Metro incearca sa scape de magazinele Real din Europa de Est. Grupul german are rezultate din ce in ce mai slabe

In: Retail

Criza economica isi pune amprenta serios asupra afacerilor Metro AG, iar rezultatele arata o scadere peste asteptari a profitului trimestrial. Reprezentantii companiei atrag atentia asupra inrautatirii prespectivei , chiar si pe piata din Germania, pe fondul scaderii increderii consumatorilor, care afecteaza businessul din Europa de Est si de Sud, a crizei datoriilor din zona euro si a cresterii somajului.

Profitul inainte de dobanzi si taxe (EBIT) si inainte de elementele exceptionale a ajuns in trimestrul trei la aproximativ 398 milioane de euro (513,6 de dolari), sub asteptarile analistilor, care estimau un profit operational de 438 milioane de euro. Vanzarile au fost in linie cu previziunile analistilor, de 15,9 miliarde de euro.

Desi reprezentantii Metro au precizat ca declinul profitului a fost cauzat in special de afacerile grupului din Sudul si unele regiuni din Estul Europei, Olaf Koch, directorul general al companiei, a avertizat ca datele recente indica si o scadere in Germania, criza datoriilor afectand cea mai mare economie europeana. De asemenea, rata somajului s-a majorat in septembrie pentru a saptea luna consecutiv, indicand vulnerabilitatile economiei la criza din zona euro.

In 9 octombrie, agentia de evaluare financiara Moody’s Investors Service a coborat cu o treapta ratingul atribuit Metro, la “Baa3” de la “Baa2”, in timp ce perspectiva a fost modificata la stabila de la negativa. Perspectiva stabila reflecta punctul de vedere al Moody’s ca profitul Metro se va stabiliza anul viitor, in conditiile in care exista posibilitatea ca zona euro sa inregistreze o crestere economica mai solida in 2013 decat in 2012.

In ciuda acestor previziuni, lantul comercial german trebuie sa ia masuri urgente pentru a reduce din datorii, iar una dintre ele este vanzarea operatiunilor din Europa de Est deschise sub brandul Real. Un scenariu similar au aplicat rivalii francezi de la Carrefour , care au iesit de pe pietele din Grecia, Singapore si Columbia ca urmare a unui plan de restructurare masiva. Olaf Koch a declarat ca, la sfarsitul acestui an, Metro va lua o decizie privind posibilitatea extinderii lantului Mediamarkt in China. De altfel multi retaileri isi reanalizeaza planurile de expansiune in China din cauza concurentei in regiune.

Negocieri pentru vanzare

Metro Group poarta de mai mult timp discutii pentru vanzarea magazinelor Real pe care le detine in Europa Centrala si de Est. Negocierile principale s-au dus cu francezii de la Auchan, care se pare ca sunt favoriti pentru preluarea unitatilor Real. Tranzactia a atras insa atentia si altor jucatori mari din retail, printre companiile interesate sa incheie afacerea cu Metro Group fiind si Apax Partners, Carrefour si Walmart.Cele trei firme n-au reusit sa convinga prin ofertele facute.

Spre deosebire de divizia Cash & Carry care a reusit sa se impuna in Romania, segmentul Real a raportat doar pierderi pe piata interna. Rezultatele pe ultimii sase ani ne arata ca magazinele real,- Hypermarket Romania nu au fost o investitii avantajoasa pentru grupul german. In 2006, cifra de afaceri a fost de 347.044.563 lei, iar pierderea neta de 50.502.701 lei. Un an mai tarziu cifra de afaceri a crescut spectaculos la 1.363.992.480 lei, dar s-au majorat si pierderile la 158.328.986 lei. Pentru 2008 rezultatele s-au mentinut pe aceeasi linie ( cifra de afaceri de 2.643.346.291 lei, pierderi nete de 203.944.712).

Real a incercat sa-si redreseze activitatea deschizand magazine noi, dar rezultatele pozitive tot nu au aparut. In 2009 cifra de afaceri a fost de 3.223.566.592 lei, iar pierderile nete de 245.221.355 lei, in timp ce in 2010 cifra de afaceri s-a mentinut cam la acelasi nivel ( 3.280.051.062 lei), dar pierderile s-au redus la 90.839.556. Anul trecut s-a observat din nou o majorare a pierderilor, valoarea acestora fiind de 120.760.658 lei la o cifra de afaceri de 3.008.864.542.

Din cauza acestor rezultate, real,- Hypermarket Romania a decis sa inchida in 2011 magazinul situat in comuna Ghiroda, judetul Timis. „Decizia de a inchide un magazin nu este niciodata una usoara, dar, daca este imperios necesara, atunci trebuie luata. Magazinul s-a dovedit a fi amplasat intr-o locatie ale carei planuri de dezvoltare nu s-au materializat, ceea ce a generat pierderi importante pentru compania noastra”, a declarat atunci Michel Lamoot director general real,- Hypermarket Romania.

 

 

Romanii economisesc 39 de euro, nemtii 180

In: Finante

Romanii economisesc 9% din venitul lunar, la fel de mult ca austriecii, cehii si germanii, insa in termeni nominali sumele economisite de romani sunt cele mai reduse din 12 tari europene, avand in vedere diferentele mari intre salarii, reiese din cel mai recent barometru Erste Group. Cel mai mult economisesc polonezii, care pun deoparte lunar 16% din venit, slovacii, sarbii si turcii, care strang 13% in fiecare luna.

 

In termeni nominali, romanii economisesc 39 de euro pe luna, cea mai scazuta suma din tarile analizate. Germanii conduc din punct de vedere al sumelor economisite lunar (178 euro), urmati de austrieci (164 euro), polonezi (90 euro), slovaci (83 euro) si cehi (78 euro). Ungurii, ucrainenii, sarbii, croatii si muntenegrenii pun deoparte mai putin de 50 de euro pe luna.

 

Barometrul Erste Group privind economisirea, realizat de IMAS International pentru Erste Group, cuprinde 12 tari din Europa Centrala si de Est (ECE), respectiv Croatia, Republica Ceha, Germania, Ungaria, Muntenegru, Polonia, Romania, Serbia, Slovacia, Turcia, Ucraina si Austria. Cu exceptia Austriei, unde au fost intervievate circa 900 de persoane, in toate celelalte state la sondaj au participat aproximativ 500 de persoane.

 

Numai 20%-30% dintre cetatenii ECE sunt multumiti de suma pe care reusesc sa o economiseasca in prezent, fata de peste jumatate dintre austrieci sau germani. Ucrainenii sunt cel mai putin multumiti, urmati de romani, sarbi si unguri.

 

Romanii sunt cei mai pesimisti dintre tarile analizate si cand vine vorba de asteptarile privind economisirea in urmatorii cinci ani, astfel ca 52% considera ca vor pune mai putini bani deoparte. Doar 22% dintre persoanele intervievate din Romania spun ca vor economisi mai degraba mai mult in urmatorii cinci ani, iar 27% estimeaza ca vor pune deoparte aceeasi suma de bani ca in prezent.

Top10 cei mai bogati romani. In clasamentul Forbes, Ioan Niculae ocupa primul loc, in timp ce Capital l-a pozitionat in frunte pe Frank Timis

In: Economie

Topul Forbes al celor mai bogati romani nu mai este dominat de Dinu Patriciu, care mai multi ani a fost prezentat ca fiind cel mai potent financiar om de afaceri de la noi din tara. Clasamentul din acest an ne arata ca averile celor 500 de miliardari inclusi in analiza s-au redus cu 3,6 miliarde de euro în 2012.

In schimb, Capital Top 300 sustine ca Frank Timis este cel mai bogat roman.Estimarile facute de jurnalistii celor doua publicatii nu iau in calcul si datoriile pe care companiile conduse de milionarii din topuri le au. Nu sunt incluse nici datoriile pe care acestia le au. Daca analizele s-ar baza pe acesti parametrii clasamentele ar arata cu totul altfel, iar bogatiile nu ar mai fi atat de impresionante.

Va prezentam Top10 cei mai bogati romani, in doua variante. Pe prima pozitie in clasamentul Forbes se afla Ioan Niculae, cu o avere estimată la 1 – 1,1 miliarde euro.”Sunt multumit ca fata de anii trecuti, în ciuda crizei, numarul de angajati a crescut, iar in perspectiva va exista cerere pentru produsele noastre. Daca ma uit insa la situatia economiei nu cred ca vreti sa imi stiti parerea. Observ lipsa interesului din partea clasei politice pentru productie si industrie in general”, a spus omul de afaceri Ioan Niculae, la prezentarea Topului. Acesta a reusit sa urce de pe locul trei pe primul loc la editia din acest an.Niculae are afaceri in domeniul chimiei, agriculturii si energiei.

Pe locul 2 in Topul realizat de Forbes se situeaza Frank Timis, cu o avere estimata la 900 – 950 milioane euro.Acesta si-a mentinut pozitia a doua in clasament ca si anul precedent. Business-urile sale sunt in energie prin compania Africa Minerals.

Pe locul 3 in clasament il gasim pe Dinu Patriciu. Comparativ cu 2011, omul de afaceri a “cazut” doua pozitii , averea sa fiind estimata la 800 – 900 milioane de euro.

Top10 continua cu Dan Grigore Adamescu, cu afaceri in centre comerciale, asigurari, hoteluri si mass media (o avere estimata intre 700 – 730 milioane euro).

Urmeaza Ion Tiriac, fostul sportiv avand investitii in societati active pe piata auto, in imobiliare, banking si asigurari. Averea lui Tiriac este estimata la 700-730 milioane euro.

Gabriel Comanescu se afla pe locul6. El activeaza in shipping si detine o avere evaluata intre 480 – 500 milioane euro.

Locul 7 revine Veronicai Dragan, cu afaceri in distributie GPL, energie. Ea detine o avere cuprinsa intre 450 si 500 milioane de euro.

Top zece este închis de Gruia Stoica, cu afaceri in domeniul feroviar si o avere estimata la 420 – 430 milioane euro – locul 8, Dorinel Umbrarescu, cu o avere estimata intre 360 – 380 milioane euro, care detine firme ce activeaza in domeniul infrastructurii si Zoltan Teszari – locul 10, cu afaceri de 360 – 370 milioane euro rezultate din telecomunicatii si TV.

”Cele mai importante pentru a dobandi o avere sunt norocul si oportunitatea”, a declarat Ovidiu Tender, locul 15 din top, cu o avere de 210 – 230 milioane euro din petrol si gaze, constructii, farma si agricultura.

Potrivit celor care au cules datele din Top”Forbes 500 Miliardari”, averile celor mai bogati romani au scazut in 2012 cu 3,6 miliarde euro, averile cumulate ale celor 500 scazand la 21,5 miliarde euro comparativ cu 40 miliarde euro in 2008. Averea medie a celor 500 este de 43 milioane euro, iar averea minima pentru a intra in top este 6 milioane euro.Companiile detinute de cei 500 au peste 216.000 de angajati. Din cei 500, 7 si-au mostenit intreaga avere, iar 13 doar o parte din aceasta, 480 de miliardari cladindu-si averile de la zero.

Cei mai afectati de criza au fost cei cu expunere mare in domeniul imobiliarelor si terenurilor, in schimb cele mai mari profituri au venit din constructii – infrastructura, agricultura, industria alimentara, colectarea deseurilor, servicii medicale si transporturi feroviare.

Varianta Capital

Capital Top 300 ni-l prezinta insa pe Frank Timis ca fiind cel mai bogat roman, averea acestuia fiind estimata la 1,75 miliarde euro. Locul2 ii revine lui Ioan Niculae, despre care  ni se spune ca are o avere evaluata la 1,7 miliarde euro.

Urmeaza Ion Tiriac ( 850-900 milioane euro), Dinu Patriciu ( 850 milioane euro), Dan Grigore Adamescu ( 800-850 milioane euro), Zoltan Teszari ( 750-800 milioane euro), Ovidiu Tender( 650-680 milioane euro), Camelia si Corina Voiculescu( 600-650 milioane euro), Gabriel Comanescu ( 550-600 milioane euro) si Gruia Stoica( 530-550 milioane euro).

Jurnalistii de la Capital sustin ca averile cumulate ale celor mai bogati 300 de romani au scazut cu trei miliarde de euro in ultimul an, ajungand la 26,5 miliarde euro. Pierderile si insolventele au fost principala cauza. Ponderea in PIB a averilor din Top 300 s-a redus consistent, pana la 19,4%, de la 23,8% cat a fost în 2011.Jumatate din averi, aproape 12 miliarde de euro, sunt concentrate in Bucuresti si Ilfov.

Potrivit analizei Capital, milionarii au reusit cresteri ale afacerilor in domenii precum energia, industria farma si serviciile medicale, agricultura si transporturile. La polul opus, cei care si-au plasat banii in imobiliare, turism sau media au inregistrat scaderi semnificative.

 

 

 

 

 

TAROM a ramas fara manager profesionist, dupa ce Heinrich Vystoupil nu a acceptat contractul propus de romani

In: Economie

Procedura pentru desemnarea unui manager profesionist pentru TAROM trebuie reluata, dupa ce Heinrich Vystoupil, nominalizat acum o saptamana sa ocupe functia de director general executiv al companiei, a renuntat la post.

Motivul pentru care austriacul s-a razgandit este legat de pachetul salarial propus de autoritatile din Romania, considerat de managerul strain mult prea mic.

“Noul CEO desemnat a avut anumite pretenţii pe care membrii Consiliului de Administraţie nu le-au acceptat. Este vorba despre unele condiţii financiare. Noul director nu semnase contractul de mandat. Săptămâna viitoare vom avea o discuţie cu dânsul la Ministerul Transporturilor pentru a găsi un punct comun. În cazul în care nu ne vom înţelege sunt şi alte nume pe lista scurtă pentru înlocuirea sa”, a declarat Valentin Preda, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, la Realitatea TV.

Daca Heinrich Vystoupil nu revine asupra deciziei dupa negocierile cu oficialii Ministerului Transporturilor, Consiliul de Administratie TAROM, format din Dumitru Prunariu, Dan Pascariu, Valentin Macec, Lucian Isar, Ciprian Ladunca şi Marius Ghenea, va trebui sa reia procedura de alegere a unui manager profesionist. Membrii acestei structuri vor nominaliza o alta persoana pentru functia de CEO din lista scurtă a celor selectaţi pentru a face parte din conducerea companiei.

 

 

Guvernul vrea sa scoata speculantii din piete. La tarabe se vor vinde doar produse autohtone

In: Economie

Vremurile in care ne cumparam portocale si mandarine de la “ taranul” de la piata ar putea apune.Ministerul Agriculturii propune un act normativ care prevede ca tarabele din piete sa fie accesibile doar producatorilor persoane fizice, care vand legume si fructe din productia proprie.

Executivul spera ca prin adoptarea acestei hotarari de guvern sa poata elimina evazionistii. Pietele din Romania sunt pline de speculanti. Acestia utilizeaza acte false de producator si vand marfa “ la negru”, prejudiciind statul cu sume uriase.Taranii care doresc sa-si comercializeze produsele in piete nu pot trece de aceasta mafie care le ia marfa cu japca la preturi de nimic inca de la intrarea in oras si apoi o revand la suprapret.” In pietele agroalimentare se comercializeaza legume-fructe provenite din tari terte sau din comunitatea europeana si in majoritatea cazurilor este eludata legislatia fiscala prin inexistenta facturilor, lipsa evidentei gestiunii, lipsa caselor de marcat. Foarte mari cantitati de legume si fructe proaspete, provenite din comert intracomunitar sau din import, derulate ,«la negru», ajung a fi comercializate ca produse autohtone in engrouri sau direct in pietele agroalimentare”, se arata in hotararea de guvern. Sumele cu care statul este pagubit anual din practicarea comertului „la negru” sunt estimate la peste un miliard de euro.

Potrivit proiectului de act normativ, pe tarabele din piete va fi permisa comercializarea en detail a legumelor si fructelor proaspete exclusiv de catre producatorii agricoli persoane fizice si numai a produselor din productie proprie, autohtona. Comercializarea en detail si en gross a legumelor si fructelor va fi conditionata de existenta unui carnet de producator cu elemente de securizare, avizat atat de primar, cat si de asociatia de profil, incluzand date privind suprafata totala cultivata, structura pe specii de legume si/sau pomi, productiile estimate sa fie realizate. Evidenta carnetelor de producator legume/fructe distribuite de primari va fi tinuta intr-un registru special deschis in acest sens de primariile respective. Actul normativ prevede ca “transportul de legume si fructe destinate consumului familial fara a necesita fila aferenta din carnetul de producator sau alt document cu regim fiscal este permisa pentru o cantitate maxima de 50 kilograme”.

 

Persoanele juridice vor putea comercializa legume si fructe proaspete in spatii individuale din cadrul pietelor agroalimentare, delimitate distinct, cu respectarea normelor de evidenta si fiscalitate prevazute de legislatia in vigoare si existenta caselor de marcat.

In cazul in care pe tarabele din piete ocupate de persoane fizice sunt descoperite si alte produse decat cele autohtone se aplica amenzi cuprinse intre 1.000 si 3.000 de lei. Sanctiuni vor primi si persoanele juridice care isi comercializeaza marfa in alt spatiu decat cel prevazut de lege. Amenzile in acest caz variaza intre 3.000 si 5.000 de lei.Nici administratia pietelor nu scapa nepedepsita daca nu respecta noile norme de inchiriere a spatiilor. Noile reglementari vor intra in vigoare la patru luni de la aprobarea in Guvern.

Multi vor spune ca adoptarea acestui act normativ va influenta foarte mult pretul legumelor si fructelor, existand pericolul unor cresteri. Ipoteza este falsa in conditiile in care evazionistii care ocupa acum pietele nu vand produsele din import la preturi mai mici decat cele practicate de lanturile comerciale. Facand o comparatie putem spune ca daca achizitionam un kilogram de portocale din piata platim mai mult decat daca facem acest lucru dintr-un hypermarket.

Singura problema care poate aparea este legata de modul in care taranii isi vor putea aduce marfa in piete. Aici statul ar trebui sa se implice mai mult pentru a-i ajuta sa se asocieze.

 

Cu o investitie de aproape 70 de milioane lei, Lidl a deschis al treilea centru logistic din Romania. Depozitul aprovizioneaza magazinele centrul si vestul tarii

In: Retail

Discounterul german Lidl nu investeste doar in deschiderea de magazine noi. Compania a terminat de curand constructia celui de-al treilea centru regional de distributie din România, la Iernut, în judetul Mures.

Depozitul a fost realizat cu ajutorul firmei Baumeister, controlată de familia Adamescu si se intinde pe o suprafata de 49.400 de metru patrati. Surse din cadrul Primariei Iernut ne-au declarat ca intreaga constructie a fost realizata in urma unei investitii totale de aproape 70 de milioane de lei. Colaborarea dintre Lidl-Schwartz si firma locala de constructii nu este o premiera. Pe site-ul Baumeister mai sunt prezentate doua constructii realizate de acesta companie pentru lantul comercial german. Este vorba despre Kaufland Logistic Parc, din Ploiesti si despre Parcul Logistic Kaufland, din localitatea Mihai Viteazu, judetul Cluj. Ambele depozite au o suprafata de 50.000 de metri patrati.

Noul centru regional facilitează distributia produselor alimentare si nealimentare către magazinele din centrul si vestul tării. Depozitul a creat peste 150 de locuri de muncă, o mare parte dintre angajati fiind chiar din orasul Iernut.

Este cel de-al treilea centru regional de distributie Lidl în România, primele două aflându-se în localitătile Nedelea (lângă Ploiesti), respectiv Chiajna (lângă Bucuresti). Împreună, cele trei depozite deservesc reteaua de 148 de magazine Lidl din întreaga tară. Lantul de retail va continua investiţiile în România în paralel cu crearea de noi locuri de muncă la nivel național. Lidl are în prezent mai mult de 3.000 de angajați în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central. Numărul magazinelor retailerului german în România va creşte, până în luna februarie a anului viitor, la 160.

 

 

 

Numarul 2 in BMW este la Brasov. Constructorul auto cauta oportunitati de afaceri!

In: AUTO, Economie

Vicepreședintele BMW, Franz Linner, a negat astazi intr-o conferinta de presa organizata la Brasov zvonurile care anuntau ca producatorul auto vrea sa construiasca o fabrica in Romania.

Oficialul companiei germane, responsabil de productie, tehnologie si furnizori, a explicat foarte clar ca este exclusa o astfel de investitie in Europa, in urmatoarea perioada. El a spus insa ca un astfel de proiect se va dezvolta in Brazilia,in cel mult doi ani, unde va fi inaugurata o uzina in care se vor asambla masini.

Odata la doi ani, noi facem o asemenea prospectare a pietei auto si cautam noi parteneri de afaceri. In acest moment capacitatea de productie a companiei noastre este completa, avem fabrici in Germania, America, China si nu intentionam sa deschidem noi unitati de constructie a masinilor noastre. In schimb, ne intereseaza colaborarea in domeniul cercetarii, al inovarii, al gasirii de solutii pentru utilizarea materialelor usoare si ultrausoare la fabricarea produselor noastre. Ceea ce ne-a incantat pe noi este existenta clusterelor in Romania, mod de organizare pe care si noi il folosim pe scara din ce in ce mai larga, deoarece ne ofera tot ce ne trebuie. De asemenea, am identificat cateva firme din zona Brasovului care ar putea deveni, nu peste multa vreme, furnizori ai companiei noastre. Ceea ce ne bucura foarte mult este ca aceste firme sunt firme autohtone 100%, nu sunt reprezentante ale unor firme multinationale„, a declarat Franz Linner.

Cotidianul german Handelsblatt a publicat in urma cu ceva timp un articol in care a prezentat intentia BMW de a investi in regiuni precum Brazilia, Mexic sau Europa de Est. Printre zonele vizate ca fiind optime pentru dezvoltarea unei fabrici a fost nominalizata si Romania.

Pe fondul acestor informatii au aparut tot felul de scenarii care dadeau ca sigura deschiderea unei fabrici BMW in tara noastra. Mai mult, un consilier din Lugos, Alin Gaidos, citat de presa locala, a declarat ca “din surse neverificate inca, am aflat ca producatorul bavarez BMW s-a aratat interesat de construirea unei fabrici la Lugoj. Pentru aceasta ar avea nevoie de 100 de hectare de teren, iar noi ar trebui deja sa ne orientam spre aceste aspecte”.

Interesul germanilor pentru Romania exista, insa este de alta natura. Franz Linner a venit in tara noastra pentru a vedea ce posibilitati de afaceri exista la noi. El s-a intalnit cu reprezentantii firmelor in clusterul „Transilvania Aerospace”, dar si cu cei ai Ministerului Economiei si ai Universitatii Transilvania.

Werner Braun, presedintele „Transilvania Aerospace si al Clubului Economic German Brasov, ne-a declarat ca discutiile pe care le-a purtat cu vicepresedintele BMW au urmarit mai multe paliere. “ Constructorul de masini are trei interese majore in tara noastra. Este interesata de cercetare si inovare, de solutii care sa conduca la scaderea greutatii automobilelor prin folosirea de materiale din ce in ce mai usoare, dar si de colaborare cu firme care ar putea deveni furnizori ai BMW”, ne-a explicat Braun.

 

 

Ministrul Chitoiu vrea sa dea Nuclearelectrica pe mana Danielei Lulache

In: Economie

Se pregatesc schimbari la varful Nuclearelectrica, functia de director general al producătorului de electricitate urmand sa fie preluata de Daniela Lulache.

Propunerea apartine Ministerului Economiei care a cerut ca AGA companiei sa discute aceasta numire in sedinta din 26 octombrie, se arată într-un convocator publicat pe site-ul Nuclearelectrica. In acest moment firma de stat are un director interimar. Este vorba despre Dumitru Dima care a fost numit in aceasta functie in decembrie 2011. Lulache ar urma să fie şefă la Nuclarelectrica până când va fi selectat un manager profesionsit.

Daniela Lulache a fost revocată de la conducerea Consiliului de Supraveghere al Fondului Proprietatea în decembrie 2009, în locul său fiind numit Ionut Popescu.La vremea respectiva a exista un scandal de presa, Lulache fiind aratata cu degetul din cauza faptului ca a primit în 2009 de la FP indemnizaţii, bonusuri şi compensaţii de 1,86 milioane lei.

 

Compania este al treilea cel mai mare producător de energie din România, după Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia. Cele trei companii sunt controlate de stat, prin Ministerul Economiei. Nuclearelectrica are un capital social de 2,536 miliarde lei, iar valoarea nominală a unei acţiuni este de 10 lei. Compania produce, prin cele două reactoare de la Cernavodă, aproximativ 18% din energia electrică la nivel naţional. Nuclearelectrica a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,588 miliarde lei (374,8 milioane euro), în creştere cu 4,9%, şi un profit net de 95 milioane lei (22,4 milioane euro), de aproape şase ori peste câştigul din 2010. Autorităţile române s-au angajat în faţa FMI şi Comisiei Europene să listeze pe Bursa de Valori Bucureşti mai multe companii din subordinea Ministerului Economiei.

În cazul Nuclearelectrica, listarea la Bursă se va realiza printr-o Ofertă Publică Primară (IPO) de vânzare de acţiuni nou emise ca urmare a unei majorări de capital social reprezentând 10% din capitalul social existent companiei.

 

Comertul de proximitate castiga teren. Lidl deschide noi magazine in Bucuresti si Oradea

In: Retail

Germanii de la Lidl si belgienii care controleaza compania ce detine Mega Image isi disputa intaietatea pe piata de retail, pe segmentul comertului de proximitate. Cele doua grupuri au cel mai agresiv sistem de dezvoltare din Romania, inaugurand magazin dupa magazin.

Daca astazi, Mega Image a programat deschiderea unei unitati de vanzare in Capitala, pentru maine Lidl a anuntat ca reteaua sa va creste cu doua noi locatii. Una este in în Bucureşti, pe Intrarea Tarcău nr. 13 şi cealalta este in Oradea, pe Bd. Tudor Vladimirescu nr. 87.

Repezentantii grupului german spun ca inaugurarea noilor magazine Lidl continuă strategia companiei de a se apropia cat mai mult de clienti, venind in proximitatea lor.

Evitând intermediarii, oferta Lidl asigură produse la preturi competitive, propunandu-le cumparatorilor mărci din întreaga Europă, marfa venind direct de la producătorii din Italia, Franța, Germania, Spania şi alte ţări. Lidl va continua investiţiile în România în paralel cu crearea de noi locuri de muncă la nivel național. Firma are în prezent mai mult de 3.000 de angajați în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în peste 20 de țări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea celor aproximativ 9.000 de magazine. Cu peste 170.000 de angajați, Lidl se numără printre primii 10 comercianți de produse alimentare la nivel mondial.

 

De ce se scumpeste mancarea? Romania se bazeaza prea mult pe importuri

In: Economie

Preturile marfurilor alimentare sunt in continua crestere, iar situatia nu se va reglementa prea curand din cauza secetei din aceasta vara care a distrus mare parte din recolta agricola.

Un studiu al Bancii Mondiale si al Bancii Nomura arata ca România se află pe locul 12, la nivel mondial, la importul de produse agroalimentare. Pornind de la aceasta constatare, Victor Safta, Director General Noble Securities- sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding, a facut o analiza a modului in care pretul graului si porumbului va evolua la bursele internationale.

Pe termen mediu, grâul şi porumbul rămân pe un palier înalt de preţ pe bursele internaţionale, manifestând o volatilitate destul de ridicată; tendinţa de creştere a preţurilor ar putea fi limitată de incapacitatea <<cererii>> din piaţă de a răspunde unor cotaţii de preţ şi mai ridicate, precum şi de perspectivele viitoarelor recolte”, a explicat Victor Safta.

El vine si cu argumente solide pentru a sustine cele spuse, subliniind ca seceta a lovit în această vară multe regiuni ale lumii: SUA, cel mai mare exportator de cereale din lume, a cunoscut cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani, reflectată în scăderea producţiei de porumb, grâu, soia etc. Producţia de porumb scade, în acest an, şi în UE; Australia, Rusia, Canada şi Uniunea Europeana înregistrează scăderi masive şi la producţia de grâu, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.

Recent, Departamentul American al Agriculturii (USDA) a revizuit în scădere estimările privind recolta şi rezervele globale de porumb şi de grâu din acest an. “Piaţa materiilor prime alimentare are, ca orice piaţă, inclusiv o componentă speculativă; spre deosebire de alte sectoare însă, principiul <<pur>> al cererii şi ofertei are mult mai des rolul principal şi se reflectă mai limpede în preţ”, a precizat analistul.

Din cauza lipsei precipitatiilor, preţul grâului a ajuns, în iulie, la un nivel neatins din 2008; în trimestrul al doilea, preţul grâului a crescut cu 14,4% pe bursele internaţionale, iar în cel de-al treilea cu încă aproape 20%. În prima jumătate a lunii octombrie, cotaţia grâului a marcat însă o corecţie, scăzând cu cca 5,7%, întrucat preţurile ridicate au descurajat cererea şi consumul, exporturile de grâu american au scăzut, o serie de investitori şi-au închis poziţiile long (de cumpărare) etc.

În ceea ce priveşte preţul porumbului, acesta a crescut pe bursele internaţionale cu aproape 19% în trimestrul al treilea; în primele două săptămâni din octombrie, cotaţia porumbului a înregistrat, la rândul său, o corecţie de cca 2,5%, un rol important în această evoluţie având condiţiile meteorologice din America de Sud care par a favoriza producţii viitoare bune. „În momentul de faţă însă, nu sunt premise pentru ca preţurile grâului şi porumbului să marcheze deprecieri majore şi să intre pe un palier mult inferior celui actual”, a mai spus Victor Safta. In tara noastra, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 2,3%, cu efecte inflaţioniste şi în cascadă. Romania este printre marii importatori ai lumii iar acest lucru se reflecta in costuri.

Pentru ţările importatoare de diferite materii prime alimentare, lucrurile sunt mai grave inclusiv din cauza costurilor de transport crescute, preţul petrolului rămânând destul de aproape de maximul ultimelor luni; cel mai probabil, creşterile de preţuri vor continua să se resimtă în România”, a arătat Directorul General Noble Securities- sucursala România.

 

Amenda Consiliului Concurentei pentru Alico Pensii a fost anulata in instanta. S-a constatat incalcarea Tratatului UE

In: Finante

Avocatii NNDKP au reusit sa obtina la Curtea de Apel Bucuresti anularea deciziei prin care Consiliul Concurenţei (CC) a impus Alico Pensii o amendă pentru încălcarea legislaţiei concurenţei.

A fost prima decizie prin care s-a constatat încălcarea nu numai a Legii concurenţei, ci şi a Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene.

Proiectul a fost coordonat de Sorina Olaru (Creţu), partener în departamentul de litigii şi Georgeta Harapcea (Dinu), asociat manager şi coordonatorul practicii de concurenţă.

Am crezut în acest caz încă din etapa investigaţiei şi a audierilor din faţa Consiliului Concurenţei. Nu puteam fi de acord cu concluzia unei împărţiri a pieţei, care nu ţinea cont de contextul real în care au avut loc faptele”, a declarat Georgeta Harapcea.

 

Sorina Olaru a venit in completare, spunand ca „decizia instanţei confirmă că Alico Pensii nu a restricţionat concurenţa, ci a acţionat pentru protejarea intereselor participanţilor, pentru ca aceştia să ajungă la unul dintre fondurile de pensii pentru care optaseră, şi nu să fie alocaţi aleatoriu la orice fond”.

Acum doi ani, CC a amendat 14 administratori de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II), care au fost acuzati de incalcarea legii pe motiv ca au facut o serie de intelegeri privind repartizarea persoanelor care s-au inscris la doua sau mai multe fonduri.

Sanctiunile aplicate atunci s-au ridicat la suma de 5,2 milioane lei.Pe lista neagra a Concurentei au intrat ING Fond de Pensii( amenda de 1,573 milioane de lei), Allianz-Tiriac Pensii Private(1,259 milioane de lei), Generali Pensii Private(474.333 lei), Aviva Fond de Pensii( 422.868 lei) , BCR Pensii(391.809 lei), Eureko Pensii Private (382.215 lei) , Alico Fond de Pensii (fosta AIG Fond de Pensii- 293.443 lei), BRD Pensii Private( 165.911 lei), Aegon Fond de Pensii(150.301 lei), Omega Interconsult SRL (fosta OTP Fond de Pensii- 58.699 lei), KD Real Management Solution SRL(21.839 lei), Prima Pensie Fond de Pensii (13.713 lei), TBIH Management Services SRL (4.748 lei) si IMO Property Investments (1.815 lei).

 

 

Retailul ignora criza si investeste. Kaufland si Mega Image deschid noi magazine

In: Retail

Comertul romanesc este considerat de specialisti ca fiind cel mai dinamic din intreaga regiune, previziunile consultantilor indicand faptul ca piata de retail din tara noastra va cunoaste cresteri spectaculoase si in urmatorii ani.

Un studiu Oxford Economics, publicat acum cateva luni, anunta pentru urmatorii 10 ani o majorare de peste 60% a acestui sector. Nu doar in statistici se observa dimanismul pietei, ci si in investitiile realizate de firmele de profil care periodic fac public faptul ca deschid magazine noi.

Kaufland, lantul comercial numarul I din Romania, dupa cifra de afaceri de peste 5,5 miliarde lei raportata anul trecut, va inaugura astazi o noua unitate de vanzare in Capitala. Magazinul Mihai Bravu este a patra locatie pe care compania germana o deschide in acest an, dupa ce a dat drumul unor unitati similare in Medgidia, Bistriţa şi Alexandria. Pozitionandu-se in acest colt al Bucurestiului, lantul comercial Kaufland va intra in concurenta directa cu doi dintre competitorii sai: Carrefour si Real (parte a grupului METRO) care au deja magazine deschise in regiunea respectiva.

Anul trecut, Kaufland a reusit performanta de a detrona METRO Cash & Carry din fruntea topului celor mai puternici retaileri din Romania. Inca de la deschiderea primei unitati de vanzare din tara noastra, germanii de la METRO au fost numarul I, inregistrand an de an cele mai mari cifre de afaceri pe acest segment. In 2011 s-a produs insa o schimbare spectaculoasa in clasamentul retailerilor de la noi, compania METRO Cash & Carry fiind “ batuta” de Kaufland. Potrivit datelor de la Ministerul Finantelor, anul trecut METRO a realizat o cifra de afaceri neta de 4,963 miliarde lei, in scadere fata de 2010 cand a avut afaceri de 5,277 miliarde lei. In schimb, Kaufland a ajuns la o cifra de afaceri neta de 5,585 miliarde lei( in 2010 cifra de afaceri a fost de doar 4,670 miliarde lei).

Grupul Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.000 de magazine în 7 tari(Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croaţia, Bulgaria şi România).Kaufland România a creat până în prezent peste 9.100 de noi locuri de muncă directe în tara noastra, la sediul central în Bucureşti, în magazinele deschise precum şi la centrul logistic situat în Parcul Industrial Ploieşti.”Regionalitatea constituie unul din punctele forte Kaufland. Portofoliul nostru este axat în principal pe produse de la furnizori naţionali şi regionali, ceea ce contribuie la întărirea economiei locale.Sortimentul magazinelor Kaufland conţine până la 15.000 de articole diverse (produse de marcă, produse regionale, mărci exclusive) şi oferă clienţilor nu numai preţuri reduse ci şi prospeţime, varietate şi o calitate superioară”, declara reprezentantii companiei.

Spre deosebire de ceilalti operatori de hipermarketuri din Romania (Carrefour, Real, Cora, Auchan), Kaufland opereaza un concept cu profil de discount cu suprafete de vanzare intre 3.000 si 5.000 de metri patrati, de doua-trei ori mai mici decat ale competitorilor sai. Suprafata de vanzare cumulata a retelei, de circa 350.000 de metri patrati, este de departe cea mai mare din Romania. Lantul comercial face parte din grupul german Schwarz, care mai detine si reteaua de magazine de discount Lidl, cu 140 de unitati comerciale in Romania.

Si comertul de proximitate se extinde

Si Mega Image va inaugura astazi un nou magazin in Capitala, situat pe Bulevardul 1 Mai, nr.18B. Cu o suprafata de vanzare de aproximativ 400mp, Mega Image Compozitorilor-Sibiu va oferi clientilor o gama variata de produse sub marcile proprii: de la produsele cu cel mai bun raport calitate-pret „365”, la produsele speciale „Delhaize”, produse ecologice „Bio”, pana la produsele cu specific romanesc „Gusturi Romanesti”.

Fondat in 1995, Mega Image este cel mai mare lant de supermarketuri din Romania cu o retea ce cuprinde 156 de magazine in Bucuresti, Constanta, Ploiesti, Pitesti, Brasov, Targoviste si alte orase, sub marcile Mega Image (119) si Shop&Go (37). Parte din Delhaize Group, lantul comercial isi va continua expansiunea, urmand sa mai deschida 5 noi magazine in luna octombrie.

De altfel, reprezentantii companiei au anuntat , in mai multe randuri, ca si in acest an se vor axa pe extindere. Xavier Piesvaux, directorul general al retailerul, a explicat , in luna mai, ca firma pe care o conduce si-a bugetat, pentru 2012, investitii de aproximativ 50 de milioane de euro pentru deschiderea de noi magazine, dar si pentru remodelarea celor vechi, plus mai multe programe de sustenabilitate.

Dezvoltarea agresica a Mega Image a fost gandita inca din 2008, cand compania a achizitionat reteaua de 14 de supermarketuri La Fourmi pentru 18,6 mil. euro. In acest moment, firma este in concurenta directa pe segmentul de retail din care face parte cu Billa, Carrefour Market si Profi. In ciuda crizei economice, Mega Image a avut o ascensiune pozitiva in 2011 atingand o cifra de afaceri neta de aproape 280 de milioane euro.