Cine sunt membrii PSD care nu au votat modificarea Codului Penal!?

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat luni proiectul de modificare a Codului de procedură penală, cu 175 voturi „pentru”, 78 voturi „împotrivă” şi o abţinere. Dintre cei 150 de deputaţi PSD, doar 135 au votat, 15 fiind absenţi. Cea mai importantă absenţă a fost cea a lui Liviu Dragnea. Pe lista absenţilor s-au aflat şi Diana Tuşa, Oana Florea, ministrul Natalia Intotero sau Georgian Pop.

Lista absenţilor PSD, în ordinea aflabetică a numelor de familie: Liviu-Ioan Balint, Alexandru Bălănescu, Liviu Dragnea, Oana Florea, Emanuel-Iuliu Havrici, Neculai Iftimie, Natalia-Elena Intotero, Luminiţa-Maria Jivan, Ştefan Muşoiu, Iuliu Nosa, Andrei Pop, Georgian Pop, Angel Tîlvăr, Diana Tuşa, Radu Costin Vasilică.

Dintre cei 17 deputaţi ALDE, 14 au votat pentru, unul s-a abţinut (Doru Oprişcan), iar doi au absentat (Steluţa Cătăniciu şi Mihai Niţă).

Prevederile din Noul Cod de procedura penala care il favorizeaza pe Liviu Dragnea si pe alti politicieni cu probleme in Justitie!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Atacate la scenă deschisă, amenințate cu atacul la Curtea Constituțională, modificările aduse și votate ieri în plenul Camerei Deputaților de către majoritatea PSD-ALDE la Codul de procedură penală vin în întâmpinarea nevoilor lui Liviu Dragnea și a altor politicieni certați cu legea. Dar în cazul liderului PSD, noile  schimbări sunt cu bătaie lungă și nu privesc neapărat posbilitatea de ataca o sentință definittivă, ci mai degrabă posibilitatea inducerii unei achitări în noul său dosar în care se așteaptă o primă sentință și împiedicării unui nou recurs din partea procurorilor DNA.

Majoritatea parlamentară a făcut ieri o demonstrație de forță în plenul decizional al Parlamentului, impunând  o serie de modificări aduse pe ultima sută de metri  atât în comisia Iordache, cât și în timpul dezbaterilor. Cei 175 de deputați care au votat în procedură de urgență pentru adoptarea nouui Cod de procedură penală au tranmis în fapt un semnal: unul de presiune pe procurorii și judecătorii care instrumnetează sau trebuie să dea o sentință în cazul politicienilor  cu probleme penale, semnal care riscă să fie interpreta ca atare de cei vizați de aceste modificări de procedură.

Concret, noile prevederi includ modificări făcute unor articole, cu dedicație pentru politicieni sau oameni cu putere și influență, care pun în mâinile acestora  instrumente eficiente pentru a bloca sau influența procedurile de anchetă, dar și viitoarele sentințe, în favoarea lor și a induce un nou tip de autocenzură în  acțiunile magistraților, care riscă să fei trași la răspundere mai ușor în instanță de către inculpați și chiar de către condamnați.

Atât Opoziția, cât și presa s-a axat în special pe  prevederea potrivit căreia neredactarea și / sau nesemnarea hotărârii de către judecătorul care a participat la soluționarea dosarului ar oferi posbilitatea resdeschiderii Dosarului Referendumul pentru Liviu Dragnea și anulării deciziei de condamnare cu suspendare.

Trecând  peste  retroactivitatea unei astfel de prevederi  care nu are aproape nici o șansă să fie  acceptată drept constituțională în cazul unui atac la Curtea Constituțională,  adevărata miză  a acestei prevederi pentru Liviu Dragnea este pentru viitor, coroborată cu alte articole  schimbate în noul Cod de Procedură Penală, care-l pot scuti de riscul unei condamnări cu executare în noul său dosar.

În prezent, liderul PSD așteaptă o decizie în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman. Variantele sunt multiple: el poate fi condamnat, achitat sau poate să mai aștepte sentința încă o vreme, deși până acum  au fost operate trei amânări de către  completul de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție care instrumentează acest caz.

La prima vedere,  componența completului de trei judecători  care se ocupă de acest dosar, i-ar putea oferi lui Dragnea speranța unei achitări în primă instanță, chiar dacă la ultimul termen, procurorii au cerut închisoare cu executare pentru toţi inculpaţii din dosar. În cazul lui Dragnea, o pedeapsă de până la 7 ani şi 6 luni de detenţie pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual.

Completul de 3 judecători este format din Ştefan Pistol, Geanina Arghir şi Constantin Epure. Ultimul dintre aceştia a făcut parte şi din completul de 5 judecători care a acordat, marţi, sentinţa de 6 ani de închisoare pentru Elena Udrea în dosarul Gala Bute. Totuși, Epure a fost şef complet în dosarul în care Tăriceanu a fost achitat în mai în procesul de mărturie mincioasă privind retrocedarea fermei Băneasa. De alfel, completul atât de la Dragnea cât şi de la Tăriceanu este format din aceeaşi trei judecători, singura diferenţă fiind preşedintele de complet.

Preşedintele completului lui Dragnea, Ştefan Pistol, a dispus o achitare scandaloasă în dosarul Revoluţiei de la Timişoara („Masacrul din Calea Lipovei”). Achitare a oferit Ştefan Pistol şi în două dosare în care a fost inculpat Gigi Becali.  Ulterior, la completul de 5 judecători prezidat de fosta șefă a ICCJ, LIvia Doina Stanciu, Becali a fost condamnat.

Același Ştefan Pistol nu a dat închisoare cu executare în dosarul lui Gruia Stoica în care în primă instanţă acesta fusese condamnat la 4 ani cu executare.

Mai recent, același magistrat a respins audierea prin videoconferinţă din Serbia a lui Sebastian Ghiţă, dar a susținut  condamnarea cu suspendare a liderului liderului PNL Ludovic Orban, făcând opinie separată la sentința de achitare primită de acest lider al Opoziției.

În schimb, al treilea judecător din complet, Geanina Arghir a fost cea care a dat soluţie de achitare pentru Ludovic Orban, sentinţă care a rămas şi definitivă.

Aceasta a mai fost parte şi din completul care a decis condamnarea lui Mohammad Munaf la 10 ani de închisoare în dosarul răpirii jurnaliştilor din Irak.

În momentul de față, judecătorii au amânat din nou pronunțarea sentinței în acest dosar pentru 21 iunie. Motivul: Fosta soție a lui Liviu Dragnea ar fi depus cu întârziere concluziile scrise în această speță.

Sentinţa pe care o va primi Dragnea este una crucială, chiar dacă este în primă instanţă, deoarece liderul PSD mai are o condamnare defintivă, de 2 ani de închisoare cu suspendare, în dosarul Referendumului, iar procurorul DNA a cerut la ultimul termen anularea suspendării sentinţei din acest dosar.

La prima vedere, Dragnea are o șansă să primească o achitare din partea acestor judecători. O nouă prevedere din Codul de procedură penală netezește deja drumul. Potrivit acesteia, se poate dispune.

„Sancționarea disciplinară a judecătorului sau procurorului pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă astfel a fost influențată decizia pronunțată”.  Cu alte cuvinte, magistrații vor fi nevoiți să calce ca pe ouă atunci când administrează un caz penal, altfel riscă să fie ei înșiși subiectul unei anchete penale. Ceea ce înseamnă că magistrații mai slabi la înger sau mai influențabili de factorul politic vor fi mai predispuși  să dea achitări sau condamnări mai bânde decât să riște astfel de complicații.

Mai mult, Dragnea  a reușit să-și întărească poziția în cazul unei eventuale  achitări în primă instanță.

”Art. 421 alin (2) Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decțt dacă sunt readministrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea”, se arată în amendamentul PSD adoptat ieri de către plenul Camerei Deputaților.

În fapt, Iistanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi, ceea ce ar face procesul mult mai greoi, aproape imposibil  pentru procurorii de caz, iar pentru Liviu Dragnea ar fi o garanție în plus că lucrurile nu vor lua o întorsătură nedorită pentru el.

Sursa: Stiripesurse.ro

DNA intra in forta la FRF: Presedintele Burleanu cercetat pentru deturnare de fonduri si inselaciune!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au pus în mişcare cercetările în dosarul plângerilor penale făcute de mai mulţi membri afiliaţi ai FRF privind fapte comise de actualul preşedinte, Răzvan Burleanu, în intervalul 2014-2018, transmite Mediafax.

Publicaţia noastră a descoperit că la MTS au ajuns, în urmă cu aproximativ două săptămâni, nişte cereri ale procurorilor DNA, care doresc să afle detalii despre statutul juridic al FRF, despre situaţia Comitetului Executiv şi alte informaţii de natură să clarifice legalitatea în care s-a aflat, după 2014, conducerea federaţiei. ProSport a cerut lămuriri pe această temă chiar de la Ministerul Tineretului şi Sporturilor. Instituţia a confirmat informaţiile: „În legătură cu solicitarea dumneavoastră, vă informăm că nu vă putem da detalii sau alte amănunte în legătură cu solicitarea DNA, fiind vorba despre o cercetare în curs. Pentru alte informaţii vă rugăm să vă adresaţi parchetului respectiv“.

Comitetul Executiv a fost declarat definitiv ilegal de instanţe în 2015, dar a continuat să ia decizii care implicau cheltuieli de milioane de euro

Plângerile la adresa lui Burleanu şi a conducerii FRF au început să sosească la DNA astă-toamnă. ProSport a dezvăluit în exclusivitate, la momentul respectiv, demersul lui Tudor Iacov, preşedinte la Progresul Bucureşti. Vexat de faptul că Burleanu şi comisiile FRF acoperă ilegalităţile comise în interiorul AMFB şi tolerează chiar infracţiuni de corupţie şi dare de mită (secretarul general al AMFB, Claudiu Baboia, a fost şi condamnat, între timp, dar continuă să rămână în funcţie, contrar Codului Disciplinar al FRF, FIFA şi UEFA), Iacov a făcut o plângere penală pe care a depus-o la DNA. Conducătorul de la Progresul a reclamat mai multe fapte comise de Burleanu – despre multe dintre ele, ProSport v-a informat atunci când s-au produs.

Nu lipseşte şi acuzaţia de deturnare de fonduri europene.

Burleanu e acuzat că a accesat – şi primit – circa 300.000 de euro din fondurile europene pentru un program de integrare a tinerilor discriminaţi. FRF a luat banii, i-a cheltuit, dar nu i-a angajat pe cei 13 oameni, conform contractului semnat, scrie în plângerea penală de la DNA. Ministerul Dezvoltării a verificat şi a sesizat neregulile, iar Burleanu, încercând să scape, a dat în judecată guvernul. A pierdut procesul la Tribunalul Bucureşti şi mai poate ataca sentinţa la Curtea de Apel.

Sondaj IMAS: O mai vor romanii pe Laura Codruta Kovesi?

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Europa FM a comandat un sondaj național IMAS privind un referendum pentru justiție. Participanții la sondaj au fost întrebați dacă ar participa la un referendum convocat de președintele României pe tema independenței justiției.

36,9% au spus că sigur ar participa, 15,6% – probabil ar participa, 11,2% – probabil nu ar participa, 34,7% – sigur nu ar participa și 1,6% – nu au răspuns.

În ceea ce privește numirea procurorilor șefi, 35,3% au spus că președintele ar trebui să aibă acest drept, 21,9% – Consiliul Superior al Magistraturii, 17,2% – Ministrul Justiției, 14,9% – Nu au răspuns, 5,9% – Guvernul.

Acţiunile preşedintelui Klaus Iohannis în privinţa justiţiei sunt aprobate de peste 40% dintre românii cu drept de vot.

Deşi Laura Codruţa Kovesi nu mai poate ocupa o funcţie de procuror-şef, aproape 60% dintre români ar prefera ca ea să rămână în justiţie, transmite Europa FM din sondajul IMAS.

La întrebarea „ați prefera ca, după terminarea mandatului de procuror șef DNA, Laura Codruța Kovesi să rămână în justiție sau să intre în politică?”, 58,5% au spus că ar prefera să rămână în magistratură. De asemenea, 7,9% au spus că ar prefera să intre în politică, 17% – altceva și 16,6% nu s-au putut pronunța.

Cât de mulțumit/ă sunteți de activitatea procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi? 21,9% au răspuns „foarte mulțumit”, 24,8% – mulțumit, 17,1% – nici mulțumit, nici nemulțumit, 13,8% – nemulțumit, 16,7% – foarte nemulțumit, 5,7% – nu știu.

Îngrijorător este că 83% dintre români cred că justiția din România este influențată de politic.

Notificare de la Kovesi pentru Gadea: Daca cereti respectarea legii respectati voi legea si platiti 300.000 de lei in 15 zile!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Laura Codruţa Kovesi i-a trimis o notificare lui Mihai Gâdea, directorul Antena 3, pentru a achita suma de 300.000 de lei stabilită de instanţă cu titlu de daune morale în procesul câştigat de şefa DNA la Curtea de Apel Ploieşti.

Notificarea a fost făcută prin avocata Daniela Frăsie, cea care în 2009 a semnat a semnat o carte alături de Kovesi şi actuala sa consilieră, Dana Tiţian.

Curtea de Apel Ploieşti a decis, pe 20 martie, că şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, va primi suma de 300.000 lei cu titlu de daune morale, în solidar, de la pârâţii Mihai Gâdea, Bianca Grigore, Mugur Ciuvică şi SC Antena 3, pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea drepturilor la onoare, demnitate, reputaţie, imagine şi viaţă privată.

Reactie furibunda a lui Mihai Gadea dupa ce Antena 3 a pierdut procesul cu Laura Codruta Kovesi! ”Va fi razboi!”

De asemenea, SC Antena 3 SA şi Mihai Gâdea sunt obligaţi de instanţă să formuleze scuze publice faţă de Kovesi, precum şi să redea, în mod public şi în integralitate, dispozitivul hotărârii Curţii în termen de maxim cinci zile de la data rămânerii definitive a acesteia, după cum urmează: Antena 3 SA în cadrul fiecărui buletin informativ al zilei, pe parcursul a trei zile consecutive, precum şi pe platforma online a acesteia, iar Mihai Gâdea în cadrul emisiunii realizate de acesta – ‘Sinteza Zilei’.

Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, se mai arată în textul hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti.

Tribunalul Bucuresti l-a condamnat pe Mihai Gadea pentru minciuni spuse pe post, la Antena 3!

În iunie 2014, Laura Codruţa Kovesi a dat în judecată Antena 3 şi mai mulţi jurnalişti, reclamând faptul că în emisiunea „Sinteza zilei” din data de 19 iunie 2014 a fost acuzată că a muşamalizat ancheta în dosarul în care se efectuau cercetări faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, şi Mircea Băsescu.

Penibil mondial: Mihai Gadea a fost declarat prezentatorul anului in lume. Nu e gluma!

În acţiunea depusă în instanţă, Kovesi le-a cerut judecătorilor să oblige Antena 3 şi cinci jurnalişti să plătească în solidar suma de un milion de lei, reprezentând prejudiciul creat, dar şi cheltuielile de judecată. Kovesi susţinea că în emisiune au fost prezentate mai multe fapte şi au fost făcute afirmaţii mincinoase, care i-au creat un grav prejudiciu de imagine şi au adus o gravă atingere demnităţii umane.

By: Stefan Mihalache Tags: , , ,

Rasturnare de situatie: Sebastian Ghita, achitat intr-un dosar greu! Decizia nu este definitiva!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) l-a achitat pe fostul deputat Sebastian Ghiţă, în dosarul în care este judecat alături de foşti şefi din poliţie şi parchete din Prahova. Decizia magistraţilor nu este definitivă.

Instanţa a mai dispus revocarea mandatului de arestare preventivă, ridicarea sechestrului pus pe bunurile lui Sebastian Ghiță şi restituirea cauţiunii de 54 milioane lei, potrivit Agerpres.

Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în acest dosar pentru două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

La ultimul termen de judecată din 21 mai, procurorul DNA a cerut condamnarea lui Sebastian Ghiţă la închisoare cu executare în acest dosar. Procurorul a precizat în faţa judecătorilor că dosarul este unul de referinţă pentru corupţia şi legăturile dintre sistemul judiciar şi lumea politică. „Se impune ca pedepsele cu închisoare să fie executate în regim de detenţie efectivă”, a susţinut procurorul de şedinţă.

În dosar au mai fost judecaţi Liviu Tudose – fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru – fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas – ofiţer de poliţie, Aurelian Constantin Mihăilă – fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Și aceștia au fost achitați.

Conform DNA, în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate de anchetă au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi, printre beneficiarii acestor date nedestinate publicităţii fiind şi Sebastian Ghiţă.

Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărirea penală.

„Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă i-a capacitat pe inculpaţii Tudose şi Dosaru să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PNA Ploieşti. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar, pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei”, susţineau procurorii.

Anchetatorii au reţinut că, în schimbul acestor informaţii, Sebastian Ghiţă i-a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să îşi menţină poziţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere. Pe de altă parte, i-a acordat procurorului Liviu Tudose sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale.

Celebru baron PSD condamnat la 8 ani de inchisoare pentru fapte de coruptie!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Fostul prefect al județului Galați, Cătălin Emanoil Bocăneanu, a fost condamnat la opt ani de închisoare. Decizia în dosarul de corupție aparține magistraților de la Curtea de Apel Galați şi este definitivă.

De asemenea, fostul prefect a fost pedepsit cu interzicerea unor drepturi pe o perioadă de 4 ani pentru fapte de corupție comise în 2013, când ocupa funcția publică, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Emanoil Bocăneanu a fost trimis în judecată de DNA, secția teritorială Galați, în februarie 2014, după ce în noiembrie 2013 fusese arestat preventiv în aceeași cauză.

În noiembrie anul trecut, după trei ani de judecată și peste 50 de termene, judecătorul de la Tribunalul Galați a decis să contopească mai multe pedepse rezultând condamnarea fostului prefect la 8 ani de închisoare.

Potrivit deciziei, Bocăneanu a primit 3 ani pentru trafic de influență în formă continuată, 3 ani pentru instigare la abuz în serviciu, 1 an pentru instigare la folosirea de informații nedestinate publicului și 2 ani pentru delapidare.

De asemenea, judecătorul l-a achitat pe Bocăneanu în ceea ce privește acuzațiile de șantaj și fals în declarații.

Decizia Tribunalului a fost atacată atât de avocații lui Bocăneanu, cât și de DNA, dar Curtea de Apel a respins apelurile.

„Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi, de inculpaţii Bocăneanu Emanoil Cătălin, Topală Bogdan Valentin, Podia (fostă Cotan) Carmen, Balaban Vasile şi de partea civilă Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Galaţi împotriva sentinţei penale nr. 669 din 10.11.2017 a Tribunalului Galaţi”, a anunțat Curtea de Apel Galaţi.

Fostul prefect al județului Galați în perioada 2012-2013 a fost denunțat la DNA de o angajată a Serviciului Județean de Evidență a Persoanei. Anul trecut, Emanoil Bocăneanu a fost condamnat la trei ani de închisoare deoarece a încercat să tocmească un asasin pentru a o ucide pe femeia care l-a denunțat. Bocăneanu a mai făcut închisoare și în urma unei condamnări privind finanțarea ilegală a clubului de fotbal FCM Dunărea.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, la 1 august 2013, Emanoil Cătălin Bocăneanu l-a ameninţat şi a făcut presiuni asupra directorului executiv de la acea vreme al Direcţiei Judeţene pentru Evidenţa Persoanei Galaţi (martor denunţător), pentru a-l determina să accepte angajarea în instituţie a lui Carmen Cotan, o prietenă a soţiei lui Bocăneanu.

Bocăneanu mai era acuzat că, în perioada decembrie 2012-2013, cu ocazia derulării concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şef al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi, fiind membru al comisiei, „s-a implicat activ în sprijinirea inculpatului Balaban Vasile, pentru ca acesta să fie declarat câştigător la concursul desfăşurat în luna august 2013”. Totodată, Bocăneanu ar fi determinat un alt candidat din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ialomiţa „să nu-şi valorifice corect cunoştinţele în vederea ocupării funcţiei pentru care candida”.

O altă faptă de care era acuzat Bocăneanu, care ar fi fost comisă în perioada 2012 – 2013, a fost aceea că, în calitate de prefect, ar fi determinat angajaţi din Direcţia Judeţeană pentru Evidenţa Persoanei Galaţi să-i prelungească suspendarea din activitate unei angajate a unităţii, primind în schimb sume de bani, în mod repetat, prin intermediul fiicei acesteia.

Fostul prefect al judeţului Galaţi mai era acuzat că, în cursul anului 2013, la solicitarea lui Bogdan Topală, ar fi intervenit, în două situaţii, la ofiţeri ai Poliţiei Rutiere Galaţi, astfel încât subordonatul său să fie sancţionat doar cu avertisment pentru depăşirea limitei de viteză, pentru neacordarea de prioritate la trecerea de pietoni, respectiv să i se înlăture sancţiunea de suspendare a permisului de conducere.

Curtea Constitutionala nu impune niciun termen: Presedintele Iohannis o poate demite pe Laura Codruta Kovesi cand vrea!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Curtea Constituțională (CCR) nu a impus președintelui un termen, în motivarea la decizia privind revocarea șefei DNA. „Ești în ilegalitate dacă nu aplici decizia”, a declarat șeful CCR, Valer Dorneanu. 

„Nu am dat niciun termen de aplicare, termenul curge de la data publicării. Ești în ilegalitate dacă nu aplici decizia”, a spus Dorneanu, potrivit Digi24.

Anterior, ministrul Justiției Tudorel Toader, a precizat că deciziile Curții Constituționale sunt „obligatorii pentru toți, de la data publicării în Monitorul Oficial”.

„Deciziile CCR sunt obligatorii erga omnes, adică pentru toți, de la data publicării în Monitorul Oficial. (…) Obligația pe care o instituie Constituția este de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial”, a declarat Toader.

Condamnata la 6 ani de inchisoare cu executare, Elena Udrea anunta ca nu se intoarce in Romania! ”In Costa Rica e noapte acum”

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Elena Udrea a fost condamnată de ICCJ la 6 ani de închisoare cu executare, sentința fiind definitivă. Udrea a transmis mai multe mesaje prin care a lăsat să se înțeleagă că în cazul unei condamnări nu are de gând să revină în țară pentru a-și executa pedeapsa.

”Eu nu aș vrea să ajung să îl citez pe Țuțea, care spunea: cât de prost că am fost să sufăr 13 ani în pușcărie pentru un popor de idioți”, a fost cea mai categorică declarație a Elenei Udrea.

Udrea a continuat și a explicat că tot dosarul ”Gala Bute” este o execuție.

” N-aș vrea să cred că pentru niște oameni care, doar că sunt plini de frustrări și că nu au reușit în viață, eu să ajung să fac pușcărie nevinovată să fiu. Am fost unul dintre cei mai buni miniștri pe care i-a avut această țară. Nimeni nu ar fi putut să facă Gala Bute. Eu nu vreau să le fac pe plac judecătorilor. Eu nu am de gând să spun că nu știam de Gala Bute doar ca să mă apăr în fața unei instanțe croite să mă execute. Nu! Eu am fost un ministru bun, care s-a implicat. Am făcut lucruri pe care mi le asum. Unde am încălcat legea? Că a boxat Bute în România?”, a spus Udrea.

Udrea a mai precizat că se întoarce în țară doar dacă nu va fi condamnată.

„Eu mă pot întoarce oricând, doar dacă motivele pentru care mi-a fost acordat refugiul dispar. Adică dacă în România am vedea că tot cei care au făcut aceste abuzuri sunt trași la răspundere, oamenii care le fac sunt înlocuiți din funcții, atunci aș putea să am un motiv să spun instanțelor de aici că au dispărut aceste motive, să am și dovezi și atunci pot să părăsesc acest teritoriu. Evident că eu asta îmi doresc să fac”, a spus Elena Udrea.

„Nu am avut când să vorbesc cu doamna Udrea. În Costa Rica este noapte acum. Să ştiţi că era foarte liniştită şi optimista. Avea cunoştinţă de probele care erau la dosar şi nu se aştepta la o decizie atât de nedeaptă aşa cum nici noi avocaţii nu ne aşteptam la o asemenea decizie care este şocantă”, a declarat Veronel Rădulescu la RTV.

Întrebat dacă Elena Udrea va rămâne în Costa Rica, Rădulescu a declarat că „este o opţiune personală”. Acesta a spus şi că statutul de refugiat politic primit de Elena Udrea în Costa Rica nu va fi afectat de decizia justiţiei din România. Rădulescu a precizat şi că va face toate demersurile legale pentru ca sentinţa să fie contestată.

DNA i-a deschis dosar penal presedintelui Klaus Iohannis la solicitarea unui site apropiat PSD!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Președintele Klaus Iohannis are dosar penal, informează Antena 3, citând luju.ro.

DNA a deschis dosarul 250/P/2018 pe numele soților Iohannis în urma sesizării redacției Lumea Justiției pentru cei 320.000 euro luați pe casele din Sibiu. DNA a declinat dosarul la Pachetul Curții de Apel Alba Iulia.

Amintim că Redacția Lumeajustitiei.ro a depus sesizare penală la DNA împotriva soților Klaus și Carmen Iohannis, la începutul lunii mai. Sesizarea a fost înregistrată sub nr. 8948/9 mai 2018. Faptele sesizate: abuz în serviciu, fals, spălare de bani, grup infracțional organizat.

„Există un dosar înregistrat pe 4 iunie, declinat de DNA. Urmează a fi repartizat unui procuror”, a declarat, pentru STIRIPESURSE.RO, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Redacția Lumeajustitiei.ro a depus sesizare penală la DNA împotriva soților Klaus și Carmen Iohannis la începutul lunii mai. Faptele sesizate sunt abuz în serviciu, fals, spălare de bani şi  grup infracțional organizat, privind obţinerea nelegală a sumei de 320.000 euro.

Asta explica multe! Ce venituri lunare are Valer Dorneanu, presedintele CCR, si din ce surse!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Curtea Constituțională a României a stabilit, miercuri, că procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, poate fi revocat.

Mai precis, CCR a constatat, miercuri, că există conflict între președintele Klaus Iohannis și ministrul Justiției, Tudorel Toader, în cazul respingerii revocării şefei DNA.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat că plenul Curţii, cu majoritate de voturi, 6 la 3, a admis sesizarea premierului cu privire la respectivul conflict de competenţă.

Potrivit ultimei declarații de avere, Dorneanu a încasat, în anul 2016, și pensie, dar și două salarii, unul de la CCR și altul de la Universitatea „Nicolae Titulescu”.

În 2016, Dorneanu a încasat o pensie anuală de 145.836 de lei, adică 12.153 de lei pe lună. De asemenea, el a mai primit un salariu anual de la CCR în valoare de 226.041 lei, circa 18.836 de lei lunar.

Totodată, în calitate de profesor la Universitatea „Nicolae Titulescu”, Dorneanu a încasat și 49.985 de lei.

Amintim că, în februarie 2017, jurnalistul Grigore Cartianu dezvăluia că fostul ministru Petre Tobă era anchetat de DNA și că Tobă este ginerele lui Valer Dorneanu.

Sursa: Bugetul.ro

Proiect de lege: Cine nu-si plateste amenzile face munca in folosul comunitatii sau intra la inchisoare!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE
Persoanele care primesc amenzi și care nu le plătesc în termen 90 de zile riscă muncă în folosul comunității și ulterior închisoare, potrivit unui proiect înregistrat la Senat, în procedură de urgență, de către deputatul PSD, Neculai Iftimie, transmite Mediafax.
Prin inițiativa legislativă, social-democratul propune modificarea art. 39 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
„(1) În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și în următoarele 60 de zile nu și-a manifestat intenția de achitare a contravenției, prin plăți parțiale și/sau plăți eșalonate, cu acordul primarului, în calitatea sa de ordonator de credite, organele de urmărire din cadrul unităților administrativ-teritoriale se vor adresa instanței din circumpscripția în care contravenientul are domiciliul stabil, în vederea înlocuirii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității.
(2) În cazul în care contravenientul, citat de instanță, nu a achitat amenda în termenul prevăzut la alin. (1), instanța procedează la înlocuirea amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, în regim strict de supraveghere de către poliția locală.
(3) Hotărârea prin care s-a aplicat sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității este supusă recursului.
(4) În cazul neprezentării contravenientului la primăria unității administrativ-teritoriale, unde își are domiciliul stabil, în termen de 48 de ore de la comunicarea sentinței definitive, primarul se adresează instanței de judecată care a pronunțat hotărârea, în vederea transformării pedepsei cu închisoarea”, se arată în proiectul de lege.
În expunerea de motive, deputatul PSD Neculai Iftimie susține că o astfel de măsură ar avea ca efect reducerea cheltuielilor cu urmărirea și executarea silită a contravenienților. De asemenea, ar fi reduse și chetuielilor cu întocmirea dosarelor de insolvabilitate și a cheltuielilor cu evidența specială a acestor dosare. Totodată, social-democratul mai spune că ar crește încasările la bugetul local, deoarece persoanele ar plăti amenzile de frică să nu facă închisoare.
Proiectul de lege a fost înregistrat pe 30 mai la Senat, primă cameră sesizată și va fi dezbătut în procedură de urgență.
!-- Composite Start -->
Loading...