Tudorel Toader confirma public: Amnistia si gratierea sunt foarte aproape de adoptare!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat marti, la Bruxelles, ca un act normativ privind amnistia si gratierea nu este un act de clementa pe care „si-l doresc doar unii”.

„Acum, sa va dau un raspuns pe care chiar as vrea sa-l luati doar in limita raspunsului. Sa nu va imaginati ca un astfel de act de clementa si-l doresc doar unii”, a afirmat Tudorel Toader, marti, la Bruxelles, citat de Agerpres.

 Ministrul Justitiei a apreciat ca in Romania „justitia incepe sa se aseze in matca ei constitutionala, spuneam altadata, si e valabil si astazi”.

„Intrebati oficial si neoficial, nu intre justitiabili, care va vor spune asa ceva, chiar si intre magistrati, pentru ca lucrurile, repet, incep sa intre in matca lor constitutionala si, pana la urma asta e obiectivul pe care eu mi l-am propus. Sa eliminam abuzurile, sa eliminam temerea romanilor ca pot fi dedusi judecatii chiar nevinovati fiind si veti spune: de unde? Pai, din faptul ca avem de ordinul sutelor de achitati si, ceea ce este bine, daca sunt nevinovati, ceea ce este rau daca au fost trimisi in judecata, urmariti penal, eventual arestati si tinuti in puscarie. Eu nu vreau sa scape cel vinovat, dar nu vreau sa fie tras la raspundere cel care nu este vinovat. Deci, sa nu scape cel vinovat si sa nu fie tras la raspundere cel nevinovat”, a mai spus Tudorel Toader.

Ministrul Justitiei participa alaturi de premierul Viorica Dancila si alti ministri la o intalnire cu europarlamentari PSD si ALDE la sediul Reprezentantei Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa UE, inainte de reuniunea de miercuri a Guvernului Romaniei si a Comisiei Europene.

Primar PSD prins in flagrant de DNA in timp ce lua zeci de mii de euro MITA!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 29 noiembrie 2018, a inculpatului Vieru Costel, primar al comunei Grindu, județul Ialomița, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, în formă continuată.  

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: în cursul anului 2017, inculpatul Vieriu Costel, în calitatea menționată mai sus, a pretins unui om de afaceri (martor în cauză) să-i remită un comision de 10% din valoarea facturilor ce urmau a fi emise în baza unui contract pe care societatea martorului intenționa să-l încheie cu primăria comunei Grindu, județul Ialomița. După ce s-a asigurat că firma respectivă a câștigat contractul, inculpatul Vieriu Costel a primit, în două tranșe, de la omul de afaceri suma de 41.000 lei (reprezentând contravaloarea comisionului menționat anterior). Într-un context asemănător și pentru același motiv, inculpatul Vieriu Costel a cerut de la aceeași persoană un comision de 15% și a primit, la data de 29 noiembrie 2018, suma de 30.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

La data de 30 noiembrie 2018, inculpatul Costel Vieriu a fost prezentat Tribunalului București cu propunere de luare a măsurii arestului la domiciliu.
La aceeași dată, Tribunalul București a admis propunerea de arest la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Anchetele curg spre PSD dupa denunturile turnatoarei Ana Maria Patru

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Mircea Draghici, trezorierul PSD propus de Dragnea pentru a prelua șefia Ministerului Transporturilor, este cercetat penal într-un dosar deschis de Parchetul General, cu privire la modul în care au fost cheltuiți banii primiți de PSD cu titlul de subvenție de la stat. Dosarului a fost confirmată de Ministerul Public și vine in urma denunturilor Anei Maria Patru, fosta sefa a Autoritatii Electorale Permanente, ea insasi incoltita de procurorii DNA.

„Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează cercetări în legătură cu persoana care face obiectul solicitării dumneavoastră”, este răspunsul oferit de Parchetul General pentru Newsweek România.

Dosarul a fost deschis după ce jurnaliștii Newsweek România au dezvăluit că Mircea Drăghici și soția sa au beneficiat de banii primiți de PSD de la stat.

Numai din subvenția de la stat, PSD a încasat peste 83 milioane de lei din 2017 până la zi.

Biroul Permanent Naţional al PSD a decis, marţea trecută, să-i susţină pe Lia Olguţa Vasilescu şi pe Mircea Drăghici pentru portofoliile Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi, respectiv, Transporturilor.

De partea cealalta, Ana Maria Patru, cea care vreme de aproape zece ani a fost sefa Autoritatii Electorale Permanente, nu poate justifica o vila in orasul Voluntari – condus de sotul Gabrielei Firea, sau o masina de lux. Pentru a scapa de presiunea procurorilor DNA, Patru i-ar fi turnat pe mai multi PSD-isti de seama, primul pe lista fiind chiar Liviu Dragnea.

Surse judiciare indica faptul ca vila si terenul aferent din Voluntari al Anei Maria Patru ar fi costat in jur de 400.000 de euro. Dar, surpriza, e pe numele bunicii sale, fara ca bunica sa fi fost vreodata vreo femeie de afaceri sau sa fi dat peste vreun zacamant de petrol in curte.

”La perchezitia desfasurata la imobilul sau din Voluntari, procurorii au ridicat mai multe documente cu tranzactii financiare din perioada 2009-2016 ale presedintei AEP, in nume propriu sau prin intermediul unor persoane apropiate care insumate au valoarea de 857.607,42 EURO, suma in care sunt inclusi cei 210.000 euro de mai sus. Cei 857 mii de Euro au fost folositi, conform raportului de constatare financiar-fiscala intocmit in cauza, pentru „achizitia de bunuri imobile precum si servicii necesare edificarii si dotarii acestora”, arata comunicatul DNA.

De asemenea, s-ar fi descoperit si alte proprietati sau sume cheltuite, cee ce ar duce disponibilitatile de cash ale fostei sefe de la Autoritatea Electorala Permanenta la circa doua milioane de euro, bani pe care procurorii ii suspecteaza a fi facuti din spaga.

Apoi, potrivit curentul.info Ana Maria Patru, poreclita si „Aspirina”, ar fi cheltuit sute de mii de euro pe cumparaturi scumpe, lenjerie intima, genti, pantofi. Pentru oamenii de rand ar putea fi chiar scandalos cum un inalt demnitar sparge milioane de euro fara ca banii sa poata fi justificati, dar pentru politicieni si cozile lor de topor acesta a ajuns un fapt firesc.

Masina de zeci de mii de euro cu initialele numelui, despre care Ana Maria Patru spune ca nu este a ei…

Ana-Maria Patru a fost trimisa in judecata pentru 3 infractiuni de trafic de influenta si 2 infractiuni de spalare a banilor. Pe 30 decembrie 2016, DNA anunta ca procurorii anticoruptie din Ploiesti au retinut urmatoarea stare de fapt:

„In perioada aprilie – iunie 2008, inculpata Patru Ana Maria, in calitate de vicepresedinte al Autoritatii Electorale Permanente (A.E.P.) – functie cu rang de secretar de stat – a pretins, iar in anul 2009 a si primit de la reprezentantii unei societati comerciale, suma de 210.000 euro reprezentand contravaloarea unui anumit imobil situat in mun. Bucuresti. in schimb, aceasta a promis ca va sustine derularea in bune conditii a unui contract incheiat de acea societate cu A.E.P., precum si ca va sustine societatea sa obtina si sa deruleze contracte viitoare, fapt care s-a si realizat.”, mai arata DNA.

Totodata aceasta a mai primit spaga si un Land Rover de 65000 de Euro pe care nu l-a trecut in declaratia de avere, acesta fiind inmatriculat pe numele verisoarei sale.

Procurorii DNA au descoperit filiere intregi pe care Ana Maria Patru le exploata: politicieni, conducatori de institutii, jurnalisti, firme. Le invoca numele, vorbea in numele lor, facea aranjamente. Elena Udrea a facut o declaratie interesanta legata de retinerea Ana Mariei Patru, fosta sefa a Autoritatii Electorale, cu care pe vremuri era in relatii bune. “Are legatura cu Liviu Dragnea si PSD”, a spus Elena Udrea inainte de condamnare.

Sursele noastre indica faptul ca alegerile locale din 2016, care prevesteau victoria de la parlamentare a PSD, au fost ocazia perfecta pentru arivista Ana Maria Patru, de a se face utila pentru Liviu Dragnea. Pesedistii din teritoriu aveau nevoie de decontarea banilor de campanie. Cum actele erau prost facute si existau suspiciuni de frauda, pesedistii din teritoriu erau sa ia calea puscariei. Ana Maria Patru trebuia sa se puna bine cu noua putere, lui Dragnea i-a venit la fix. Decontarile s-au facut, Dragnea si i-a facut datori, la randul sau, pe toti stabii PSD din teritoriu, din Teleormanul natal pana in Satu Mare.

În 21 noiembrie, Comitetului Executiv Naţional al PSD a decis că să o propună pe Lia Olguţa Vasilescu pentru portofoliul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice iar pe Mircea Drăghici pentru funcţia de ministru al Transporturilor.

Decizia a venit după ce preşedintele Klaus Iohannis a respins propunerile făcute anterior pentru cele două ministere: Ilan Laufer – Dezvoltare Regională şi Lia Olguţa Vasilescu – Transporturi. Şeful statului a motivat că aceste două propuneri sunt nepotrivite.

Preşedintele a precizat că o decizie în privinţa noilor miniştri ai Dezvoltării şi Transporturilor va fi luată după celebrarea Zilei Naţionale, informează Agerpres.

Citește și:

De ce sunt Liviu Dragnea si Elena Udrea bine mersi? Pentru ca au prieteni precum Ana Maria Patru, fosta sefa a Autoritatii Electorale, care nu poate justifica sume uriase de bani!

 

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , , , ,

Tudorel Toader da vina pe guvernul Ciolos pentru ca a eliberat el mii de infractori din puscarii

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, susţine că proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat „sub guvernarea anterioară” și că propunerea legislativă a fost transmisă de Guvern către Senat înainte ca el să fie numit ministru. Toader precizează totodată că Parlamentul a fost cel care a dublat numărul zilelor compensate pentru deținuți, de la 3 la 6 zile pentru fiecare 30 de zile executate în spații necorespunzătoare. „Studiul de impact se face în procedura de legiferare și nu în faza de aplicare a legii”, mai spune el.

Într-un mesaj publicat duminică pe Facebook și citat de Agerpres, Tudorel Toader declară că, la data de 17 noiembrie 2016, Ministerul Justiţiei a înaintat CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare, iar pe 29 noiembrie 2016, plenul CSM a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii.

Ministrul Justiţiei precizează că la punctul 2 din avizul CSM se prevede faptul că, „în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiţionate. În opinia plenului, compensaţia pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spaţiul necorespunzător”.

Toader mai spune că proiectul de lege a fost transmis de la Guvern către Senat, prima cameră sesizată, la data de 31 ianuarie 2017, dată anterioară învestirii sale ca ministru al Justiţiei. Totodată, el precizează că Parlamentul și-a însușit propunerea venită de la CSM, iar cele trei zile au fost înlocuite cu șase zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare.

„Forma iniţială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării condiţionate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deţinut! Curtea Constituţională a respins criticile de neconstituţionalitate. Concluzionând: proiectul de lege a fost iniţiat sub guvernarea anterioară. CSM a considerat faptul că, pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiţionată. Parlamentul şi-a însuşit propunerea venită de la CSM, iar cele trei zile au fost înlocuite cu şase zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare”, a scris Tudorel Toader.

„Legea a fost adoptată la data de 14 iulie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 18 iulie 2018 şi a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2017. Studiul de impact se face în procedura de legiferare, şi nu în faza de aplicare a legii!”, a conchis el.

Mesajul ministrului Justiţiei vine după ce presa a relatat despre o serie de deţinuţi, eliberaţi recent în urma aplicării recursului compensatoriu, care au încălcat legea la puţin timp de la ieşirea din penitenciare.

Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare la 19 octombrie 2017 şi, potrivit acesteia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate. Mediafax amintește că, în prima zi în care Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.
Sursa: Hotnews.ro

Senator PSD despre legea care da dreptul infractorilor sa-si ia arme de foc: Sofatul e mai periculos!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Senatorul PSD Liviu Brăiloiu a explicat pentru „Adevărul”, că modificările aduse Legii armelor o fac mai restrictivă, fiind vorba de o armonizare cu legislaţia europeană.

„Am zis că da, infinit, de un milion de ori e mai periculos condusul maşinii, şofatul, decât arma. În România avem 10-20 de milioane de şoferi şi 20.000 de deţinători de armă. De şofat şofează toată lumea zilnic. Ăia încalcă reguli de circulaţie. Anual, sunt peste 2000 de morţi pe şoselele româneşti şi alţi 4000 de oameni schilodiţi. Împuşcaţi n-am văzut decât doi-trei şi ăia că şi-au omorât iubitele, dar dacă n-aveau pistoalele, le dădeau cu parul în cap. Tot aia era”, a declarat Brăiloiu,

Lege noua marca PSD: Talharii si violatorii pot avea arme de foc!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

O nouă lege controversată – din care vor avea de câştigat, în primul rând, infractorii – a trecut azi de Senat. Rezultatul e că România s-ar putea transforma într-un rai al armelor. Asta pentru că, potrivit modificărilor votate azi, doar cine e condamnat definitiv la închisoare pe viaţă nu îşi poate cumpăra o armă letală.

Senatorii nu văd o problemă în faptul că oameni condamnaţi la ani grei de închisoare, pentru infracţiuni violente, vor putea deţine arme letale.

Cosmin Andreica, lider de sindicat Europol: „Vorbim despre criminali, despre tâlhari, violatori şi despre chiar cămătari, de exemplu, care mai mult ca sigur vor folosi acest context legislativ favorabil lor ca să poată să fie şi mai violenţi în săvârşirea infracţiunilor”.

Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat nu îşi asumă însă nimic, nici măcar faptul că a iniţiat şi a votat modificarea legii.

Liviu Brăiloiu, senator PSD: „Nu l-am făcut eu, dar nu-mi aduc aminte care este, dar ştiu că s-a discutat ceva. Amendamentul 14. Da, probabil, s-a discutat ceva despre cei care sunt condamnaţi pentru infracţiuni cu violenţă. (rep.: Şi ei vor să aibă arme?) Nu, nu, tocmai că nu au dreptul să aibă arme”.

Documentele oficiale publicate pe site-ul Senatului îl contrazic însă pe senatorul PSD, care nu recunoaşte nici amendamentul care prevede că, pentru autoapărare, pot fi folosite şi arme letale.

Liviu Brăiloiu, senator PSD: „Au rămas aceleaşi. Acolo a fost o greşeală de redactare. De autoapărare sunt armele cu gaze sau cauciuc”.

Şi de această dată, documentele arată cu totul altceva.

Senatorii au fost de acord şi să fie eliminată obligativitatea cursului de instruire pentru cei care vor un permis de port armă.

Valentin Palade, specialist arme: „Îi dai o armă în mână unui tânăr şi aşa nu se mai face armata. Măcar aveau noţiunile de bază. În momentul de faţă, conform legii, o persoană poate să aibă doar două astfel de arme. Politicienii vor să elimine orice fel de limită în acest sens. Cât despre muniţie, noua lege vrea să crească numărul de cartuşe pe care o persoană poate să-l deţină de la 50 la 100”.

Peste 71.000 de români au acum permis de port-armă. Iar în registrele Poliţiei, sunt înregistrate peste 270.000 de arme.

Sursa: digi24.ro

Ultimatumul lui Dragnea pentru Tudorel Toader: Pana la sfarsitul anului vom avea AMNISTIE si GRATIERE!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

La aproape doi ani după controversata OUG 13 care a scos zeci de mii de oameni în stradă, Liviu Dragnea îi cere răspicat ministrului Justiţiei să prezinte cât mai repede un proiect privind amnistia şi graţierea. Preşedintele PSD spune că cel care s-a opus acestui proiect până acum a fost Paul Stănescu.

Mai mult, Dragnea îl acuză pe Tudorel Toader că nu a făcut nimic în această privinţă. Şeful PSD spune că dacă în săptămânile următoare Tudorel Toader nu va prezenta un proiect privind amnistia şi gratierea, atunci va cere CEx PSD să ia o decizie. Termenul final pentru adoptarea aministiei și grațierii ar fi finalul acestui an. 

În urmă cu o zi, Liviu Dragnea declara altceva.

Nu am discutat cu Tudorel Toader despre vreo OUG de amnistie, nici cu doamna ministru Dăncilă, sunt convins că nu se va adopta niciun fel OUG de amnistie pe 1 decembrie sau în jurul acestei date”, a declarat luni Liviu Dragnea, președintele PSD.

Întrebat dacă dacă acest lucru se va întâmpla după 1 decembrie, Liviu Dragnea a răspuns, doar în urmă cu o zi: „Nștiu domnișoară. Nu cred ca se va…. Eu nu sunt în guvern. Nu s-a discutat așa ceva.”

Premierul Viorica Dăncilă a făcut luni o declarație ieșită din comun, în contextul în care în trecut a dat asigurări, atât ea, cât și președintele PSD, Liviu Dragnea, că ea este cea care ia toate deciziile în Guvern.

Premierul Viorica Dăncilă le-a spus jurnaliștilor luni, în contextul unei eventuale OUG privind amnistia și grațierea, că nu poate face o declarație anume, pentru că „nu a discutat cu o anumită persoană”.

Presa a relatat de repetate ori că o ordonanță de urgență privind amnistia și grațierea i-ar fi benefică liderului PSD, Liviu Dragnea, mai ales după ce Guvernul Grindeanu a emis celebra OUG 13, în ianuarie 2017. Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, decizie definitivă, în dosarul „Referendumul” și la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizie în primă instanță, în dosarul angajărilor frauduloase la Protecția Copilului Teleorman.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Ca orice PSD-ist care se respecta, Codrin Stefanescu audiat la Parchetul General!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Secretarul general al PSD, Codrin Ştefănescu, a fost audiat de procurorii de la Parchetul general, în calitate de martor într-un dosar din 2015.

Codrin Ștefănescu a fost audiat joi la ora 16.00 de procurorii de la Parchetul General.

Codrin Ştefănescu le-a cerut procurorilor să îl audieze în altă zi și să vină însoțit de avocat, dar a fost refuzat. Informația a fost prezentată joi seara la România TV.

„Confirm că este vorba despre Codrin Ștefănescu. El este vânat. E un dosar deschis în anul 2015. E o plângere a unui fost membru PSD împotriva întregii conduceri, fără nicio legătură cu Codrin Ștefănescu. El a fost citat și invitat să își ridice singur citația. A fost audiat azi, la ora 16, nu i s-a permis cu avocat.”, a declarat avocatul lui Stefanescu.

O noua alianta USR si PNL. Sesizare pe masa Curtii Constitutionale

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

PNL şi USR au decis, marţi, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea unor aspecte cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente, respectiv declasificarea hotărârii CSAT, care a stat la baza protocoalelor cu SRI.

„Subsemnaţii, Senatori, membri ai Partidului Naţional Liberal, precum şi ai Uniunii Salvaţi România, semnatari ai prezentei sesizări conform tabelului de semnături anexat prezentei, în original, formulăm prezenta sesizare de neconstituţionalitate cu privire la Legea privind declasificarea unor documente adoptată de către Camera Deputaţilor, în şedinţa din data de 14 noiembrie 2018”, arată partidele de Opoziţie, în sesizarea depusă marţi la CCR.

Printre prevederile invocate drept neconstituţionale de către PNL şi USR se numără articolul privitor la dreptul de a se adresa instanţelor competente a persoanelor care se consideră vătămate în urma protocoalelor încheiate între SRI şi DNA.

„Art. 4 din proiectul de lege stabileşte dreptul persoanelor vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele enunţate la art. 1 de a se adresa instanţelor competente, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a legii, pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit. Dacă legiuitorul a avut în vedere că documentele emise conform art. 1 sunt acte administrative producătorare de efecte juridice, fără a se mai preciza altceva în textul legii, rezultă că acţiunea care poate fi introdusă de persoana vătămată într-un drept sau interes legitim nu poate fi decât o acţiune în contencios administrativ. În acest caz, suntem în prezenţa unei reglementări în materia contenciosului administrativ care nu se poate realiza decât prin intermediul unei legi organice conform prevederilor art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituţia republicată”, se arată în sesizarea PNL şi USR.

De asemenea, partidele de Opoziţie vor ca judecătorii să se pronunţe şi pe articolul 5, referitor la revizuirea probelor din dosare.

„În raport de argumentele avute în vedere mai sus, trebuie analizat şi art. 5 din legea criticată care reglementează un nou caz de revizuire a hotărârilor penale definitive, suplimentar celor deja prevăzute în art. 453 din Codul de procedură penală. De asemenea, prin acest articol legiuitorul a stabilit şi competenţa de judecată a cererii de revizuire care revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei. În acest caz, reglementând o nouă competenţă pentru instanţa de judecată, legiuitorul se încadrează din nou la categoria legilor organice, în conformitate cu art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie, unde se precizează că organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti sunt aspecte care ţin de domeniul legii organice”, prevede textul sesizării.

În document, PNL şi USR susţin că sunt neconstituţionale şi prevederile articolului 6, prin care lucrătorii SRI, precum şi cei din toate instituţiile emitente, care pun la dispoziţia conducerii instituţiilor documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr. 17 CSAT nu vor răspunde penal, disciplinar sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens.

„Conţinutul art. 6 din lege conţine deasemenea, dispoziţii care făceau necesară adoptarea întregii legi sub forma unei legi organice şi nu a unei legi ordinare. Astfel art. 6 din proiectul de lege reglementează în materia răspunderii penale, administrative, disciplinare sau financiare în sensul eliminării oricăror forme de răspundere a lucrătorilor din Serviciul Român de Informaţii, dar şi pentru “cei din toate instituţiile emitente” (care pot fi, funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special, chiar magistraţi sau membri ai CSAŢ – miniştri, directori ai serviciilor de informaţii, Şeful Statului Major) şi care, la solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, pun la dispoziţia conducerii acestei Comisii parlamentare, documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea CSAT.

Astfel, reglementând în domeniul răspunderii penale, dispoziţia din lege se încadrează la categoria legilor organice prevăzute la art. 73 alin. 3 lit. h (infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora), iar prin reglementarea răspunderii unor categorii speciale de funcţionari, inclusiv sub aspectul introducerii unor cazuri de impunitate, reglementarea introdusă prin articolul 6 face obiectul unei legi organice dintre cele prevăzute la art. 73 alin. 3 litera (j) – daca are în vedere statutul funcţionarilor publici sau la art. 73 alin. 3 litera (l) – dacă sunt vizaţi magistraţii – judecători sau procurori sau la art. 73 alin. 3 litera (e) – dacă se are în vedere răspunderea membrilor CSAŢ sau la art. 118 alin. (2) – dacă sunt vizate cadre militare”, prevede sesizarea opoziţiei asupra Legii privind desecretizarea deciziei CSAT nr. 17.

Şi judecătorii instanţei supreme au decis, marţi, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea unor aspecte cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente.

„Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite, conform dispoziţiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind declasificarea unor documente (PL-x nr.616/2018). Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr.9 din 20 noiembrie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea privind declasificarea unor documente”, se arată într-un comunicat transmis de instanţa supremă.

Potrivit hotărârii, în cuprinsul dispoziţiilor art. 5 din Legea privind declasificarea unor documente se face referire la „mijloacele tehnice speciale”. „Sintagma „mijloace tehnice speciale” nu este utilizată în dispoziţiile Codului de procedură penală în materia probelor şi nu este explicată în cuprinsul Legii privind declasificarea unor documente, neputându-se determina, cu claritate, semnificaţia acesteia. În condiţiile în care „administrarea probelor prin mijloace tehnice speciale” constituie însuşi motivul revizuirii, imprecizia sintagmei „mijloace tehnice speciale” conduce la încălcarea standardelor privind calitatea legii consacrate în dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5)”, se arată în hotărâre.

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 14 noiembrie, legea care prevede declasificarea Hotărârii CSAT nr. 17/2005 şi că sunt supuse revizuirii sentinţele în care au fost administrate „probe prin mijloace tehnice speciale” în perioada de existenţă a documentelor izvorâte din hotărârea care face obiectul legii. Camera Deputaţilor este for decizional pe acest proiect care vizează şi desecretizarea tututor protocoalelor încheiate de SRI cu instituţii din sistemul judiciar.

DOCUMENTE – Guvern de hoti, dupa chipul si asemanarea lui Dragnea! Noul ministru al Economiei a fost condamnat penal pentru furt!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Senatorul PSD Niculae Badalau este noul ministrul al Economiei, dupa ce premierul Viorica Dancila a decis sa il remanieze pe Danut Andrusca. In anul 1988, Niculae Badalau a fost condamnat la un an de inchisoare cu executare la locul de munca. Era subinginer la CAP, de unde a furat patru saci cu grau pe care i-a vandut unui localnic pentru 1200 de lei. 

Badalau a fost prins de militie dupa ce, in calitate de subinginer la CAP Malu Spart, a furat patru saci de grau. El a fost condamnat la inchisoare cu executare insa a scapat in urma unei gratieri ordonata de Nicolae Ceausescu.

 „In ziua de 13.11.1988, inculpatul Badalau Nicolae, subinginer la ICAPA Giurgiu, profitand de neatentia muncitorilor din cadrul Bazei de receptie Malu Spart care serveau masa de pranz, a sustras 4 saci cu grau, in greutate de 12 duble, dintr-un patul (…), vanzandu-i cu suma de 1.200 lei”, notau procurorii in actul de acuzare.

In anul 2006, Badalau a fost implicat intr-o afacere imobiliara suspecta. A cumparat cu 12 000 de euro un teren de 130 de hectare de la o firma pe care o detinuse inainte. Ulterior, terenul a fost vandut pentru 3 milioane de euro unui dezvoltator imobiliar.

In 2008, cand deja era deputat in Parlamentul Romaniei, in legislatura 2004 – 2008, Agentia Nationala de Integritate a sesizat DIICOT pentru a-l cerceta pe Badalau pentru spalare de bani.

Tot ANI i-a intocmit lui Badalau si un dosar pentru fals in declaratii, intrucat nu a declarat un teren detinut in Bolintin si o vanzare de teren catre o firma.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , ,

Pilot TAROM lasat fara licenta dupa ce a pus in pericol viata pasagerilor aflati la bord

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Un pilot al companiei TAROM ar fi pus viaţa mai multor pasageri în pericol. O spune Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care dă astfel dreptate Autorităţii Aeronautice.

Ne referim, mai exact, la un pilot care, în ianuarie 2015, a aterizat pe Aeroportul Otopeni, deşi a primit indicaţii clare să nu facă acest lucru.

Concret, pilotul Adrian Preda a decis să aterizeze, în ciuda faptului că vremea era rea, iar vizibilitatea redusă. Atât pilotului Adrian Preda, cât şi copilotul acestuia, le-a fost suspendată licenţa de zbor timp de treizeci de zile de către Autoritatea Aeronautică.

Pilotul a atacat decizia în instanţă însă, potrivit judecătorilor Instanţei Supreme, Autoritatea Aeronautică a acţionat corect.

Decizia este definitivă.

Contactat de jurnaliştii Digi24, pilotul Adrian Preda consideră că i s-a făcut o nedreptate şi spune că sub nicio formă nu se poate spune că hotărârea sa ar fi putut duce la un accident aviatic.

Atentie pe strazi! Tudorel Toader a scos aproape 11.000 de puscariasi din inchisori in zece luni!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Aproximativ 11.000 de deţinuţi au fost eliberaţi de la începutul anului până la sfârşitul lunii octombrie, dintre care peste 9.000 în baza Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu, iar peste 8.800 de persoane au ajuns în detenţie, potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

„În perioada 1.01.2018-31.10.2018, în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au fost depuse un număr de 8.822 de persoane. În aceeaşi perioadă, din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au fost puse în libertate 11.033 de persoane, 9.039 dintre acestea beneficiind de prevederile Legii 169/2017: 1.374 ca urmare a expirării duratei pedepsei în termen, 7.665 prin admiterea de către instanţele de judecată competente a liberării condiţionate”, a precizat ANP pentru AGERPRES.

Totodată, ANP a menţionat că deficitul de locuri de cazare era marţi, 13 noiembrie, de peste 3.100.

„La data de 13.11.2018, în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se aflau încarcerate un număr de 21.283 de persoane private de libertate la o capacitate de cazare calculată la 4 mp de 18.124 de locuri, rezultând un deficit de 3.159 de locuri de cazare”, a mai afirmat sursa citată.

Conform acesteia, unităţile de detenţie cu cel mai mare grad de supraaglomerare sunt: Penitenciarul Vaslui (166,97%), Penitenciarul Brăila (154,54%), Penitenciarul Târgu Jiu (151,83%), Penitenciarul Bucureşti-Jilava (150,95%), Penitenciarul Miercurea Ciuc (150,48%).

„În ceea ce priveşte extinderea capacităţii de cazare la nivelul unităţilor de detenţie, în baza planului de măsuri aferent Memorandumului cu tema ‘Intenţia CEDO de aplicare a procedurii Hotărârii pilot în cauzele privind condiţiile de detenţie’, aprobat de Guvernul României la data de 19.01.2016, la Penitenciarul Giurgiu au fost date în funcţiune, în anul 2018, 200 de noi locuri de detenţie, valoarea totală a investiţiei fiind de 11.092.968,06 lei, inclusiv TVA – sursa de finanţare – bugetul de stat”, a adăugat ANP.

!-- Composite Start -->
Loading...