fanus Neagu (regia San Nasta) si “Antigona” de Sofocle (regia Alexandru Tocilescu).

A regizat el insusi pe scena Bulandrei spectacole precum “Cum se numeau cei patru Beatles” de Stephen Poljakoff, “Cainele gradinarului” de Lope de Vega, “Meditatiile Ritei” de Willy Russel si “Black & White” de Keith Waterhouse & Willis Hall.

In 1992, a fondat trupa Pasarea Colibri, impreuna cu Mircea Baniciu, Mircea Vintila si Vlady Cnejevici. A ramas in formatie pana in 2000, cand i-a luat locul Marius Batu. A fost insa, in permanenta, o prezenta activa in lumea muzicii prin emisiuni la radio si televiziune, articole in ziare, prezentari de concerte, colaborari pe diferite discuri.

O voce inconfundabila a unor emisiuni de televiziune, printre care longeviva “Teleenciclopedie”, si, mai nou, a unor audiobook-uri (“Jurnalul unui mag” de Paulo Coelho – Humanitas Multimedia, “Levantul” de Mircea Cartarescu – Editura Casa Radio) Pittis a fost director, incepand cu decembrie 1998, al Radio Romania Tineret, transformat in Radio3net. Pe ecran, a avut roluri mai mici decat in teatru, in filme ca „Gioconda fara suras” (regia Malvina Ursianu, 1967), „Adio, draga Nela” (regia Cornel Todea, 1972), „Veronica se intoarce” (regia Elisabeta Bostan, 1973) si „Innebunesc si-mi pare rau” (regia Ion Gostin, 1992). A dat glas unui personaj animat in versiunea in limba romana a filmului „Masini”/”Cars” (2006).In mai 2006 a primit un premiu al revistei VIP pentru proiectul Radio3Net.Florian Pittis a fost suporter al echipei de fotbal Rapid.

In ianuarie 1998 a devenit primul actor din Romania cu website – o surpriza pe care i-au facut-o prietenii sai „calculatoristi”, dupa cum a declarat el la momentul respectiv.

Nascut la 9 octombrie 1954, in localitatea Beius, judetul Bihor, Adrian Pintea a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica (1979).El a desfasurat o activitate teatrala de succes pe scena Teatrului “Ion Creanga” din Bucuresti  in piese precum  “Bogdan Dragos”, “Si tu faci parte din fericire”;  dar si pe cea Teatrului “Lucia Sturdza Bulandra”, in “Pescarusul”. S-a impus in istoria Teatrului National din Bucuresti cu rolurile facute in “Casatoria”, “Romulus cel Mare”, “Insemnarile unui necunoscut”, “A treia teapa”, “Monolog cu fata la perete”, “Inscriptie pe piatra de hotar”, “Lumina de primavara”, “Ifigenia”, “Inocentul”; dar si in cea a Teatrului “Constantin Nottara” cu “Henric al IV-lea”, “Acesti ingeri tristi”, “Transfer de personalitate”.

A jucat in fime mari care si astazi sunt urmarite cu placere: “Intre oglinzi paralele”, “Padureanca”, “Moartea unui artist”, “Un bulgare de huma”, “Nostradamus”, “Domnisoara Cristina”. A ramas insa memoria publicului cinefil in special prin seria de filme cu Iancu Jianu: “Iancu Jianu haiducul”, “Iancu Jianu zapciul”.
Pe data de 24 februarie 2003, Adrian Pintea si-a lansat primul volum de poezie intitulat “Pamantul americanului”, aparut la Editura Florile Dalbe. Tot in 2003, cunoscutul artist a editat in volum si un eseu intitulat “Hamlet sau actorul lucid”. Spre sfarsitul bietii a aparut si in cateva productii realizate de Acasa tv

Actorul Ion Lucian si-a petrecut intreaga viata sub semnul teatrului; una dintre cele mai mari bucurii pe care acesta le-a avut a fost deschiderea noului sediu al Teatrului Excelsior din Capitala, al carui director a fost.Lucian, un cunoscut actor de teatru, regizor, scenarist si dramaturg, s-a nascut pe 22 aprilie 1924, in Bucuresti. A absolvit Academia regala de teatru si muzica din Bucuresti, in 1945.

La 18 ani, juca pe scena Teatrului National din Bucuresti, apoi, din 1945 pana in 1947, a fost angajat al Teatrului de Opereta Alhambra. La Teatrul Municipal Bucuresti (actualul Teatru Bulandra) a jucat in perioadele 1947 – 1952 si 1956 – 1960. Pe scena Teatrului Nottara a urcat in 1952, pentru ca mai tarziu sa devina actorul Teatrului de Comedie (1960 – 1964; 1972 – 1990).

Fondator si director (1964 – 1972) al Teatrului pentru Copii „Ion Creanga” si al Teatrului Excelsior din Bucuresti (din 1990), Ion Lucian a fost profesor universitar la Institutul de Teatru si Film (1952 – 1956), iar intre 1998 si 2000 a predat la Universitatea Hyperion din Capitala.

De-a lungul carierei, a fost invitat in calitate de actor si regizor in Italia, Belgia, Franta, Japonia, Canada, SUA. Dintre aceste realizari de succes pot fi amintite piese de Eugen Ionescu, o piesa proprie dedicata copiilor, „Cocoselul neascultator”, montate la teatre din Paris, Caen, Rennes (Franta), Montreal (Canada), Bruxelles (Belgia). A tradus piese de Moliere, Eugene Labiche, Georges Feydeau si a publicat volumele „Le petit coq” (1975), „Fantezii pe teme umoristice” (1998) si „Stelute de umor” (2002).In stagiunea 2010-2011, Ion Lucian a jucat la Teatrul National in piesa „Comedia Rosie”, in regia lui Alexandru Tocilescu, iar din 2002 tinea capul de afis la Teatrul de Comedie in „…escu”, de Tudor Musatescu.

Din filmografia sa pot fi amintite „Doua lumi si o dragoste” (1947), „Viata invinge” (1951), „Gelozia bat-o vina” (1954), „Doi vecini” (1958), „D’ale carnavalului” (1958), „Titanic vals” (1964), „Mofturi 1900” (1964), „Doctor fara voie’ (1976), „Rosia de un kilogram” (1979), „Ramasagul” (1984), „Medalia de onoare” (2009).

In 1973 a fost numit membru in Asociatia Scriitorilor Francezi de Teatru si Muzica, cu sediul la Paris, in Asociatia Internationala a Teatrelor pentru Copii si Tineret, cu sediul la Paris, iar in 2001, al Clubului Diplomatiei Culturale. A fost numit, de asemenea, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. A primit distinctia de Artist Emerit in 1954, premiul UNITER pentru intreaga cariera in 2001 si premiul national UNITER pentru intreaga cariera dedicata tanarului public (2002). Ion Lucian a fost numit, totodata, Societar de Onoare al Teatrului National „I.L. Caragiale” din Bucuresti, cumul cu Excelsior (din 2002).

A primit titlul de Ofiter al Ordinului National al Legiunii de Onoare (Franta, 2004), o incununare a activitatii sale remarcabile desfasurata in spatiul francofon. A fost distins cu Ordinul Muncii Clasa I si II, Ordinul Meritul Cultural Clasa I, Ordinul National Serviciul Credincios in Grad de Cavaler. De asemenea, la editia 2007 a Festivalului Comediei Romanesti, i-a fost acordat premiul de excelenta. Pe 4 mai 2011, a fost inaugurat in prezenta directorului Ion Lucian, noul sediu al Teatrului Excelsior din Bucuresti, una dintre sali purtand chiar numele marelui actor, care a luptat pentru deschiderea acestei institutii de cultura.

Emil Hossu s-a nascut pe 24 noiembrie 1941, la Ocna Sibiului, dar declara presei „Sunt maramuresean dupa mama, salajean dupa tata, dar stau in Bucuresti de foarte multa vreme”.

Intrucat tatal sau era diplomat, pe 23 august 1945, toata familia sa a fost deportata intr-un lagar in Germania, unde a ramas timp de an si trei luni. Dupa ce au scapat din lagar, parintii s-au intors in Romania. Casa, o fabrica de ata si masina le fusesera confiscate. In 1948, pentru ca fusese diplomat in perioada lui Ion Antonescu, tatal lui Emil Hossu a fost trimis la munca fortata la Canalul Dunare-Marea Neagra, de unde a revenit dupa 6 luni. La numai 17 ani, Emil Hossu si-a pierdut tatal, bolnav de cancer.Pentru ca nu avea „origine sanatoasa”, Emil Hossu a reusit sa intre la Academia de Teatru si Film abia din a treia incercare.

Emil Hossu este cunoscut in special datorita carierei sale cinematografice, insa primele sale roluri retribuite au fost la teatrul radiofonic. De asemenea, el a fost actor al Teatrului Nottara din Bucuresti. Printre filmele in care a jucat Emil Hossu se numara: „Triunghiul Mortii (1999), „Une mère comme on n’en fait plus” (1997), „Punctul zero” (1996), „Straniul paradis” (1995), „Cel mai iubit dintre pamanteni” (1993), „Liceenii in alerta” (1993), „Oglinda” (1993), „Balanta” (1992), „Harababura” (1990), „Un Studio in cautarea unei vedete” (1988), „Sa-ti vorbesc despre mine” (1987), „Cale libera” (1986), „Totul se plateste” (1986), „Noi, cei din linia intai” (1985), „Secretul lui Nemesis” (1985), „Vara sentimentala” (1985), „Eroii n-au varsta” (1984), „Secretul lui Bachus” (1984), „Sosesc pasarile calatoare” (1984), „Convoiul” (1981), „Buna seara, Irina” (1980), „Iarna bobocilor” (1977), „Regasirea” (1977), „Toamna bobocilor” (1975), „Aventurile lui Babusca” (1973), „Simpaticul domn R” (1969) etc.

El a fost cunoscut si pentru rolurile din spectacole de teatru, printre care se numara: „Aniversarea”, „Blocati in dormitor”, „Capul de Ratoi”, „Clipe de viata”, „De trei ori dragoste”, „Doamna nevazuta”, „Doi pe o banca”, „In piata Vladimir”, „Miciuna din mine”, „Nu vorbiti cu actorii”, „O familie traznita”, „Omul cu martoaga”, „Omul hazardului”, „Special sange”. De asemenea, Emil Hossu a jucat in numeroase spectacole de teatru radiofonic.

 

Serban Ionescu a murit.Istoria unui mare actor. Video +foto

In: Cultura, DIVERTISMENT

Serban Ionescu s-a stins din viata  ieri seara. In cursul zilei de marti, actorul a fost adus la Spitalul de Urgenta Floreasca, dupa ce starea lui s-a agravat, el fiind internat in sectia de Terapie Intensiva. Medicii nu au mai putut face insa nimic pentru el.

In urma cu un an i s-a pus diagnosticul de borelioza , dar la jumatatea lunii august 2012, Serban Ionescu s-a intors in Romania de la o clinica din Germania unde specialistii au stabilit ca sufera de scleroza amiotrofica, o boala incurabila.

Serban Ionescu s-a nascut pe 23 septembrie 1950 in Corabia. Din cauza ca tatal, pilot de vanatoare, era detasat mereu in alta localitate, el si-a petrecut copilaria intre Brasov si Caracal, unde tatal sau lucra. A urmat cursurile Scolii Populare de Arta si dupa patru incercari a intrat la teatru.

A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica la clasa lui Amza Pelea si la terminarea facultatii a fost repartizat la Teatrul din Petrosani, unde a interpretat numeroase roluri precum: „Loctiitorul” de Horia Lovinescu, „Pluta Meduzei” de Marin Sorescu, regia Florin Fatulescu, „In cautarea sensului pierdut” de Ion Baiesu, regia Florin Fatulescu.

Teatrul din Petrosani a fost o rampa de lansare pentru Serban Ionescu, care a ajuns sa joace la Teatrul Mic si Teatrul din Sibiu, Teatrul de comedie, Teatrul Odeon, dupa care din 2001 a putut fi admirat in productiile Teatrului National Bucuresti (TNB), al carui actor a fost pana la sfarsitul vietii sale.

In ultimii ani a jucat in spectacolele: „Dineu cu prosti”, „Eduard al III-lea”, „Livada de visini” si „Molto, gran’ impressione”, pe scena TNB.

De altfel, pe 26 mai 2012, la Teatrul National Bucuresti, s-a jucat spectacolul „Dineu cu prosti”, care-l avea pe Serban Ionescu in distributie inainte ca acesta sa se imbolnaveasca, iar incasarile din vanzarea de bilete au fost folosite pentru tratamentul actorului.

Pe de alta parte, Serban Ionescu a avut si o intensa activitate cinematografica. In 1980 regizorul Mircea Muresan i-a incredintat rolul vietii sale: Ion, in filmul „Ion: Blestemul pamantului, blestemul iubirii”, ecranizare a romanului cu acelasi titlu scris de Liviu Rebreanu. Modul memorabil in care a intrat in pielea personajului a ramas in memoria publicului, filmul fiind urmarit cu interes si de generatiile de astazi.

Nu a fost insa singura productie cinematografica in care a facut istorie. Este suficient sa amintim rolurile memorabile din  „Horea”, „Padureanca”, „Furtuna in Pacific”, „Mircea”, „Sobolanii rosii”, „Meurtres par procuration Proxy Murders / Meurtres par procuration”, „Al matale, Caragiale”, „Pacala se intoarce”, „Om sarac, om bogat”, pentru a exemplifica o cariera demna de un mare actor.In ultimii ani a jucat in filmele: „Umilinta” (2011), „Websitestory” (2010), „Dincolo de America” (2008), dar si in serialele de televiziune „Anticamera” (2008) si „Fetele marinarului” (2008).

Din pacate insa, in ultima perioada nu cariera sa mare a tinut primele pagini ale ziarelor, ci viata sa privata. Anul 2012 a fost unul extrem de zbuciumat pentru actor. El s-a separat de sotia sa, dar Magda Catone a refuzat sa semneze actele de divort.

Trupul neinsufletit al actorului va fi depus vineri la biserica Batistei din Bucuresti, inmormantarea urmand sa aiba loc sambata, la cimitirul Bellu.Cei care doresc sa-i aduca un ultim omagiu artistului o pot face vineri, intre orele 8.00 si 15.00 la biserica Batistei sau in aceeasi zi, dupa ora 17.00 in foaierul Salii Media a Teatrului National Bucuresti (intrarea Tudor Arghezi). Serviciul religios va avea loc sambata, de la ora 14.00 la capela cimitirului Bellu, fiind urmat de inmormantare, au mai declarat pentru Mediafax reprezentantii Uniunii Teatrale din Romania (UNITER).

Vezi galerie video cu Serban Ionescu:

 

Topul celor mai populare jucarii din toate timpurile! GALERIE FOTO

In: DIVERTISMENT, Stirea zilei

Aceste jucarii, ar trebui sa li se para familiare multora dintre mamici si tatici, pentru ca au crescut si ei cu majoritatea dintre ele. O astfel de jucarie este Furby, care se claseaza printre cele mai populare jucarii, avand ziua de glorie in ceea ce priveste vanzarea ei la 40 de milioane de exemplare, potrivit cnbc.com.

Vezi Galeria FOTO pe CapLimpede.ro!

Vezi unde vor romanii sa-si petreaca vacanta de iarna

In: DIVERTISMENT, TURISM

Aproximativ 15.000 de vizitatori au participat la Targul de Turism al Romaniei, bugetul mediu pe care romanii sunt dispusi sa-l cheltuiasca pentru o vacanta in tara situandu-se, in medie, intre 200 si 500 de euro, iar cel pentru deplasarile externe intre 500 si 700 de euro, potrivit unui comunicat transmis de Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT).

Conceptul de Early booking – Inscrieri timpurii este insusit din ce in ce mai mult de catre turistii din Romania, care au inteles ca achizitionarea timpurie a pachetelor de calatorie poate aduce o reducere de 25-30% si le poate permite sa petreaca doua vacante cu pretul uneia singure. Bugetul mediu pe care romanii sunt dispusi sa-l cheltuiasca pentru o vacanta interna se situeaza, in medie, intre 200-500 de euro, iar pentru deplasarile externe intre 500-700 de euro. Constatam ca nu este diferit de bugetul mediu alocat in anii trecuti, dar este mai atent cheltuit”, a declarat presedintele ANAT, Corina Martin.

Pentru sarbatorile de iarna, pe care majoritatea romanilor doresc sa le petreaca in stil traditional, destinatiile interne au ramas cele mai cautate – Valea Prahovei, Bran-Moeciu, Bucovina. Preturile pentru aceste destinatii incep de la 1.000 lei.

Potrivit ANAT, reducerile practicate la targul de turism, care s-au aplicat peste discounturile de early-booking, au generat un interes crescut pentru achizitionarea vacantelor de vara. Cea mai cautata destinatie de vara la Targul de Turism al Romaniei a fost litoralul romanesc, cu Mamaia ca statiune favorita, in conditiile in care sezonul estival va fi deschis cu o minivacanta prelungita, ce va include si Sarbatorile de Paste. Pretul pentru un sejur pe litoral in vara 2013 incepe de la 1.000 lei. Austria a fost prima alegere pentru romanii care aleg sa-si petreaca un sejur in strainatate cu ocazia sarbatorilor de iarna. Un sejur de 7 nopti a putut fi achizitionat cu preturi de la 300 de euro de persoana. Bulgaria este prezenta intre preferintele romanilor cu oferte de ski la Bansko si Pamporovo. Pretul mediu al unui sejur de patru zile se situeaza in jurul sumei de 200 de euro.

Alte destinatii foarte solicitate pentru petrecerea Craciunului/Anului Nou au fost Dubai, Malta, Cipru, Egipt si capitalele europene. Pentru un Craciun la Praga tarifele pornesc de la 205 euro, pentru Viena de la 149 euro, iar pentru Croatia de la 155 euro.

Grecia ocupa primul loc in topul preferintelor romanilor pentru vacantele de vara in strainatate, in 2013 si este urmata de Turcia, Spania, Bulgaria si Cipru.

Destinatiile exotice Thailanda, Republica Dominicana, Mexic si Kenya au fost, de asemenea, solicitate de romani, precum si croazierele. Cele mai solicitate destinatii sunt pe Marea Mediterana si Caraibe, iar pretul mediu incepe de la 300 euro.

La Targul de Turism al Romaniei au existat, potrivit ANAT, si solicitari pentru city-break-uri. Astfel, minivacanta de Sfantul Andrei va prilejui pentru unii turisti intalnirea cu marile capitale europene, cele mai multe cereri fiind pentru Barcelona, Viena, Istanbul Paris, Roma, Budapesta. Pretul mediu per sejur de persoana se situeaza intre 450 si 550 de euro.

De asemenea, “Senior Voyage”, produsul vandut pe piata de turism din ultimii ani, continua sa solicitat. Acest concept, gratie caruia persoanele de peste 55 de ani pot beneficia de programe complete de petrecere a vacantelor in perioadele de extra-sezon (octombrie-mai), genereaza cereri pentru destinatii precum Italia, Spania, Cipru, Franta, Portugalia, Israel. Pretul unui pachet incepe de la 340 de euro de persoana.

Peste 200 de companii au participat la editia de toamna a Targului de Turism al Romaniei, desfasurat in perioada 15-18 noiembrie la Romexpo, discount-urile oferite de acestea fiind cuprinse intre 5 si 45%.

 

Cum au aparut cele mai de succes jucarii din toate timpurile? Galerie foto

In: DIVERTISMENT

Producatorii de jucarii scot anual peste 3 miliarde de obiecte care ajung pe o piata estimata undeva la 20 de miliarde dolari. In preajma sarbatorilor, fabricantii se intrec in a le oferi clientilor produse cat mai atractive.

Care sunt insa povestilor celor mai de succes jucarii din toate timpurile si cum am aparut ele? Astazi va prezentam cinci jucarii pe care copiii le cunosc foarte bine. Sunt produse care au incantat si continua sa incante generatii intregi. E drept ca intre timp industria s-a dezvoltat foarte mult, iar pe modele noi, cele cinci exemple de mai jos sunt ale unor jucarii clasice , care continua sa faca istorie.

Fetitele o adora. Barbie este cea mai cunoscuta papusa din toata lumea pe care orice copil si-o doreste. Ea s-a “nascut” in 1959 , atunci cand  sotii Ruth si Elliot Handler, fondatori ( impreuna cu Harold Matson) ai vestitei companii Mattel, s-au gandit sa scoata pe piata o jucarie cu aspect de femeie matura. Model le-a fost chiar fiinca lor Barbara ( Barbie). Pentru a putea produce la scara industriala faimoasele Barbie, familia Handler a cumparat o licenta pentru o papusa de fabricatie germana, care se numea Bild Lilli.

Barbie are azi sute de costumatii. Si pentru ca o “ diva” trebuie sa se respecte, in jurul ei s-a creat un adevarat univers al jucariilor: case, masini, animale de companie, genti si alte accesorii. In 1961 i-a fost inventat si un logodnic si asa a aparut papusa Ken. Barbie a ajuns  in timp sa se vanda in peste 150 de tari, fiind comercializata in peste un miliard de exemplare. Chiar daca in ultimii ani au aparut si alte modele similare de papusi, Barbie continua sa fie regina jucariilor.

Trecut acum intr-o nemeritata uitare, Cubul Rubik ramane una dintre cele mai de succes jucarii din toate timpurile. Un arhitect maghiar, Erno Rubik, a fost cel care a inventat acest cub- puzzle, care a fost scos pe piata in 1977. Intre anii 1978-1982 a avut un succes nebun comercializandu-se in cateva sute de milioane de exemplare. Jucaria era atat de cautata, incat aparuse si o industrie a produselor contrafacute.

G.I.Joe, papusa pentru baieti, a revolutionat industria jucariilor , iar firma Hasbro a dat lovitura in 1964, atunci cand a scos pe piata o jucarie “ soldat” capabila sa se “ miste”datorita celor 21 de parti mobile pe care le avea.

Plastilina pe care noi o utilizam pentru a modela tot felul de figurine are in lumea occidentala un corespondent despre care se spune ca nu este toxic, se curata foarte usor si pe care copiii il adora. Este vorba despre pasta Play –Doh, inventata in 1955 de Joseph and Noah McVicker. Cei doi nu si-au propus sa revolutionize lumea jucariilor atunci cand au realizat acest produs. Ei cautau de fapt o solutie cu ajutorul careia doreau sa curete tapetul , dar au ajuns sa scoata in inlocuitor extraordinar pentru batrana plastilina. Astazi¸ Play –Doh se gaseste in multe variante de culori si adorat de toti copiii din lume.

Hula Hoop este o alta gaselnita simpla pe care un producator de jucarii, firma Wham-O, a stiut sa o utilizeze in asa fel incat sa-si asigure un mare succes pe piata. Clasicul cerc pe care multi copii il puneau in jurul taliei si-l invarteau a fost “reinventat” in anii ’50, printr-o simpla colorare. Compania Wham-O l-a fabricat la scara larga, utilizand ca materie prima plasticul si a scos pe piata mai multe variante de culori, iar in primele sase luni a reusit sa vanda aproape 30 de milioane de Hula Hoop.