Care sunt cele mai vandute produse romanesti in supermarketurile din Europa?

In: Economie, Retail

Produsele ”Made in Romania” incep sa fie tot mai cautate pe pietele europene, motiv pentru care apar tot mai multe pe rafturile supermarketurilor.

Spre exemplu Lidl, al treilea cel mai mare ju­cător din comerţul local, cu afaceri de 1,25 mld. euro anul trecut, a exportat către Bătrânul Continent produse „made in Romania“ în valoare de circa 25-30 mil. euro în 2016.

„În total anul trecut am exportat produse locale de circa 25-30 mil. euro, o valoare relativ constantă compa­ra­tiv cu 2015. Mai mult, săptămâna trecută am lansat primul ex­port de produse româneşti pentru săptămâna tematică bal­canică“, spune Frank Wagner, executivul care conduce ope­raţiunile Lidl pe plan local, citat de zf.ro.

Pentru acest eveniment, săptămâna tematică bal­ca­nică, patru produse locale au fost alese de executivii din alte ţări care lucrează în departamentul de achiziţii al Lidl. Cele patru produse sunt berea Timişoreana, mălaiul local, zacusca şi salamul de Sibiu.

„Am exportat peste jumătate de milion de sticle de bere, respectiv 16 camioane. Produsele au ajuns în Olan­da, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Spania, Serbia Austria şi Irlanda.“

În afară de aceste produse Lidl mai exportă şi alte produse, de regulă produse alimentare precum lactate, ulei sau sucuri şi snacksuri. Destinaţia principală sunt tot pieţele europene.

Totodată, retailerul german Lidl este unul dintre cei mai mari importatori din România an de an, aducând de pe alte pieţe produse cu o valoare de sute de milioane de euro.

Dupa McDonald’s si KFC un alt gigant mondial in domeniul mancarii vine in Romania!

In: Economie, Retail

Românii lasă anual în restauran­te­le de tip fast-food circa 2 mld. lei, piaţa fiind dominată la vârf de companii internaţionale pre­cum McDonald’s şi KFC, arată o analiză a ZF pe baza datelor Euromonitor. Cei doi jucătorii internaţionali se luptă atât cu alte lanţuri străine mai mici precum Subway, cât şi cu afaceri locale precum lanţurile de shaormerii.

În piață se pregătește un adevărat cutremur pentru că un nou gigant american va ajunge în România. Celebra rețea Taco Bell este pregătită să își deschidă filială și în România, informează surse din piață.

„Segmentul de fast-food a atras atenţia con­sumatorilor români datorită activităţii bran­durilor internaţionale precum McDonald’s şi KFC care au reuşit să aducă mai aproape stilul de viaţă occidental“, spun analiştii Euromo­ni­tor. Creşterea puterii de cumpărare i-a deter­mi­nat pe români să iasă mai des în oraş, iar restau­rantele de tip fast-food au avut de câştigat de pe urma acestei situaţii. Shaormeriile şi restau­rantele au devenit locuri de întâlnire pentru consumatorii de toate vârstele şi profesiile, potrivit ZF.

„Piaţa restaurantelor fast-food creşte, vedem o dezvoltare în ultimii ani“, afirmă Daniel Boaje, directorul general şi acţionarul minoritar al McDonald’s România. Compania este controlată de maltezii de la Premier Capital în proporţie de 90% şi de Daniel Boaje cu 10%. Americanii de la McDonald’s au vândut franciza lanţului de restaurante în decembrie 2015, până atunci grupul fiind prezent local în mod direct. Acum, la fel ca Subway sau KFC, şi McDonald’s este prezent în sistem de franciză.

Unic in Romania: Un tanar de 21 de ani produce vin de mure, pe pamantul bunicilor!

In: Economie, Retail

Un tanar din judetul Gorj, localitatea Ticleni, a scos pe piata un produs unic în România: vinul de mure.

„E un produs in care am pus mult suflet. Totul a inceput ca un experiment. Pur si simplu gasisem o retata, am inceput sa incercam, iar surpriza a fost sa avem un produs foarte bun. Am simtit potentialul. Se foloseste aceeasi metoda ca la vinul de struguri, insa aici, la mure, fermentatia dureaza mai mult, circa 45 de zile. Momentan vom realiza circa 700 de sticle, am ajuns la forma finala. E putin uimitor si pentru mine. Am inceput in decembrie, iar in prezent vorbim deja de un investitor pentru vinul de mure”, a povestit, pentru StiriAgricole.ro, Ionel Burtea.

Tânărul, in varsta de 21 ani, student la Academia de Stiinte Economice din Bucuresti administrează împreuna cu familia sa 5 hectare de mure si zmeura cultivate pe terenul bunicii si se pregateste deja sa mareasca suprafata cultivata.

„Totul a inceput acum trei ani cand ne-am decis sa cultivam pe un hectar mure si zmeura. Aveam o mica gradina, de pe vremea bunicilor, insa am hotarat ca ar fi o investitie foarte buna, in contextul in care piata aceasta este slab dezvoltata la noi, in sensul ca importam foarte mult, iar plantatiile noastre sunt mici ca suprafata. Nu am stat prea mult pe ganduri si am achizitionat butasi de la ICDP Pitesti-Maracineni. Ulterior, am marit suprafata cultivata, iar in prezent avem 5 hectare, predominant fiind murul”, a mai spus acesta.

Anul trecut, familia Burtea a reusit sa incheie un contract cu un retailer din Gorj, ceea ce a facut ca majoritatea fructelor din plantatia de la Ticleni sa ajunga pe rafturile supermarketurilor din judet.

„Am reusit sa valorificam productia de anul trecut pe baza unui contract cu un retail, ne-am bucurat sa constatam ca sunt deschisi sa lucreze cu producatorii locali. Am pus murele in caserole si aprovizionam din trei in trei zile. Tot ceea ce am castigat, am reinvestit”, a mai spus tanarul.

Pentru viitor, tanarul antreprenor isi doreste sa acceseze si fonduri europene nerambursabile, in special masura 4.1a, care ii va permite sa realizeze si o fabrica, precum si un punct de desfacere. „Este o proocare pentru mine, insa asta imi place cel mai mult. Imi dedic toata ziua acestei activitati, uneori neglijez si facultatea. Insa ceea ce imi doresc e sa vad cum aceasta afacere creste. Sunt multe oportunitati in Romania, ne trebuie mai mult curaj”, este de parere Ionel Burtea.

Un mare lant de supermarketuri ofera burse de 26.000 de euro studentilor romani!

In: Economie, Retail

Kaufland România se implică în formarea tinerei generaţii prin susţinerea educaţiei şi a performanţei şi, pentru al doilea an consecutiv, compania lansează programul burselor de studii, adresat studenţilor români care învaţă la universităţi de prestigiu din spaţiul germanofon (Germania, Austria şi Elveţia).

Programul “Bursa de studiu privată Kaufland” are ca scop identificarea și susținerea tinerilor pasionaţi de domeniul pe care şi l-au ales pentru studii, cu rezultate şcolare foarte bune şi obiective de carieră bine stabilite, care s-au făcut remarcaţi prin proiecte extracurriculare şi activităţi de voluntariat.

Kaufland România oferă 4 burse de studiu, în valoare de 26.000 Euro (650 Euro/lună, timp de 10 luni), pe parcursul anului universitar 2017-2018, tinerilor studenţi admişi într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, din țări precum Germania, Austria sau Elveția, indiferent de profilul de studii ales.

„Suntem bucuroși să lansăm un nou program de burse, prin care ne propunem să-i susținem pe tinerii cu potențial de-a lungul parcursului educațional. Credem că programul „Bursa de studiu privată Kaufland” le va oferi acestor tineri șansa de a-și valorifica întregul lor potențial și de a-și dezvolta o carieră de succes în viitor. În plus, această inițiativă se înscrie în strategia companiei de a încuraja excelența și de a deveni angajatorul preferat pentru tinerii talentați și motivați care doresc să-si construiască o carieră solidă în retail”, declară Estera Anghelescu, Recruiting and Employer Branding Director în cadrul Kaufland România.

Termenul limită până la care tinerii pot aplica este 30 iunie, iar procesul de selecție pentru această ediţie va începe în luna iulie.
Câștigătorii Burselor Kaufland vor fi anunţaţi pe site-ul de carieră al companiei, www.cariere.kaufland.ro, în data de 30 august.

Mai multe detalii despre programul „Bursa de studiu privată Kaufland” şi despre regulamentul de participare sunt disponibile pe www.cariere.kaufland.ro.

Lantul de supermarketuri cu ”cele mai bune preturi din tara” tocmai a deschis primul magazin in provincie!

In: Economie, Retail

Retailerul independent Issa, care operează cinci magazine în Capitală, a ieşit în provincie cu un nou tip de magazin. A inaugurat la Afumaţi un supermarket-cash&carry despre care managementul spune că are în momentul de faţă „cele mai bune preţuri din ţară”, anunta economica.net.

Retailerul independent Issa, un business pornit de la o sală de internet controlat, potrivit termene.ro, de omul de afaceri Kadhem Samir Saher, a inaugurat pe 15 iunie, în comuna Afumaţi, un nou concept de magazin care îmbină caracteristicile unui cash&carry cu un supermarket. Este a şasea unitate a companiei care a activat până acum doar pe piaţa Capitalei cu patru supermarketuri de 300-600 de mp şi o unitate Express de 150 de mp. ” Este un magazin cu preţuri de angro de unde poţi cumpăra şi la bucată, fără vreo diferenţă de preţ. Dar focusul nostru sunt revânzătorii. Cred că în momentul de faţă avem cele mai mici preţuri din ţară”, a declarat pentru ECONOMICA.NET  Omar Al Jumaili, administratorul companiei.

Acesta ne-a explicat şi modul în care noul magazin are o asemenea ofertă de preţuri la cele 10-12.000 de produse de pe rafturi. Este vorba despre adaosuri mici, de angro, coroborat cu acumularea de stocuri şi contracte bune cu furnizorii locali care văd în astfel de proiecte o alternativă obligatorie la retailerii internaţionali.

„Nici furnizorii nu au preţuri aşa bune ca noi. Iar acest lucru se datorează faptului că am avut oferte bune (de la furnizori n.red) şi am creat stocuri la produsele de brand cu rulaje foarte mari. De asemenea, avem un adaos comercial foarte mic, specific magazinelor tip cash&carry şi contracte foarte bune de marketing. Foarte mulţi producători au sesizat pericolul creşterii agresive a retailului internaţional şi atunci nouă ne oferă bugete cu o susţinere foarte bună. Astfel, putem ţine preţul jos permanent pentru a ne concentra pe vânzarea engros”, explică managerul, care atrage atenţia asupra dezavantajului acestui concept. „Sigur, noi nu putem avea toata gama de produse ca într-un supermarket obişnuit, dar ai ceea ce îi trebuie clientului. O să vedem în funcţie de cerere şi ofertă. Putem aduce şi o gamă diversificată”, mai spune Jumaili, potrivit căruia noul magazin are o suprafaţă de vânzare  de aproximativ 700 de mp la care se adaugă un spaţiu pentru depozit, o carmangerie şi birouri.

Investiţia necesară magazinului a fost de aproximativ 300.000 de euro, unitatea funcţionând într-un spaţiu închiriat.

Citeste mai multe pe economica.net

 

Premiera la Kaufland! Niciun alt hipermarket n-a mai facut asta vreodata in Romania!

In: Economie, Retail

Kaufland România a inaugurat primul magazin estival amenajat într-un cort, în staţiunea balneoclimaterică Sovata din judeţul Mureş, care va sta deschis pe perioada verii, până pe 17 septembrie 2017.

Magazinul estival are o suprafaţă de vânzare de 1.350 de metri pătraţi, oferă produse alimentare, nealimentare şi de drogherie, precizează un comunicat al companiei.

Parcarea are 92 locuri şi 15 rastele pentru biciclete.

„Am ales Sovata pentru că este un important punct turistic, este primul magazin din acest oraş”, declară Valer Hancaş, Manager Corporate Affairs & Comunicare, Kaufland România, citat de zf.ro.

By: Sorin Enescu Tags: , , ,

Cel mai mare CAP din tara a ajuns la afaceri de peste 80 de milioane si valorifica 100% din productie!

In: Economie, Retail

Cooperativa agricolă Dobrogea Sud a tranzacţionat anul trecut 100.000 de tone de grâu, orz, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, recoltate de pe o suprafaţă de 20.000 de hectare din judeţul Constanţa, cât lucrează împre­ună cei 42 de membri ai cooperativei.

Anul trecut, Dobrogea Sud a ajuns la vânzări de 80,5 mil. lei (17,9 mil. euro), în creştere cu 15% faţă de anul precedent, potrivit datelor publice.

„Creşterea cifrei de afaceri se datorează creşterii încre­derii mem­brilor coope­ra­tori în ceea ce în­seamnă co­operativă, în sistemul pe care l-am or­ga­ni­zat. Dacă la în­ce­put au exis­tat re­ţi­neri, acum s-a ajuns la un procent de valorificare de aproape de 100% din marfa dispo­nibilă, exceptând cât şi-a oprit fiecare fermier în magazii pentru plata aren­dei“, a declarat pentru ZF Nicolae Şo­frone, preşedintele coope­ra­tivei agri­cole Dobrogea Sud.

Principalele avantaje ale asocierii în cooperative este obţinerea unui preţ mai bun de valorificare a cerealelor şi oleaginoaselor, precum şi achiziţia de materii prime agricole necesare cultivării pământului la preţuri mai bune faţă de cât ar fi reuşit un fermier să obţină individual.

Doar 1% din totalul produ­că­torilor agricoli din România au înţeles avan­tajele economice de a se organiza în cooperative, conform statisticilor ofi­ciale. Lipsa încrederii în membrii coo­perativei este unul din principalele mo­tive pentru care producătorii refuză să se asocieze.

By: Sorin Enescu Tags: , , , , ,

Ne vindem istoria pentru un pumn de arginti! Conacul Brancoveanu de la Breaza DEMOLAT pentru a face loc unui supermarket!

In: Economie, Retail

Un conac vechi din secolul XIX din centrul orașului Breaza, județul Prahova, urmează a fi demolat pentru a se construi în loc un supermarket. Acesta se află în apropiere de Primărie și a aparținut familiilor Brâncoveanu și Bibescu. Tot la Breaza, nu demult, a fost demolată o altă clădire de patrimoniu național, o biserică de la începutul secolului XVIII, scrie canalmedia.info.

Conacul din Breaza este într-o stare destul de bună spre deosebire de alte edificii istorice ce nu au mai putut fi salvate. Se știe că acesta a fost achiziționat de marele ban Grigore Brâncoveanu împreună cu soția sa Elisabeta Balș. Ei, neavând moștenitori, au adoptat-o pe Zoe Mavrocordat în 1824. Zoe, devenită Brâncoveanu, a moștenit întreaga lor avere, iar ulterior aceasta s-a căsătorit cu domnul Țării Românești de la acea vreme, Gheorghe Bibescu. Moșia a rămas în posesia familiilor boierești ale României de-a lungul vremii, aparținând lui Grigorie Brâncoveanu, după Primul Război Mondial prințului Constantin Brâncoveanu, iar după 1949 a fost naționalizată. După 1989 conacul a reintrat în posesia moștenitorilor familiei Brâncoveanu prin câștig de cauză în instanță, însă așa și nu a mai ajuns în catalogul clădirilor de patrimoniu.

După naționalizare, până în anii 1970, în conacul Brâncoveanu a funcționat un spital TBC, apoi o școală de fete, iar între 1980-1990 a fost aici sediul Oficiului Județean de Turism.

Clădirea e de importanță istorică, nu doar pentru că au locuit în ea personalități importante ale ultimelor 2 secole ale istoriei românilor, ci pentru că aceasta a fost ridicată și cu contribuția celebrului Paul Gottereau, cel ce lucra pentru familiile bogate ale României și cel ce a proiectat și o mare parte a Palatului Regal de pe Calea Victoriei. Totuși, pentru acest conac instituțiile statului nu au realizat nimic. Brezenii au inițiat o petiție online, ulterior au făcut un protest, cerând ca această clădire să fie introdusă pe Lista Monumentelor Naționale și să beneficieze de protecție. Cu toate acestea se pare că nu va mai dura mult până va fi dărâmată pentru a se construi în loc un supermarket.

Și primarul Brezei, Gheorghe Richea, îi susține pe locuitorii orașului: “Este emblema orașului și ar fi păcat să se piardă. Cetățenii solicită să-l introducem în patrimoniul național. Cred că și noi ar trebui să facem niște demersuri. Poate chiar încercăm să-l cumpărăm, dar pentru aceasta trebuie mai întâi evaluat”.

Surse: Historia, Kanal D

Sursa foto: Reptilianul

By: Sorin Enescu Tags: , , , ,

Un lant gigant de supermarketuri intra in Romania! Lidl, MegaImage si Profi sunt in pericol!

In: Economie, Retail

Nemţii de la Aldi, un gigant cu 10.000 de magazine şi afaceri de 50 mld. euro anual, fac astfel primii paşi în comerţul alimentar local.

Discounterul ger­man Aldi a în­ceput procesul de recrutare a echipei locale de mana­gement, acesta fiind un prim pas ­care marchează intenţia retaile­rului de a intra pe piaţa din România, afirmă mai multe surse din piaţă, citate de zf.ro.

Retailerul a venit cu oferte peste piaţă, astfel că un manager de expansiune poate câştiga peste 5.000 de euro, spun jucătorii din piaţă şi specialiştii. Salariile diferă însă între un român şi un expat. În cazul primului s-ar plăti salarii raportate la ceilalţi jucători din România, pe când în cazul unui expat s-ar lua în calcul ţara lui de provenienţă şi venitul anterior.

Totuşi, intrarea oficială ar putea avea loc peste 3-5 ani sau chiar mai târziu, afirmă aceleaşi surse din retail şi din piaţa de recrutare. Prin comparaţie, dis-coun­terul Lidl a venit în 2002 şi după ce a făcut recrutările, a început să cumpere terenuri. Oficial însă, nemţii au intrat în 2011, când au deschis primele magazine de la zero şi au preluat şi reţeaua Plus Discount. Tato-nările Aldi pentru piaţa locală vin într-o perioadă în care magazinele de tip discount câştigă teren. Segmentul de discount a ajuns să aibă o cotă de piaţă de circa 11% la finalul anului trecut, în urcare de la 8% în 2012 şi 6% în 2008. Cele două reţele de magazine de discount – Lidl şi Penny Market – au afaceri anuale ce merg spre 2 mld. euro anul trecut, potrivit estimărilor ZF. În cazul Aldi, în piaţă există două variante vehi-culate. Prima ia în calcul o expan­siune după modelul Lidl, res­pectiv o achiziţie şi apoi expan-siune de tip greenfield. A doua este cea în care nemţii merg doar cu magazine de la zero, aşa cum au făcut şi pe majoritatea pieţelor pe care sunt.

Comerţul alimentar local este o piaţă dominată de zece reţele cu acţionariat străin, acestea con­trolând circa 60% din piaţa de 20 mld. euro. Grupul german Aldi a fost fondat în 1946 de doi fraţi, Karl şi Theo Albrecht.

La vara incep scumpirile! Pentru a acoperi pomenile electorale Guvernul pune taxe pe dulciuri si bauturi racoritoare!

In: Economie, Retail

In cateva luni dulciurile, bauturile racoritoare si ciocolata ar putea fi accizate precum ţigările şi alcoolul, banii rezultaţi urmând să fie folosiţi în sistemul medical, afirma reprezentantii guvernului, citati de economica.net. Propunerea este în stadiul de proiect şi ar putea intra în câteva luni în circuitul parlamentar.  

În două luni, în circuitul parlamentar ar putea intra un proiect de act normativ prin care se va introduce o acciză pe produsele cu conţinut mare de zahăr, printre care băuturile răcoritoare, ciocolata sau alte dulciuri. Banii strânşi, de ordinul miliardului de lei numai dacă luăm în calcul băuturile răcoritoare, ar trebui să ajungă la bugetul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate. Iniţiativa aparţine, printre alţii, Asociației Colegiul Pacienților din România, un ONG care apără drepturilor bolnavilor din România şi preluată de către deputatul PSD Costel Lupaşcu. „Acum proiectul este în stadiu de propunere de draft. Trebuie să discutăm şi cu Ministerul Economiei şi producătorii alimentelor afectate. De asemenea, domnul Costel Lupaşcu a promis că ne va ajuta pentru a avea discuţii şi cu Ministerul de Finanţe. Cred că în următoarele două luni să avem un proiect supus dezbaterii pentru că avem susţinere şi din partea mediului politic şi din partea medicilor”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Cristian Sas, președintele Asociației Colegiul Pacienților.

Exemplu de calcul: colectarea a 1,2 miliarde de lei pe an din accizarea băuturilor răcoritoare

Potrivit lui Sas, iniţiativa a pornit de la recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care sugerează statelor să ia măsuri, inclusiv fiscale, pentru a reduce consumul de zahăr în rândul populaţiei şi mai ales în rândul copiilor. „În propunerea pe care am făcut-o ne-am inspirat din Marea Britanie unde Jamie Oliver s-a luptat foarte mult pentru introducerea unei taxe şi a reuşit”, a mai spus Sas care a realizat şi o simulare a încasărilor la bugetul CNAS.

Astfel, dacă s-ar aplica o acciză de 80 de bani pe litrul de băuturi răcoritoare, la un consum mediu anual de 1,6 miliarde de litri cât este acum în România, CNAS ar putea câştiga în jur de 1,2 miliarde de lei anual. „Suma ar fi de aproape două ori mai mare decât a alocat anul acesta CNAS pentru decontarea analizelor, RMN-urilor, CT-urilor etc. În câteva luni de la aplicarea acestei legi, românii nu ar mai fi nevoiţi să stea la cozi pentru a-şi face analizele”, crede Sas.

„În mod sigur şi ciocolata şi dulciurile în general vor fi supuse acestei taxări pentru că principalele victime ale consumului excesiv de zahăr sunt copiii. În cazul acestora, zahărul creează un ţesut adipos greu de eliminat chiar şi la vârsta adultă”, mai spune preşedintele ONG-ului.

 Citeste continuarea pe economica.net

Kaufland face profituri de zeci de milioane in Romania, dar sprijina producatorii din Republica Moldova!

In: Economie, Retail

Conducerea companiei Kaufland SRL a anuntat ca a reuşit să încheie contracte de colaborare cu peste 100 de furnizori şi producători locali din Republica Moldova, care deja au fost listați pentru rețeaua de magazine Kaufland din România, cu un potenţial de export estimat la 15 milioane de euro anual.

Anuntul a fost facut in cadrul unei intalniri a conducerii Kaufland Romania cu prim-ministrului Republicii Moldova, Pavel Filip.

În același timp, investitorul intenţionează să-şi extindă afacerile în Republica Moldova şi să construiască aici 15 magazine. Proiectul respectiv are o valoare de aproximativ 100 milioane de euro şi prevede crearea a peste 1000 de locuri de muncă. Primele trei magazine se planifică a fi deschise anul viitor.

„Ne dorim să creștem numărul locurilor de muncă, să creștem bunăstarea cetățenilor și acest lucru se poate realiza doar cu ajutorul companiilor internaționale cum este a Dumneavoastră, care pornesc proiecte importante pentru economia țării. Vreau să vă încurajez să avansăm împreună în vederea realizării cu succes a acestui proiect investiţional”, a subliniat premierul moldovean.

În context, şeful Cabinetului de miniştri s-a referit la paşii întreprinşi de Executiv pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, între care: reducerea instituţiilor cu funcții de control și micșorarea numărului de acte permisive. În acelaşi timp, se lucrează asupra modificării legislaţiei muncii şi a eficientizării regimului de acces al străinilor pe piaţa muncii din Moldova.

„Toate aceste acţiuni au ca scop încurajarea investiţiilor în economia ţării şi facilitarea activităţii antreprenorilor. Voi solicita ca proiectul Kaufland să fie inclus în lista proiectelor investiționale internaţionale monitorizate de Guvern, astfel, ca provocările care apar să fie depăşite rapid”, a menţionat Pavel Filip.

La cine au ajuns magazinele PIC ale milionarului Penescu din Pitesti!?

In: Economie, Retail
S-a ales praful de lantul de supermarketuri al lui Penescu din Pitesti. Magazinul din Călăraşi a fost preluat de gigantul francez Saint Gobain, cel din Craiova a ajuns în portofoliul unui jucător de pe piaţa de distribuţie şi transport, iar cel din Brăila a fost cumpărat de un producător local de mobilier de baie. Primele două magazine vândute au fost cele din Oradea şi Piteşti, primul fiind achiziţionat de un grup maltez care voia să-l transforme într-un centru logistic, iar al doilea de investitori locali.
Conform zf.ro, PIC SA, companie controlată de fraţii Ilie şi Cornel Penescu, a intrat în faliment în 2012, la trei ani după ce a intrat în insolvenţă. În ultimii cinci ani lichidatorul judiciar PriceWater HouseCoopers a încercat să vândă activele companiei atât la pachet cât şi pe bucăţi. După mai multe încercări, cele mai importante active ale PIC SA, cele cinci hipermarketuri au fost vândute, ultimele trei unităţi găsindu-şi cumpărător în urmă cu câteva luni.
Grupul PIC, controlat de oamenii de afaceri Ilie şi Cornel Penescu, a închis în perioada 2009-2010 reţeaua formată din cinci magazine (în Piteşti, Craiova, Brăila, Oradea şi Călăraşi) ca urmare a intrării în insolvenţă a firmei din cauza acumulării unor datorii evaluate la vremea respectivă la 80 de milioane de euro către furnizori şi bănci. În insolvenţă numărul creditorilor urcase la peste 1.000. Apoi, PIC SA a intrat în procedură de faliment în anul 2012 după circa trei ani de la momentul intrării în insolvenţă.