De ce creste euro cand Romania are cea mai mare crestere economica din Europa?

In: Economie, Finante
BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,5816 lei/euro, în creştere cu 0,17% faţă de cotaţia precedentă şi nivel maxim din 7 iulieMiercuri, BNR a afişat un curs de 4,5737 lei/euro.
Leul a pierdut teren în ultimele şedinţe de tranzacţionare şi nu a profitat de datele peste aşteptări privind creşterea economică din trimestrul al doilea, fiind afectat de tendinţa investitorilor de a evita activele considerate riscante.
Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat de la 3,8993 lei la 3,9104 lei. Cursul francului elveţian a crescut de la 4,0082 lei 4,0432 lei.
Institutul Naţional de Statistică a anunțat, miercuri, o creștere economică de aproape 6% în trimestrul al doilea, însă analiștii consideră că este o creștere superficială, bazată pe consum, nesustenabilă pe termen lung.
Lipsa lucrărilor de infrastructură, deficitul forţei de muncă, deteriorarea echilibrelor macroeconomice, instabilitatea legislativă şi scăderea investiţiilor vor pune presiune pe scăderea ritmului economiei româneşti în a doua jumătate a acestui an, apreciază analiștii economici.
Acest avans este în linie cu evoluţia economiilor statelor din Uniunea Europeană (UE), în condiţiile în care România a rămas dependentă în special de evoluţia zonei euro, consideră secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.
”Creşterea producţiei industriale şi a exporturile a mers în pas cu acestea, în condiţiile în care economia românească a rămas dependentă de evoluţia zonei euro. (…) Este greu de spus dacă acest ritm se păstrează până la finalul anului”, a afirmat Pârvan, citat de News.ro.
El atrage atenţia că este greu de crezut că această creştere este sustenabilă, în lipsa unor măsuri care să consolideze această accelerare a economiei.
Consumul a fost stimulat, dar trebuie să vedem ce vine din spate. Producţia, dezvoltarea infrastructurii şi rezolvarea problemei deficitului de forţă de muncă sunt foarte importante. Consolidarea creşterii economice, în special la nivelul diverselor regiuni din ţară, ar putea veni printr-un avânt al lucrărilor de infrastructură şi al parteneriatelor public private”, a explicat Pârvan.
Potrivit unei analize macroeconomice realizate de UniCredit, politica fiscală rămâne cea mai mare ameninţare pentru creşterea economică şi stabilitatea macroeconomică. Un deficit al contului curent mai mare şi un ritm de creştere alert al salariilor ar putea împinge cursul de schimb euro/leu către nivelul de 5 lei, până la sfârşitul anului.

Santierul naval din Tulcea aduce sudori si lacatusi din Polonia si Vietnam pentru ca in Romania nu mai gaseste!

In: Economie

Şantierul naval Vard Tulcea, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa construcţiilor navale, a adus 40 de sudori şi lăcătuşi din Polonia pentru a lucra două-trei luni în şantier, până reuşeşte să aducă forţa de muncă din Vietnam.

„Birocraţia este foarte mare, procesul de aducere forţă de muncă din Vietnam este greoi. Am adus până acum doar 20 de muncitori din Vietnam (dintr-un total de 300 de sudori şi lăcătuşti puşi pe listă – n. red.)“, a spus pentru ZF Tudore Ţopa, şeful şantierului naval Vard Tulcea.

În companie lucrează 2.850 de angajaţi, dar pentru a onora comenzile şantierul are nevoie de 3.500 de angajaţi proprii, potrivit lui. Vard Tulcea este cel mai mare angajator din Tulcea, judeţ în care rata şomajului era de 5,3% anul trecut, adică figurau la Statistică 4.400 de şomeri.

„Am semnat recent pentru şcolarizarea elevilor pentru meseriile de lăcătuş şi sudor, pentru două clase, fiecare cu 28 de elevi. Îi angajăm direct în şantier“, a spus el.

Şantierul naval a semnat un acord cu Colegiul Anghel Saligny şi cu Primăria Tulcea pentru pregătirea elevilor în vederea asigurării forţei de muncă.

Afacerile şantierului s-au ridicat la 335 de milioane de lei anul trecut, faţă de 808 milioane de lei cu un an în urmă, dar Vard Tulcea a trecut pe profit net de 4,2 milioane de lei în 2016 faţă de pierderi de 23 de milioane de lei în anul anterior.

Un nou proiect de lege scoate toate hipermarketurile la marginea oraselor!

In: Economie, Retail

Ministerul Agriculturii şi-a dat ok-ul pentru un proiect de lege care prevede scoaterea hipermarket-urilor în afara orașelor mari.

Ministerul Agriculturii a comunicat parlamentarilor care doresc să inițieze noi legi privind amplasarea supermarketurilor, hipermarketurilor și centrelor comerciale că susține modificarea legislației astfel încât amplasarea acestora să fie în zone predilect comerciale, în afara centrului orașelor și în zone cu densitate redusă a populației.

stfel de proiecte în pregătire stabilesc pentru supermarket-uri o distanță de cel puțin 1 kilometru față de o piață, iar pentru hipermarket-uri scoaterea în afara orașelor mari.

Pentru hipermarketuri, propunerea este să poată fi amplasate în zonele cu densitate comercială redusă, după criterii geografice specifice.

Acestea sunt, potrivit Profit.ro: să fie la cel mult 5 km de limita administrativ-teritorială a localității cu populație de peste 500.000 locuitori, la cel mult 3 km în cazul localitățiilor cu populație de peste 250.000 locuitori și la cel mult 1 km la unitățile administrativ teritoriale cu populație mai mică de 250.000 locuitori.

Mesajul devastator pentru ANAF al unui cunoscut jurnalist calcat in picioare de inspectori de cinci ori in patru zile!

In: Economie, Finante

Politica fiscala a guvernului PSD-ALDE se rezuma la sugrumarea micilor afaceri si favorizarea marilor agenti economici pe care inspectorii ANAF ori nu inteleg cum, ori nu vor sa-i puna la plata pentru datorii istorice dupa cum se poate vedea in lunga lista a datornicilor la stat. Asa se face ca noua politica fiscala se indreapta impotriva celor mici si lipsiti de aparare. Iata ca asa a patit-o si jurnalistul Oreste Teodorescu, cel care are un bar pe plaja la Vama Veche. Dupa ce anul trecut a primit o amenda de 100.000 de lei pentru ca un barman ar fi avut o sticla de votca, anul acesta inspectorii ANAF l-au calarit cu controale de cinci ori in patru zile. Sa zicem ca asta este doar un exemplu de mic comerciant. Ce se va intampla cu Romania daca asta este politica fiscala pentru toti comerciantii?

Daca politrucii PSD-ALDE cred ca ma sperie se inseala amarnic. Saptamana trecuta la Molotov, Vama Veche ne-a calcat ANAFUL de cinci ori, ultima data venind azi la patru dimineata. De fiecare data au gasit totul in regula. Anul trecut am primit 100.000 de lei amenda pentru o sticla de votca de la bulgari gasita in geanta unui barman. Daca asta nu-i hartuiala, atunci e declaratie de dragoste. In concluzie, declar public ca astept sa imi ia boii de la bicicleta si ca sunt dispus sa le dau un pui de penis sa mi-l creasca pana la anul. Hai la „gara ca a venit vaporul cu ciunga”, sclavilor!

Oreste i-a adresat un mesaj direct si ministrului de Finante, care, culmea, provine chiar din judetul Constanta unde marea evaziune in port este in floare.

„Daca Misa de la Finante, care a frecat manganul degeaba inainte la ANAF Constanta, capitala evaziunii fiscale, crede ca terorizand micii intreprinzatori de pe litoral, aduce bani la buget, inseamna ca este CRETIN…Domnul Tudose, plimbati maimuta in alta parte, asta e deja turbata la gratii…”

Guvernarea PSD-ALDE pune pe butuci firmele si PFA-urile! Cu 6% mai multe insolvente decat in 2016!

In: Economie, Finante

Numărul societăților comerciale și persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a crescut în primele șapte luni din acest an cu 6,07%, comparativ cu perioada similară din 2016, la 5.365 unități, reiese din datele publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe firme și PFA-uri în insolvență sunt din București, respectiv 1.193, în creștere cu 12,23% comparativ cu ianuarie — iulie 2016, Capitala fiind urmată de județul Iași cu 335 (+9,12%) și de Bihor cu 295 cazuri (-9,2%).

Cele mai multe insolvențe au fost în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor — 1621, în creștere cu 2,47%.

De asemenea, un număr de 8.969 firme și-au suspendat activitatea (-17,36%), iar 15.775 s-au dizolvat, număr în scădere cu—19,88%.

Aproape jumătate dintre companiile active în România prezintă un risc de insolvență ridicat, se arată într-un comunicat de presă al Coface remis, recent, AGERPRES.

„Ponderea foarte ridicată a companiilor cu risc major de insolvență este explicată de fenomenul polarizării firmelor românești, mult mai accentuat comparativ cu ceea ce observăm în Ungaria, Polonia sau Cehia. Spre exemplu, cele mari mari 10% din firmele românești dețineau la sfârșitul anului 2015 aproape 91% din totalul veniturilor înregistrate de către întreg mediul de afaceri, în timp ce această pondere este mult mai scăzută în cazul Ungariei (72%), Poloniei (68%) sau Cehiei (59%)”, se arată în document.

Potrivit acestuia, 99% dintre companiile românești se luptă pentru o cotă de piață de maximum 33%, în condiții de concurență foarte agresivă și economie subterană mult mai ridicată decât media înregistrată în UE.

„7 din 10 companii își plătesc mai târziu furnizorii comparativ cu durata medie de colectare a creanțelor și rotație a stocurilor. Dintre acestea, 60% își finanțează investițiile pe termen lung, 30% își rambursează creditele bancare contractate pe termen lung (soldul creditului bancar acordat companiilor scade cu aproximativ 5% de an—la-an) și/ sau plata unor dividende (în condiții fiscale avantajoase de impozit diminuat la 5%), în timp ce 10% își finanțează companii din grup”, menționează sursa citată.

Conform Coface, soldul creditului furnizor s-a dublat de la momentul impactului crizei financiare până în prezent, crescând de la 168 miliarde lei (2007) la aproape 340 miliarde lei (2016), în timp ce soldul creditului bancar a crescut doar cu aproximativ 30 miliarde lei.

„Durata medie de colectare a creanțelor a crescut de la 60 zile (2007) la aproape 114 zile (2015), iar estimările Coface indică un nivel de 118 zile pentru 2016. Practic, insolvența unei companii românești în anul 2017 va genera pierderi financiare de două ori mai mari partenerilor de afaceri. Nu întâmplător primul trimestru al anului curent a debutat cu un cuplu unic: minimul istoric al insolvențelor nou deschise & maximul impactului financiar (pierderi cauzate creditorilor) propagat în mediul de afaceri. Prin acordarea termenelor de plată, furnizorii sunt cei mai mari creditori ai companiilor, creditul comercial reprezentând 42% în totalul datoriilor (comparativ cu 29% în 2008), în timp ce creditul bancar are o pondere de doar 21% (comparativ cu 24% în 2008)”, informează Coface.

Cum insala bancile statul roman? Se imprumuta la bancile mama mai ceva ca romanii de la camatari!

In: Economie, Finante

În vreme ce raporteaza an de an pierderi si nu platesc impozit pe profit, majoritatea bancilor din Romania imprumuta bani la bancile-mama din strainatate la dobanzi care ar face invidios orice camatar. Premierul Tudose ameninta aceste banci ca le va face publice secretele.

Recent, Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat că 31 dintre cele 46 de bănci din România sunt pe pierdere şi doar 15 bănci au plătit impozit pe profit în ultimii cinci ani.

„Este vorba de tot felul de ope­raţiuni aşa-numite de optimi­za­re fiscală. Băncile se împru­mu­tă la banca-mamă, la do­bânzi de 19%, de exemplu. În intervalul acestor 5 ani s-au împrumutat la banca-mamă şi, ulterior, au plasat credite pe piaţa românească la o dobândă mult mai mică. Este evident că, astfel, ieşi în pierdere“, a declarat Mişa.

Premierul Mihai Tudose a comentat că unele instituţii bancare au dat dovadă de „o imaginaţie debordantă de a-şi extenaliza profiturile” şi le-a transmis că „a început cu vorba bună, să înţeleagă că perioada romantică a trecut”. Nemulţumirea lui Tudose este legată de faptul că, din calculele fiscale, reiese că băncile au profituri mici sau deloc, folosindu-se de deducerile pentru creanţele înstrăinate.

„Pe uşa lor scrie Bancă, nu Crucea Roşie. (…) Nu mai merge. Domnul ministru de Finanţe a avut o discuţie cu ei, eu am spus şi public că mai suntem răbdători un pic, dar a se înţelege răbdători la nivel de săptămână. Să îşi regândească strategia lor în România. (…) Chit că e secretul bancar,  eu o să îmi asum la un moment dat o să public nişte date. Repet, ştiu că o păţesc, dar o s-o fac. Ca să înţeleagă românii că, dacă lucrează cu banca aia, d-aia ne fură. Şi că avem, din 40 de bănci, 20 bune, 19 care îşi revin şi una care continuă să înţeleagă că e mai bună şi mai deşteaptă decât noi, românii. Să vedem, că poate nu e aşa. Nu ştiu cât mă deranjează că ne iau banii, dar parcă prea mă deranjează mai tare că ne consideră naivi că nu ne dăm seama ce fac”, a spus premierul la Antena 3.

Declaraţiile premierului vin în contextul în care Guvernul intenţionează să limiteze la 30% valoarea deductibilă a creanţelor înstrăinate, valoare deductibilă la calculul impozitului pe profit.

„În situaţia în care, din analizele efectuate asupra modalităţii de stabilire a impozitului pe profit s-au evidenţiat efecte fiscale importante generate de înstrăinarea creanţelor, mai ales în sectorul bancar, se impune revizuirea regimului fiscal aplicabil acestor cheltuieli în sensul limitării valorii deductibile a acestora la stabilirea rezultatului fiscal. În prezent, potrivit pct. 13 lit.i) din Normele metodologice date în aplicarea Titlului II din Codul fiscal, cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate, potrivit legii, sunt integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, indiferent de nivelul veniturilor înregistrate din înstrăinarea creanţelor respective.  Prin urmare, având în vedere amploarea fenomenului de cesionare a creanţelor, în special a celor din domeniul bancar, precum şi faptul că acestea sunt înstrăinate pentru sume infime raportate la valoarea creanţelor/împrumuturilor, valoare considerată cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit, în vederea diminuării impactului fiscal asupra bazei de impozitare, se impune limitarea deducerii acestor cheltuieli, în limita unui plafon de 30% din valoarea creanţelor înstrăinate la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora”, se arată în nota de fundamentare a Ordonanţei de Urgenţă, inţiată de Ministerul de Finanţe.

Bulgarii ne dau lectii! Cum au reusit sa-i impoziteze la sange pe manelisti?!

In: Economie

Au la vedere case şi maşini de lux, dar la Fisc declară venituri minime sau deloc. Cântă la nunţi, botezuri şi alte evenimente unde plouă cu bani peste ei, şi nu-i taxează nimeni pentru că nu e nimeni preocupat de asta. Aşa crede analistul financiar Gabriel Biriş, invitatul emisiunii „În faţa ta”. El a povestit cum a reuşit şeful Fiscului de la Sofia să crească gradul de colectare al impozitelor datorate de artişti, informeaza Digi24.ro.

„Să vă spun cum au făcut. Acum câțiva ani de zile am avut un seminar organizat într-un club de fiscaliști din care sunt membru, la Sofia. Invitat a fost șeful Fiscului din Bulgaria. Și l-am întrebat: Cum aţi făcut? Că știam că au rezolvat problema. Da, foarte simplu. Ne-am pregătit. Am avut niște oameni care i-au sunat pe artişti sau pe agenţii lor să programeze nunţi. Am văzut cât sunt de încărcaţi. Am văzut cât cer. Am trimis nişte oameni la nunţi. Am văzut cât (li se dă – n.r.). Am estimat. După care ne-am dus cu temele făcute și-am stat de vorbă cu ei. Și le-am spus aşa: ‘Mă, băieţi, avem două posibilităţi. Amândouă se termină cu „plătiţi”. Deci, nu există, plătiți oricum. Prima posibilitate – nu plătiţi de bunăvoie, trecem prin tribunale, mai faceți şi închisoare, vă luăm oricum banii pentru evaziune. A doua posibilitate – declaraţi de bunăvoie, mai ieşiţi şi public, vă puneţi cenuşă în cap, spuneţi tuturor cât de important este să se plătească impozite şi taxe, că din bănuţii ăştia se plătește şcoala copilaşilor şi pensia părinţilor şi vă lăsăm doar să plătiţi’. Și au rezolvat-o”, a povestit Gabriel Biriș.

Întrebat de ce nu s-a întâmplat așa și în România, el a spus că lucrurile ar fi foarte simple, dar „trebuie să și vrei”. Soluția e simplă, inclusiv în cazul suspiciunilor de corupție, a arătat Biriș: controalele indirecte, după principiul „follow the money” (ia urma banilor – n.r.).

Petrom a avut profit de 1,2 MILIARDE in primele sase luni si guvernul pune acciza sa ia bani mai multi de la romani!

In: Economie, Finante

Compania Petrom a realizat un profit de 1,210 miliarde de lei în primul semestru din 2017, triplu faţă de profitul din S1 2016 care a fost de 408 milioane de lei.

În primele sase luni din 2017, am transformat conditiile de piata favorabile intr-o performanta operationala si financiara solida. Am beneficiat de preturi ale titeiului in crestere, marje de rafinare solide si de o cerere mai mare pentru toate produsele noastre. In plus, am continuat disciplina stricta a costurilor. In consecinta, rezultatul nostru din exploatare CCA excluzand elementele speciale la 1-6/17 a ajuns la 1,66 mld lei, ambele segmente, Upstream si Downstream, inregistrand cresteri semnificative. In Upstream, reducerea in continuare a costurilor unitare de productie a contrabalansat in totalitate declinul productiei. Rezultatul din exploatare CCA excluzand elementele speciale din Downstream a crescut cu 70% fata de 1-6/16, pe seama unor contributii in crestere atat din segmentul Oil cat si Gas. Fluxul de trezorerie din activitati de exploatare de 3 mld lei, in crestere cu 68% fata de 1-6/16, coroborat cu reducerea investitiilor si plata de dividende in suma de 0,8 mld lei, a condus la obtinerea unui flux de trezorerie extins dupa plata de dividende de 1 mld lei. Am revizuit estimarile de investitii pentru 2017 in sensul scaderii acestora la 0,7 mld euro de la 0,8 mld euro, ca urmare a optimizarii portofoliului de sonde, economiilor de costuri si revizuirii proiectelor; cu toate acestea, suntem pregatiti pentru o intensificare a activitatii de investitii in a doua jumatate a anului 2017, mai ales avand in vedere pozitia noastra financiara solida. Am mentinut estimarea de declin al productiei medii zilnice in jur de 3% fata de 2016, fara a include initiativele de optimizare a portofoliului. In luna iulie am semnat contractul de vanzare a parcului eolian Dorobantu, ca parte a strategiei noastre de a ne concentra pe activitatile de baza. In plus, in data de 5 iulie, centrala electrica Brazi si-a reluat operatiunile la jumatate din capacitate. La 1 august a avut loc transferul a 19 zacaminte marginale. In acord cu strategia noastra de valoare mai presus de volum, am initiat o noua runda de vanzari de zacaminte„, a declarat Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom, citata de economica.net.

BNR anunta sfarsitul programului Prima Casa! ”Continuarea lui ridica probleme”

In: Economie, Imobiliare

BNR nu doar că nu mai susţine acest program, dar afirmă că rolul său în economie a fost modest.

După ce în perioada de criză a susţinut programul Prima casă, BNR a atacat în premieră programul guvernamental susţinând că în prezent acesta nu este altceva decât o formă de transfer al unor sume de bani de la buget către sectorul privat şi nu o formă de creştere a accesabilităţii românilor la obţinerea unui credit pentru locuinţă. Mai mult, BNR afirmă că şi în trecut rolul programului Prima casă în economie a fost „modest“, în condiţiile în care a fost utilizat în mod limitat de persoanele cu venituri reduse, scrie Ziarul Financiar.

Aceste afirmaţii apar într-o analiză publicată pe site-ul BNR coordonată este Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale. Oportunitatea continuării pro­gramului Prima casă a fost adusă în discuţie în repetate rânduri în spaţiul public, în condiţiile în care factorii care au dus la demararea programului în 2009, când semnele crizei financiare au apărut şi pe piaţa locală, nu se mai întâlnesc azi în economie.

Prima casă a fost introdus în iulie 2009 de guvernul Boc pentru susţinerea cererii de locuinţe. Specialiştii BNR apreciază că menţinerea programului Prima casă nu mai este oportună, în condiţiile în care activitatea creditării s-a reluat şi chiar „se apropie de o evoluţie care ar putea pune probleme din punctul de vedere al stabilităţii financiare“.

Mai mult, în analiza BNR se precizează că menţinerea acestui program poate produce distorsiuni în piaţă.

„Continuarea acestui program, în condiţiile în care activitatea pieţei creditului s-a reluat (şi chiar se apropie de o evoluţie care ar putea pune probleme din punct de vedere al stabilităţii financiare) ridică probleme privind eficienţa efortului bugetar. Mai mult, poate produce distorsiuni în mecanismul de piaţă, băncile nefiind impulsionate să dezvolte produse de creditare ipotecară cu risc redus”, se precizează în analiza publicată pe site-ul BNR.

În ultimii opt ani statul a acordat garanţii totale pentru Prima casă în valoare de peste 18 mld. lei (4 mld. euro). Numărul garanţiilor şi implicit al creditelor Prima casă ajungea în octombrie 2016 la 180.000, în timp ce valoarea stocului de credite trecea de 33 mld. lei.

Unii analişti au atras atenţia unui risc sistemic având în vedere concentrarea portofoliului de credite ipotecare ale băncilor pe produsul Prima casă, în cazul unei creşterii masive a creditelor neperformante şi a incapacităţii statului de a asigura garanţia lor.

Băncile au argumentat în repetate rânduri că rata de neperformanţa este foarte redusă, sub 0,5%, însă BNR le avertizează că evaluarea riscurilor trebuie să aibă în vedere că aceste credite nu au parcurs un ciclu complet de credit. Deocamdată finanţările Prima casă au un istoric de cel mult 8 ani din durata de rambursare a primelor credite acordate, în contextul în care acestea merg şi până la 30 ani.

Ce mananca romanii? Intr-un an excelent pentru agricultura, Romania importa mancare in cantitati record!

In: Economie, Retail

În primul semestru din 2017, importurile României au totalizat 36,7 miliarde de euro, din care 8,8% au fost importuri de alimente – 3,2 miliarde de euro. Această sumă n-a mai fost consemnată după 1989 şi este dublă faţă de cea din semestrul I 2008, arată statisticile oficiale consultate de MEDIAFAX.

Datele comunicate miercuri de Institutrul Naţional de Statistică (INS) arată că exporturile agroalimentare ale României în prima jumătate a anului 2017 au fost de doar 2,1 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial – decalaj faţă de importuri – de 1,1 miliarde de euro, un alt record istoric.

În anul „de vârf” al economiei, 2008, importurile agroalimentare din primul semestru însumau 1,6 miliarde de euro. Apoi au urcat constant, trecând pragul de două miliarde de euro în prima jumătate a anului 2013 şi ajungând la 2,9 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din 2016.

Acum, în 2017, specialiştii spun că avem unul dintre cei mai buni ani agricoli, dar producătorii autohtoni n-au reuşit să acopere decât într-o mică măsură cererea de produse alimentare. Comerţul cu amănuntul la această grupă de produse a crescut, în primul semestru din acest an, cu 3,5% faţă de acelaşi interval din 2016, arată datele INS.

Patronatele din agricultură spun că infrastructura de depozitare cu atmosferă controlată a produselor agroalimentare poate menţine cel mult 40% din producţia naţională, restul – fiind imposibil de depozitat pe termen lung – se vinde imediat după recoltă sau se livrează la export. Din această cauză, în fiecare an, România importă masiv mâncare în lunile de iarnă şi primăvară, reechilibrând apoi – în lunile de vară şi toamnă – balanţa exporturi/importuri.

Singurul an în care balanţa comercială cu produse agroalimentare a înregistrat un excedent (exporturi mai mari decât importurile) a fost 2015, pe fondul unor livrări-record de cereale pe pieţele externe.

O companie canadiana de talie mondiala vine in Romania! Vezi unde deschide fabrica si cati oameni angajeaza!

In: Economie, Finante

Compania canadiană Litens Automobile Group construieşte o fabrică de componente auto de 7.500 mp în comuna Giarmata, judeţul Timiş, care va avea 250 de angajaţi, scrie Ziarul Finaciar.

În cadrul fabricii se vor realiza role pentru curelele de distribuţie şi pentru curelele de antrenare pentru Volkswagen sau General Motors. Investiţia se află în curs, iar valoarea acesteia nu a fost făcută publică.

„Clienţii vor fi din zona de aftermarket (alt pro­ducător decât cel original – n. red.), cât şi OEM (producă­tori de echipamente originale), precum Volkswagen sau General Motors. În fabrica din România vom începe prin a produce role întinzătoare automate pentru curelele de distribuţie şi întinzătoare ale curelei de antrenare a accesoriilor“, a spus Ristena Veghes, HR Manager în cadrul Litens Automotive Eastern Europe.

Fabrica din România va fi a doua fabrică a grupului în Europa, prima unitate de producţie deţinută de Litens Automotive aflându-se în Germania.

Compania mai are birouri şi în alte ţări din Europa, cum ar fi Anglia, Franţa şi Italia, unde oferă servicii de inginerie, proiectare şi dezvoltare produse şi relaţii cu clienţii. Grupul a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,2 miliarde dolari. În prezent, compania are peste 2000 de angajaţi în întreaga lume.

Citeşte mai multe pe Ziarul Financiar

Nici nu s-au apucat de lucrari ca autostrada Sibiu-Pitesti s-a blocat in contestatii!

In: Economie

Primele secţiuni ale viitoarei autostrăzi Sibiu – Piteşti au fost lansate la licitaţie pe 11 iulie. Pe 31 iulie, firma de proiectare Consitrans a formulat contestaţie la CNSC împotriva documentaţiei pentru secţiunea 1 Sibiu – Boiţa.

„În urma organizării de către COMPANIA NATIONALA DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. a procedurii de licitaţie deschisă în vederea atribuirii contractului având drept obiect „Proiectare şi execuţie autostrada Sibiu – Piteşti, Secţiunea 1 Sibiu – Boiţa, km. 0+000 – km. 14+150 – Lot 1 km. 0+000 – km. 13+170”, la sediul C.N.S.C. a fost înregistrată contestaţia nr. 31.434/31.07.2017 (Dosar nr. 2.675), formulată de operatorul economic S.C. CONSITRANS S.R.L. împotriva documentaţiei de atribuire elaborată de autoritatea contractantă”, a spus pentru ECONOMICA.NET Silviu Cristian Popa, preşedintele CNSC.

Ce vrea firma care contestă?

Consitrans cere în contestaţie obligarea CNAIR la aplicarea a trei măsuri de remediere a documentaţiei (foto jos).

Prima măsură cerută de proiectant vizează clauza rezolutorie pe care CNAIR a introdus-o în toate documentaţiile noi pe care le-a scos anul acesta la licitaţie. Potrivit acestei clauze, dacă nu va fi asigurată finanţarea pentru un contract până la încheierea licitaţiei, acesta nu va mai fi semnat.

Din contestaţie, rezultă că proiectantul cere ca acel contract să fie semnat oricum, iar daca statul nu găseşte bani pentru finanţarea lui, acesta să fie suspendat.

Contactat de către ECONOMICA.NET, Eduard Hanganu, preşedintele Consitrans, a declarat că „nu face contestaţii de dragul contestaţiilor”.

Întrebat şi cum se explică numărul mare de contestaţii depuse de Consitrans anul acesta în cazul licitaţiilor CNAIR, acesta a spus că nu este important numărul lor ci dacă are dreptate sau nu.

Anul acesta au fost formulate 130 de contestaţii la licitaţiile lansate de CNAIR, conform istoricului dosarelor de la CNSC. Cu nouă contestaţii depuse, Consitrans ar putea intra în categoria contestatarilor de meserie despre care tot vorbeşte ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

Conform unor surse apropriate situaţiei, şi alte companii au mai depus notificări prealabile contestaţiei în cazul licitaţiei pentru Sibiu – Piteşti. Acestea sunt Astaldi, Straco şi Greenzero, iar o parte dintre măsurile de remediere cerute au şi fost adoptate. Consitrans este prima şi deocamdată singura companie care a mers mai departe şi a depus contestaţie la CNSC.

Citeste mai multe pe Economica.net