CTP dupa demiterea Codrutei Kovesi: Va fi sărbătoare la PSD, la ALDE, în Costa Rica, în Serbia, în Madagscar!

In: Dosar&Interviu

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu spune că decizia președintelui Klaus Iohannis de a da curs deciziei CCR și de a o revoca pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, este o manevră politicianistă egocentrică, un calcul politic cinic, iar emiterea decretului reprezintă „o iscălitură în calitate de notar de casă”, titlu pe care i l-au conferit judecătorii constituționali, a declarat CTP la Digi24. În opinia sa, președintele arată că s-a temut de suspendare și că nu a dorit să-și asume riscuri.

Este o „mostră de calcul politic cinic, dâmbovițean”, a spus Cristian Tudor Popescu.

„Va fi sărbătoare la PSD, la ALDE, în Costa Rica, în Serbia, în Madagscar”, crede Cristian Tudor Popescu, referindu-se la partidele care au susținut demiterea Laurei Codruța Kovesi, respectiv la țările unde s-au refugiat câțiva dintre foștii oficiali cu dosare de mare corupție.

CTP crede că decizia lui Iohannis este o lovitură dură dată în primul rând independenței procurorilor și că vom asista la „îngenunchierea lor” de către ministrul justiției, Tudorel Toader. „D-zeu știe! Om vedea” cum va continua lupta anticorupție, a spus jurnalistul la Digi24.

El a remarcat, de asemenea, că președintele a evitat să iasă personal în fața națiunii și să-și anunțe decizia, pentru că nu a vrut să și-o asume în imagine. „Un raționament de 2 bani, probabil a primit un sfat de la vreun consilier”, a comentat CTP. Președintele mizează că e vară, că oamenii sunt în concedii și că vor uita, crede CTP.

„S-a temut de această suspendare, care nici nu era foarte realizabilă pentru PSD-ALDE, chiar dacă îl suspendau, ar fi trebuit să-și asume refuzul și să mergem la referendum. Ar fi riscat, însă, n-a dorit”, a explicat Cristian Tudor Popescu, punând decizia președintelui și în contextul în care Klaus Iohannis a anunțat că va candida pentru al doilea mandat.

Cea mai bună afacere pentru Klaus Iohannis ar fi fost ca Laura Codruța Kovesi să-și dea demisia și să-l scutească de o eventuală pierdere de capital politic, a arătat CTP.

Sursa: digi24.ro

Celebrul comediant Micutzu anunta ca se pregateste sa plece din tara, ingrijorat de ce se intampla in Romania

In: Dosar&Interviu

Micutzu, celebrul artist de stand-up comedy, vrea să plece din România, îngrijorat de situația actuală. Nu acum, dar în viitorul apropiat, când ar vrea să-și întemeieze o familie. Cosmin Nedelcu-cum se numește în realitate Micutzu- consideră că țara noastră nu este benefică pentru creșterea unui copil. Și nu e vorba de bani, ci de mediul politic și social, a explicat artistul.

 

Micuțzu este de părere că totul pornește, de fapt, de la mentalitate. ”Asta e problema în țara noastră: că, de obicei, încercăm să ne fie bine doar nouă. La alții nu prea ne gândim. Și asta e valabil în orice domeniu: în stand-up, în teatru, peste tot! (…) E o situație foarte serioasă acum și mi se pare că ar trebui să o tratăm toți foarte serios. Pare că am ajuns un popor care nu este mișcat de nimic tragic, exact cum s-a întâmplat cu băiatul de la Brașov de acum două zile, lucru care nu a mișcat aproape pe nimeni” a spus artistul de stand-up comedy, într-un interviu pentru paginademedia.ro

Făcea pe alții să râdă, dar el era depresiv

Chiar dacă acum îi face pe alții să râdă, situația nu a fost mereu roză pentru Micutzu. S-a confruntat cu depresia și abia acum, când are succes, a avut curajul să vorbească despre asta. „Din frustrări pleacă și depresia. Dacă nu cumva le canalizezi frustrările alea altfel. La mine depresia majoră a venit după terminarea facultății când am realizat că din grupul ăla compact și mișto de oameni care ar fi trebui să mute munți, fiecare din acel moment înainte se va îngrijora de sine și grupul nu va mai exista și fiecare trebuie să facă ce poate ca să supraviețuiască”.

Și totuși, a durat până să-și dea seama de ce suferă iar în tot acel timp a făcut stand-up comedy.

Stand-up-ul nu m-a ajutat în perioada aia pentru că era doar un venit constant și nu simțeam să fac ceva care contează. Chiar aveam senzația că noi schimbăm lumea. După ce mi-am dat seama că sunt într-o mare depresie mi-am adus aminte de ce am învățat în facultate și asta m-a propulsat cumva și am ieșit din starea de depresie.”

Protestează în Piață

Acum însă, se confruntă cu un alt gen de depresie, provocat de situația din țară. Dacă totul va rămâne așa și în viitorul apropiat, Micutzu vrea să plece și să stabilească altundeva. „Cel mai probabil, la ce se întâmplă, o să plec din țară. Cel mai probabil asta o să fac La un moment dat, dacă o să vreau o familie, probabil o să aleg altă țară, nu o să vreau să rămân aici” spune Micutzu care și-a stabilit și un termen: cinci ani, din care a trecut deja unul.

Câștigă bine din stand-up comedy, așa că nu banii sunt problema. ”Eu sunt bine din punct de vedere financiar, dar asta nu e tot. Deocamdată nu am găsit soluția cum pot eu, Cosmin Nedelcu, un cetățean al țării ăsteia, să mă exprim, în momentul în care ceva nu îmi convine.(…)Nu sunt doar un comediant. Sunt și un om care plătește taxe și care încearcă să îi fie bine, și nu numai lui” a mai spus artistul, care nu prea a ratat până acum protestele din Piață. ”Nu cred că rezolvă mare lucru, dar tot ies. Asta pot să fac. Altceva, din păcate, nu prea pot.”

Cum blocheaza Dan Voiculescu si Antenele statul roman sa preia proprietatile castigate in instanta! Si apoi tot ei fac circ la TV

In: Dosar&Interviu
În urma deciziei din 2014,din dosarul ICA, în care au fost condamnate mai multe persoane, între care și omul de afaceri Dan Voiculescu, magistrații au dispus confiscarea mai multor imobile. Deși statul român a intrat în posesia bunurilor respective, reprzentanții ANAF susțin că nu pot fi vândute, întrucât sunt implicate în diverse litigii. Doar in cazul unuia dintre imobile au fost demarate procedurile. O cladire este acum oferita instituțiilor de stat care nu au sediu, însă dacă nicio instituție nu depune cerere va fi pus spre vânzare.

Informații despre unul dintre imobile și terenul aferent sunt în prezent pe site-ul Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), existând posibilitatea ca, într-un termen de 45 de zile de la anunțul postat pe site, o instituție publică să depună documentația pentru a prelua clădirea.

În cazul în care instituțiile statului sau asociațiile care potrivit legii pot obține imobile de la stat nu solicită blocul și terenul, atunci acesta va fi pus spre vânzare. Dacă se va ajunge aici, primii care ar putea cumpăra clădirea și terenul sunt foștii chiriași, reprezentanții televiziunii fondate de Dan Voiculescu, întrucât, cel puțin deocamdată, instanța le-a admis dreptul de preemțiune.

„Dacă nu, mergem pe procedura de licitatie, daca aveam o hotărâre definitivă va trebui sa-i intrebam daca ne dau pretul de evaluare. Dacă da, s-a încheiat afacerea”, a declarat, pentru STIRIPESURSE.RO, Lilian Ilie, director al Direcției Executări Silite din cadrul ANAF.

Este vorba despre un teren intravilan de 3000 mp și o constructie cu destinație birouri, suprafață construită la sol 735,42 mp, suprafață utilă 7.856,60 mp (S+P+9E+Etaj tehnic și construcții aferente ce deservesc construcția principală), situat în strada Gârlei.

Terenul și imobilul sunt evaluate la 48.855.604 Lei. Termenul limită pentru inițierea procedurilor de reutilizare de catre o alta institutie este 17 august 2018.

Potrivit informațiilor din extrasul de carte funciară, există o serie de notări de litigii aflate în diferite stadii procesuale, este una dintre mențiunile de pe site-ul ANABI.

„Noi am considerat că cei de la Antenă nu au acest drept, noi am confiscat de la ICA, proprietar era ICA, Antena era chiriaș. Reclamantul a înaintat acțiune în civil, iar instanța a zis că au contract în chirie, deci au drept de preemțiune. Au dat această soluție la fond, în apel, iar acum suntem în recurs”, a explicat Lilian Ilie.

Directorul din cadrul ANAF a precizat că sunt mai multe situații care au dus la imposibilitatea de a vinde bunurile confiscate în acest dosar, cele mai multe având legătură cu diferite litigii.

„Un alt litigiu a fost cel legate de evaluarea bunurilor. Au obținut anularea evaluării, am refăcută. Sunt mai multe motive pentru care încă stăm cu ele. La unul dintre cele patru imobile, judecătorii au zis că se confiscă un imobil teren. Când am mers acolo am găsit o clădire de P+3, judecătorii, în prima instanță, au zis că se confiscă și imobilul. Reclamantul a contestat în civil, iar instanta a desfiintat acea lamurire care ne dadea dreptul sa avem si cladirea. Motivul a fost unul de procedură, că nu au fost citate partiele la procedura anterioara. S-a retrimis la judecată la CAB aceasta situatie sa se faca procedura cum trebuie. E in stadiu de judecata, cum sa vinzi terenul fara cladire?”, susține Lilian Ilie.

Sursa: stiripesurse.ro

In timp ce avocatul lui se roaga de instanta sa-l amane cu plata banilor catre stat, Mihai Gadea se victimizeaza la TV ca e in plin razboi!

In: Dosar&Interviu

Directorul și principala vedetă a postului Antena 3, Mihai Gâdea, susține că a primit foarte multe amenințări cu moartea în ultimele zile, asta pentru că are un alt punct de vedere față de protestatari. 

„Am primit nenumărate amenințări cu moartea în aceste zile (…) Într-un stat de drept nu ameninți, nu jignești oameni, cu alergi după ei pe stradă, doar pentru că au un alt punct de vedere față de tine”, a spus Mihai Gâdea.

Totul în timp ce avocatul directorul Antenei 3, Mihai Gadea, a cerut luni Judecatoriei Sectorului 3 sa respinga solicitarea facuta de Fisc de blocare a conturilor bancare, in cazul recuperarii prejudiciului de 60 de milioane de euro din dosarul ICA-Dan Voiculescu, informeaza ziare.com.

Fiscul vrea sa puna poprire pe conturile realizatorului TV, deoarece in declaratiile de avere date de Dan Voiculescu, in perioada in care era parlamentar, aparea un imprumut acordat in nume personal lui Gadea. Valoarea acestuia este 785.000 de lei.

Potrivit ultimei declaratii de avere depuse de politician, din 2012, Gadea a platit o parte din imprumut si mai avea de plata, in iulie 2012, suma de 695.000 de lei.

La termenul de astazi, avocatul lui Mihai Gadea a explicat ca datoria a fost stinsa inca din mai 2014 (inaintea deciziei de condamnare in cazul ICA-Dan Voiculescu – n.red) si ca solicitarea Fiscului ar trebui respinsa ca neintemeiata.

In sprijinul afirmatiei sale, el a depus o „declaratie semnata de creditor”, Dan Voiculescu, data in aprilie 2016 si un extras bancar, prin care Gadea i-ar fi virat mogulului o transa, suma de 305.000 de lei. Restul datoriei ar fi fost restituita in numerar.

Avocatul a depus mai multe documente, date privind veniturile lui Gadea si extragerile in numerar facute la banca, pentru a demonstra ca afirmatiile sale sunt reale.

„Potrivit legii, exista o prezumtie, in favoarea debitorului, ca a fost restituita datoria,” a explicat avocatul.

Pentru a da greutate afirmatiilor privind relatia de amicitie, judecatorii l-au audiat ca martor pe un alt realizator de la Antena 3, Adrian Ursu. Agentia Nationala de Administrare Fiscala nu a avut niciun reprezentant la acest termen din proces.

Adrian Ursu a fost punctual astazi la sediul Judecatoriei Sectorului 3. Audierea era stabilita pentru ora 10:00.

„Precizez ca, de-a lungul celor sase ani in care si eu am fost prieten cu Gadea Emanuel Mihai, am constatat ca acesta este prieten foarte bun cu domnul Voiculescu. Acestia isi faceau concediile impreuna, sarbatorile, fiind impreuna la toate evenimentele importante din viata lor”, a declarat in fata judecatorului Ursu.

„Precizez ca am fost martor direct la multe din aceste intalniri si am observat ca relatia dintre parti este foarte apropiata si dateaza de dinainte de 2011, cand eu l-am cunoscut pe domnul Emanuel Gadea. Acesta si domnul Voiculescu avand o relatie de prietenie mult mai veche, o relatie sincera si foarte apropiata ce se observa din felul in care acestia vorbeau, din caracterul cordial, formulele de adresare. Doresc sa mentionez ca increderea dintre parti este foarte-foarte mare”, a repetat Adrian Ursu.

Judecatoria Sectorului 3 a ramas in pronuntare in acest dosar si urmeaza sa decida daca blocheaza sau nu conturile lui Mihai Gidea.

Intr-un caz similar, Tribunalul Ilfov a admis, in februarie 2018, solicitarea ANAF de poprire a conturilor deputatului Daniel Constantin, pentru a recupera o parte din prejudiciul din dosarul in care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de inchisoare pentru prejudicierea ICA.

In perioada 2007-2008, Constantin a imprumutat de la Voiculescu suma de 295.000 de euro.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , , , , , ,

Documentul intern al PSD care arata clar ca Dragnea e istorie!

In: Dosar&Interviu

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare și, în ciuda faptului că liderii partidului și-au arătat sprijinul față de el, Codul de Conduită și Etică al PSD îl doboară pe Dragnea. Conform Codului, persoanele împotriva cărora s-a pronunțat o decizie judecătorească de condamnare pentru fapte de corupție pierd sprijinul politic al PSD pentru ocuparea funcțiilor politice sau administrative.

„Iată ce prevede Codul de Conduită și Etică al PSD.

Persoanele care se află într-una din situațiile de mai jos, nu vor beneficia de susținerea politică a PSD, pentru ocuparea, în condițiile legii, a unor funcții politice sau administrative alese sau numite dacă:

1. a) s-a început împotriva sa urmărirea penală; a fost trimis în judecată; s-a pronunțat împotriva sa o hotărâre judecătorească de condamnare pentru fapte de corupție, evaziune fiscală sau fapte comise cu violență;

b) se află în stare de arest preventiv, arest la domiciliu, control judiciar pentru orice tip de infracțiune”.

La momentul adoptării Codului, Liviu Dragnea arăta că fiecare membru PSD trebuie să îi respecte prevederile.

”Am prezentat colegilor proiectul de cod de etică și conduită al PSD, care reprezintă un set de reguli de comportament, de principii, pe care membrii noștri trebuie să le respecte în societate, la locul de muncă, în partid și în funcțiile administrative, alese sau numite. Sunt mulțumit pentru că acest cod a fost primit foarte bine de colegii din Comitetul Executiv Național. Doi-trei colegi au venit cu propuneri de îmbunătățire, în sensul completării lui. El va fi discutat de președinții de organizații județene, urmând ca, în perioada următoare, dacă mai apar propuneri, acestea să fie transmise la Secretariatul general al PSD. El va fi adoptat în mod oficial la următoarea întâlnire a CEx, care va avea loc probabil în trei săptămâni și care este posibil sa aibă loc în Moldova, deci tot în țară”, a declarat Liviu Dragnea.

Tel Drum data ca exemplu european pentru furtul din bani publici! Romania iar se face de ras…

In: Dosar&Interviu

România este pe primul loc în UE la numărul cazurilor în care Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a încheiat investigații în anul 2017, țara fiind dată ca exemplu în bilanțul OLAF, la capitolul ”Corupție, conflict de interese și manipularea procedurilor de achiziții publice”. Deși nu-l menționează exact, aici OLAF face referire la cazul Tel-Drum, în care Direcția Națională Anticorupție a declanșat urmărirea penală față de liderul PSD, Liviu Dragnea, fost președinte al Consiliului Județean Teleorman. 

„Frauda care implică fonduri structurale a rămas în centrul activității OLAF de investigare în 2017. Deși scopul fraudei în sine nu sa schimbat, anchetatorii au observat noi modalități prin care fraudatorii încearcă să trișeze sistemul, eludând regulile Uniunii Europene. Una dintre principalele caracteristici comune ale cazurilor OLAF încheiate în 2017 a fost coluziunea dintre câștigătorul unei oferte și un consultant sau un beneficiar al finanțării” – scrie OLAF în bilanțul său pe anul 2018, la capitolul ”Corupție, conflict de interese și manipularea procedurilor de achiziții publice”.

„Conflictul de interese a fost prezent în mod pregnant în multe dintre cazurile OLAF, uneori implicând figuri politice și proiecte de achiziții publice mari”, mai spune OLAF.

Aici anchetatori europeni dau ca exemplu investigațiile OLAF în dosarul Tel Drum, fără să menționeze însă firma teleormăneană sau pe Liviu Dragnea, însă din descrierea cazurilor este evident că despre acest dosar este vorba:

  • „Două investigații efectuate de OLAF în proiecte finanțate din Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) pentru lucrările rutiere din România ilustrează această tendință (conflictul de interese în care sunt implicați politicinei – n.r.).
  • Investigațiile OLAF au arătat că reprezentanții unei autorități județene, beneficiarul, au colaborat cu reprezentanți ai societății care a elaborat specificațiile tehnice pentru drum, pentru a stabili criterii restrictive în documentația de licitație care ar fi în beneficiul unui anumit operator economic.
  • Această companie a câștigat contractul, în timp ce ceilalți ofertanți au fost descalificați în faza de evaluare inițială. Cele două organizații aflate în coluziune (conflict de interese – n.r.)  au falsificat un număr mare de documente, inclusiv proiectul tehnic și memorandumul pentru construcția drumurilor, precum și verificările structurii. Aceste documente falsificate nu au fost utilizate numai de autoritate în procedura de licitație referitoare la lucrări, dar au fost, de asemenea, prezentate mai târziu pentru a susține o cerere de rambursare din partea autorității de management (AM POR, din subordinea Ministerului dezvoltării – n.r.), ducând la acordarea necuvenită a fondurilor UE.
  • OLAF a calculat că prejudiciul financiar cauzat bugetului Uniunii Europene de aceste cazuri  este de aproximativ 21 milioane de euro, reprezentând valoarea totală a finanțării UE plătită de Autoritatea de Management. În consecință, OLAF a recomandat recuperarea integrală de către Direcția Generală Politică Regională a Comisiei Europene și a emis recomandări juridice către Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru inițierea acțiunilor judiciare.
  • DNA a răspuns la recomandările OLAF prin deschiderea unei anchete penale. În noiembrie 2017, DNA a adus acuzații împotriva unor oficiali de rang înalt din România pentru fraudarea fondurilor UE, pentru crearea unui grup infracțional organizat și pentru abuz de poziții oficiale în folos personal. Pentru a asigura recuperarea fondurilor la bugetul UE, procurorii DNA au confiscat activele și au înghețat conturile bancare ale persoanelor în cauză. Comisia Europeană a solicitat României să efectueze corecțiile necesare pentru ca bugetul UE să nu fie afectat. România a acceptat solicitarea Comisiei de a aplica aceste corecții”.

Reamintim că în 13 noiembrie 2017, Direcția Națională Anticorupție a început urmărirea penală față de fostul președinte al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Dragnea, pe care l-a acuzat că ar fi constiuit un grup infractional organizat prin care ar fi obținut ilegal sume de bani și alte avantaje prin intermediul companiei Tel Drum și al contractelor acesteia pentru lucrări cu fonduri publice. Dragnea a negat acuzațiile și orice legătură cu firma Tel-Drum.

România în investigațiile OLAF

Potrivit bilanțului pe anul 2017, statistica investigațiilor OLAF în legătură cu România este următoarea:

  • Locul I în UE la investigații OLAF privind managementul și cheltuirea banilor europeni la nivel regional și național: 11 cazuri încheiate în 2017, din care 8 încheiate cu recomandări.
  • Locul II în UE la iregularități fraudulente și non-fraudulente detectate de OLAF la cheltuirea fondurilor UE pentru agicultură: 5.759 de iregularități. Pe primul loc a fost Spania, cu 11.161.
  • Locul I în UE la decizii ale instituțiilor judiciare naționale (procurori) în urma sesizărilor OLAF, în perioada 2010 – 2017. În România, instituțiile judiciare naționale au luat 87 de decizii, din care 58 au fost cu neînceperea urmăririi penale, iar 29 cu punere sub acuzare. În alte 26 de situații autoritățile judiciare românești nu au luat nicio decizie în urma sesizărilor OLAF. La toți acești parametri, România a fost pe primul loc.

Sursa: Hotnews.ro

Lovitura naucitoare pentru Dragnea! Afacerile Tel Drum din Libia pe filiera israeliana!

In: Dosar&Interviu

Jurnalistul Oreste Teodorescu publica pe blogul personal o ancheta in care arata intr-o cu totul alta cheie relatia foarte stransa dintre presedintele PSD, Liviu Dragnea, si premierul Israelului, Benjamin Netanyahu. Mai mult decat atat, Oreste arata cum poate fi inteleasa incapatanarea PSD de a muta ambasada Romaniei la Israel si de a starni nemultumirea partenerilor din UE.

In timp ce jurnalistii romani investigheaza afacerile lui Dragnea Tel Drum prin Brazilia, iata ca jurnalistii israelieni incep sa urmareasca ghemul intereselor unor politicieni ai cabinetului Netanyahu prin Romania. Nu mica le-a fost mirarea sa descopere ca inca din 2015, controversata firma TelDrum si-a deschis orizonturile spre Africa cu doua sedii, unul in Libia cu sediul in Tripoli si unul in Algeria, cu sediul in Baladieth Haidara.

Netanyahu bombardeaza, Tel Drum construieste…
Prietenia dintre Dragnea si Netanyahu are radacini vechi si investigatorii israelieni suspecteaza cu probe din ce in ce mai concrete ca grupuri de firme de constructii de la Tel Aviv isi mascheaza operatiuniile de reconstructie ale Libiei sub paravanul Tel Drum.

Pentru a intelege si mai bine, delicatul context in care Tel Drum a ajuns sa prospecteze si sa contracteze ample lucrari de constructii in Libia, macinata de razboi civil, dupa prabusirea regimului Ghadafi in 2011, este important sa patrundem ceva mai adanc in jocul intereselor Israelului in regiune si sa intelegem principiul „pompierului piroman”.

Armata israeliana sprijina taberele beligernate din Libia, care distrug orase, drumuri, infrastructura feroviara, pentru ca mai apoi firme, cum este Tel Drum sa poata primi contracte generoase de reconstructie… Evident ca in spatele companiilor europene, cum este si cea cu sediul la Teleorman sunt gulerele albe din proximitatea lui Netanyahu care nu-si pot asuma direct contracte de miliarde de dolari, intrucat populatia Libiei este muslmana si foarte sensibila cu privire la ingerintele Israelului in regiune.

Presa si procurorii versus grupul lui Netanyahu
Un coleg din presa israeliana de investigatii, care m-a rugat sa-i pastrez anonimatul, intrucat ce mi-a relatat este o chestiune sensibila cenzurata de armata, mi-a explicat „modus operandi” prin care grupul Netanyahu cauta asociati de tipul Tel Drum prin care sa deruleze afaceri impresionante intr-o tara macinata de razboi.
Am sa redau, cat pot de comprimat elementele unui tablou complicat, fara de care nu am putea intelege mizele fratiei (nu o pot numi de cruce) dintre Dragnea si Netanyahu:
Armata israelieana sprijina logistic si militar trupele generalului libian Khaliga Haftar impotriva trupelor ISIS. Din ce in ce mai multe rapoarte ofera dovezi clare despre interventia militara israeliana in razboiul civil in care sunt implicate militiile islamiste, trupele generalului Haftar si ISIS

In august 2015 cateva bombardamente israeliene au pulverizat tintele ISIS din Sirte. Raidul aerian a fost solicitat de generalul Khalifa Haftar, comandantul armatei nationale libiene, la Amman unde s-a intalnit cu oficiali ai serviciilor secrete ale armatei israeliene. In schimbul ajutorului oferit, el s-a angajat sa semneze contracte de achizitii de arme, vanzare de petrol la preturi favorizante si contracte de reconstructii civile si militare.

Baietii de la Forum pusi pe fapte mari!
Cam in aceeasi perioada in care Armata Israeliana bombarda orasele ocupate de jihadisti, avea loc la Malta Forumul privind Reconstructia Libiei, eveniment organizat de guvernele Maltei si Libiei, cu sprijinul firmelor de consultanta Deloitte si EMCS. La Forum au participat oficiali libieni (membri ai Comitetului de Tranzitie si ai autoritatilor locale), inalti oficiali maltezi (primul ministru, ministrul finantelor, liderul opozitiei parlamentare), precum si oameni de afaceri provenind din 15 tari, interesati in dezvoltarea unor proiecte pe piata libiana.

Romania a fost singura tara din estul Europei invitata la Forum. Din delegatie au facut parte reprezentanti ai unor firme ce activeaza in domenii precum: constructii civile, instalatii, utilaje pentru industria petrochimica, cabluri si izolatori electrici, echipamente electrice, echipamente pentru industria petroliera, radiocomunicatii, precum si reprezentanti ai unor camere de comert si industrie. Dupa lansarea ideii acestui Forum, compania Tel Drum si-a intensificat demersurile pentru a deschide puncte de lucru, in Libia si Algeria.

Ar fi fost extraodinar ca statul roman sa profite de aceasta conjuctura si sa genereze profit sau sa ajute companii private sa-si extinda domeniile de activitate in Nordul Africii, dar pana acum nu avem nici o informatie care sa ateste o activitate oficiala in Libia. Jurnalistii de investigatii din Israel urmaresc in paralel cu procurorii israelieni afacerile oculte ale grupului de interese din jurul premierului Netanyahu si au ajuns si la firma suspectata a fi paravan din Romania, compania romaneasca Tel Drum.

CONTEXT: Epopeea Tel Drum, actiuni la purtator… Cine sa fie oare?
Poate n-ar fi rau sa ne reamintim cateva date importante despre compania, detinuta prin actiuiuni la purtator de prietenii lui Liviu Dragnea. Se naste intrebarea daca prietenii lui Liviu Dragnea sun Fiscuci si Pitis sau poate cumva sunt prietenii israelieni? Tel Drum este fosta regie de drumuri si poduri Teleorman detinuta, dupa Revolutie, de Consiliul Judetean care a supravietuit cu greu in primii ani de dupa Revolutie. In decembrie 2001, presedintele CJ Teleorman, Liviu Dragnea, a decis privatizarea Tel Drum.
In 8 aprilie 2002, comisia de negocieri numita de Consilul Judetean, formata doar din subordonati ai lui Liviu Dragnea, propune ca regia sa fie vanduta lui Marian Fiscuci pentru aproximativ 200.000 de euro si promisiunea de investitii de alte 200.000. Actualul lider PSD, Liviu Dragnea, este cel care aproba nota finala din 15 aprilie 2002 prin care se decide vanzarea Tel Drum. Dupa privatizare, Tel Drum a devenit profitabila, iar cifra de afaceri a crescut de patru ori la un an de la vanzare. Daca in 2000 cifra de afaceri a Tel Drum a fost de 2 milioane de lei, in 2002, dupa jumatate de an de la privatizare a ajuns la 4 milioane de lei, iar in 2003 a sarit de 10 milioane de lei.
Datele de la Registrul Comertului demonstreaza ca toti actionarii Tel Drum din ultimii 15 ani sunt apropiati ai Liviu Dragnea, colegi sau subalterni. Din 2007, de cand a aparut obligativitatea publicarii investitiilor publice, Tel Drum a primit in Teleorman 142 de contracte. 58 dintre ele au fost acordate direct, fara licitatie. Din cele 142 de contracte primite de Tel Drum in Teleorman din 2007, aproape jumatate (57 reprezentand 40%) au fost de la Consiliul Judetean. Cea mai mare parte (47) au fost atribuite in perioada in care institutia era condusa de Liviu Dragnea. Valoarea totala a contractelor primite de Tel Drum, in Teleorman, in ultimii 11 ani, se ridica la 135 de milioane de euro. Cei mai importanti actionari ai Tel Drum au fost Marian Fiscuci si Petre Pitis.In anul 2002, primul si unicul actionar al Tel Drum a fost Marian Fiscuci. Pe 9 februarie 2004, Tel Drum devine societate cu actiuni la purtator, iar in ianuarie 2006, actiunile sunt redistribuite: pe langa Marian Fiscuci, care mai are doar 9,3% din actiuni, in firma apar Sorin Mugurel Gheorghias – cu 44%- si Liviu Lucian Dobrescu, cu 43,99%.Ultimii doi sunt si ei colegi de liceu cu Liviu Dragnea.
Un alt contract obtinut de Tel Drum a fost pentru centura ocolitoare a Craiovei, in 2013 cand urbea era condusa de actualul ministru al Muncii, Olguta Vasilescu. Pentru 8,9 milioane de euro, Tel Drum trebuia sa construiasca 6,2 kilometri. Carosabilul a fost deschis circulatiei la inceputul lui 2017, cu o intarziere de doi ani. La acest contract, reprezentantii Uniunii Europene au semnalat autoritatilor romane ca Tel Drum ar fi beneficiat incorect de plati in cuantum de 5% din valoarea intelegerii, adica de o suma de 450.000 de euro.
Contracte de 4,4 milioane de euro a obtinut Tel Drum si de la Consiliul Judetean Constanta, institutie condusa pana in 2015 de fostul aliat politic al lui Liviu Dragnea, Nicusor Constantinescu. Banii erau tot pentru constructia de drumuri judetene. Acum, fostul baron de Constanta se afla dupa gratii, condamnat pentru fapte de coruptie.

Citeste mai multe pe Oreste.tv

Dragnea, interviu in presa internationala: Intre victimizare in fata legii si oda adusa coruptiei!

In: Dosar&Interviu

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, afirmă într-un interviu pentru The Associated Press că agenţia anticorupţie din România a mers prea departe.

Liviu Dragnea, numit de AP “cel mai puternic politician din România”, crede că, după ce ani de zile politicienii scăpau după ce luau mită, agenţia anticorupţie din România a mers prea departe în urmărirea oficialilor guvernamentali acuzaţi de luare de mită, fraudă şi alte ilegalităţi.

“A fost o perioadă de mulţi ani în care, de obicei, oricine era la putere nu era investigat”, a spus Dragnea, în primul său interviu acordat presei străine de când PSD a câştigat alegerile în 2016. “Am trecut în cealaltă extremă, în care toţi cei care fac parte din clasa politică ar trebui acuzaţi, urmăriţi, investigaţi şi trimişi în judecată”, susţine liderul PSD, conform site-ului AP.

AP aminteşte că Dragnea a fost condamnat în dosarul Referendumului din 2012, fapt ce l-a împiedicat să devină premier, şi că este vizat de asemenea de o anchetă a procurorilor într-un alt caz. Liderul PSD neagă acuzaţiile pentru care a fost condamnat, iar în cel de-al doilea caz susţine că se va lupta “până la final” pentru a-şi dovedi nevinovăţia.

Liviu Dragnea a refuzat să facă speculaţii privind o posibilă candidatură a sa la alegerile prezidenţiale din 2019.

Acuzând agenţia română anticorupţie, Dragnea a menţionat cazul a doi magistraţi importanţi care au fost suspendaţi din funcţie pentru suspiciune de luare de mită, iar patru ani mai târziu aceştia au fost declaraţi nevinovaţi.

“Cine le va da acei ani înapoi?”, a întrebat liderul PSD, potrivit AP.

Liviu Dragnea a adăugat că, în opinia sa, România va găsi treptat “o abordare corectă, legală şi constituţională” pentru a lupta împotriva corupţiei.

Adrian Ivan despre diplomele de la Colegiul Național: „Verificăm toate diplomele care s-au acordat. Sunt peste 800”

In: Dosar&Interviu

Rectorul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” din Bucureşti, profesorul Adrian Ivan, a vorbit la Adevărul Live despre scandalurile de plagiat care au măcinat instituţia în ultimii ani, dar şi despre reforma cu care vrea să schimbe faţa Academiei.

Adrian Ivan: Academia Naţională de Informaţii pregăteşte, cu prioritate, ofiţeri de informaţii. Obiectivul nostru a fost să avem ofiţeri de informaţii foarte buni. Este concurenţă foarte mare. Sunt nişte proceduri de selecţie, nişte etape preliminare. Este vorba de teste psihologice, dar şi alte teste. Sunt destul de dificil de trecut, dar sunt la dispoziţia tuturor absolvenţilor. Orice tânăr se poate înscrie. Dacă trece toate testele poate susţine probele de admitere.
Adrian Ivan: Avem şi programe de pregătire pentru civili. Sunt programe de masterat, unde concurenţa este foarte solidă. Sunt chiar şi 3-4 candidaţi pe un loc. Selecţia este foarte riguroasă.
Adrian Ivan: Colegiul Naţional de Informaţii s-a creat sub conducerea prorectorului Academiei, Gheorghe Toma, în urmă cu 10 ani. Se adrersează publicului din zona deciziei politice, pornind de la ideea dezvoltării culturii în securitate. Admiterea se făcea pe baza unui interviu, după care se făcea selecţia în urma rezultatelor. După incidentul cu ministrul Teodorovici, am dispus o anchetă, care încă nu s-a încheiat. Din cauza unor vicii de procedură, domnul Teodorovici nu merita să primească diploma respectivă. De aceea i-am retras-o. Verificăm toate diplomele care s-au acordat. Sunt peste 800 de diplome. Dacă vom mai descoperi cazuri similare, vom retrage diplomele.
Adrian Ivan: Coordonatorii de doctorate au trecut prin nişte proceduri specifice ale Ministerului Educaţiei. Trebuiau să fie profesori universitari. Acum, legea permite şi lectorilor să fie coordonatori de doctorate.
Adrian Ivan: S-au luat măsuri încă din 2015 pentru a se vedea ce se întâmplă la Şcoala Doctorală. Am introdus un soft antiplagiat. Am rezultatele, dar nu putem să punem egal cu plagiatul. Avem nevoie de puncte de vedere specializate. Atunci când voi avea în faţă astfel de rezultate, care confirmă plagiatele, voi cere retragerea doctoratelor. Lucrăm sistematic. Am luat în calcul şi dezbaterile din presă şi le verificăm. Nu pot să dau termene pentru că e un proces în derulare. Sunt mai multe lucrări suspecte de plagiat.
Adrian Ivan: Avem protocoale cu toate universităţile mari din România, vrem să lucrăm cu cei mai buni specialişti. Avem profesori celebri angrenaţi în acest proces.
Adrian Ivan: Florian Coldea este conferenţiar, titular în Academia Naţională de Informaţii. Este un post civil. În cazul lui, am dat decizia la începutul anului universitar. A fost o comisie specială care a stabilit că domnul Coldea îndeplineşte condiţiile pentru acest post.

Adrian Ivan: Printre tezele suspectate de plagiat se numără şi unele ale unor politicieni. Există o sesibilitate referitoare la relaţia dintre lumea decidenţilor şi lumea informaţii. Nu toţi care obţin o diplomă devin colaboratori ai serviciului de informaţii. Ne dorim performanţă academică şi cercetări care ţin de interesul naţional. Avem deschisă poarta, dar se califică cei mai buni.

Adrian Ivan: Ca să pot ocupa funcţia de rector al Academiei Naţionale de Informaţii trebuia să devin militar. M-am consultat cu soţia şi am spus că accept. Apoi am trecut prin toate testele pentru a fi acceptat ca militar. În vara respectivă, colegii erau în vacanţă, iar eu dădeam teste.

Adrian Ivan: Ne-am străduit să avem cei mai buni specialişti, dar nu totdeauna am reuşit. Între cadrele actuale ale Academiei nu mai sunt profesori din fosta Securitate.
Adrian Ivan: Atunci când voi finaliza procesul de verificare a lucrărilor doctorale voi face totul public. Mă voi adresa CNADTCU şi Ministerului Educaţiei Naţionale.

Raport oficial: Romania va ajunge la nivelul de trai din UE peste 10 ani!

In: Dosar&Interviu

După mai mult de un deceniu de la aderarea la Uniunea Europeană Bulgaria mai are de așteptat încă un sfert de secol până când va fi la fel de bogată ca restul țărilor din blocul comunitar, în timp ce România mai are de așteptat 10 ani.

PIB-ul per capita a ajuns la 49% din media din UE în cazul Bulgariei, în creştere faţă de 40% în 2007, când a aderat la Uniunea Europeană, arată Bloomberg, citat de Agerpres.

Un raport publicat miercuri la Sofia de Open Society Institute se arată că va dura până în 2042 ca Bulgaria să atingă 90% din media din UE, mai mult decât în cazul oricărui stat membru. Şi se presupune că avansul economiei bulgare va continua să depăşească 4% pe an.

„Bulgaria va depăşi în 24 de ani diferenţele mari de venit comparativ cu media din UE dacă va menţine actualul nivel de creştere economică. Dar aceste termene limită nu sunt nici garantate nici sigure″, avertizează Open Society Institute.

În cazul celorlalte ţări din UE care vor să fie tot atât de bogate ca şi restul blocului comunitar, perioada de aşteptare este uşor mai scăzută: 23 de ani în cazul Croaţiei, 17 în Ungaria, 16 în Estonia, 12 în Letonia şi Polonia şi zece ani în cazul României, se arată în raportul Open Society Institute din Sofia.

Economia bulgară ar putea beneficia de pe urma aderării la euro, un obiectiv pe care Guvernul speră să-l demareze în această vară. Deşi astfel vor fi fi atrase mai multe investiţii în cel mai sărac stat din UE, perspectivele de aderare sunt nesigure.

Dar veştile ar putea fi chiar mai rele pentru Bulgaria. Vecinii săi din Balcanii de Vest care speră să adere la UE în jurul anului 2025 au o sarcină şi mai descurajatoare în reducerea decalajului faţă de ţările mai bogate.

Conform Open Society, Serbia şi Albania vor trebui să aştepte până dincolo de 2100 înainte de a gestiona această problemă şi este posibil să nu ajungă la standardele de viaţă din UE în acest secol.

Conform statisticilor Eurostat privind PIB-ul per capita în 2016, indicatorul a variat de la 49% din media din UE în cazul Bulgariei, 58% în cazul României şi 60% în cazul Croaţiei, până la 258% din media din UE în Luxemburg.

Sursa: Agerpres

Noul rector al Academiei de Informații confirmă: teza de doctorat a unui fost premier luată la puricat

In: Dosar&Interviu

Profesorul universitar Adrian Ivan a preluat în octombrie 2017 funcția de rector al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) și a declarat de la bun început că vrea să facă reformă. 

În ultimii ani, presa a devoalat o serie de nereguli din interiorul acestei universităţi militare, aflată în subordinea SRI.

Pentru 11 teze de doctorat susţinute la ANIMV au fost aduse puternice dovezi că sunt plagiate.

Un concurs a fost aranjat pentru ca generalul Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI, să obţină gradul de conferenţiar universitar.

Actualul ministru al Finanţelor, Eugen Orlando Teodorovici, a primit diplomă de absolvire a Colegiului Naţional de Informaţii (CNI), care face parte din ANIMV, deși el nu a trecut niciodată pragul instituţiei.

Acestora li se adaugă dezvăluiri legate de rețeaua de plagiatori ai lui Gabriel Oprea sau despre politicienii care au dat buzna să facă doctorate la Academia SRI.

Singurele măsuri concrete luate până acum au fost suspendarea activității CNI și emiterea unui verdict de plagiat.

Într-un amplu interviu pentru PressOne, profesorul Ivan, fost şef al departamentului Studii Internaționale și Istorie Contemporană de la Universitatea „Babeş-Bolyai”, a exprimat o seamă de intenţii:

  • vom analiza toate tezele de doctorat, dar nu putem să o facem peste noapte;
  • vom da verdicte de plagiat, dar avem nevoie de experți externi;
  • dacă vom descoperi încălcări de lege, vom depune plângeri penale.

Ofertat de adjunctul directorului SRI

− Domnule Adrian Ivan, ați preluat conducerea Academiei Naționale de Informații într-un moment în care imaginea instituției era grav afectată de acuzații de încălcare a eticii academice și de plagiat în teze de doctorat. Ce ați găsit când ați ajuns la ANIMV?

− Eu am preluat conducerea Academiei în 2017, însă știți că venisem aici în calitate de consultant, în 2016. Am constatat niște lucruri legate de o reformă începute chiar înainte, sub mandatul predecesorului meu.

Academia și-a revizuit toată politica referitoare la deontologie şi la etică. Noi am introdus, poate înaintea celorlalte universități, un Cod nou de etică la toate programele, de la licență la școala doctorală.

Până în 2017 m-am ocupat cu prioritate de școala doctorală. Am propus și în Senatul Academiei s-a votat un nou regulament. Am încercat să creez, și sper că am reușit, o nouă abordare în ceea ce privește tezele de doctorat.

Și, în același timp, am încercat să creez o nouă cultură referitoare la statutul conducătorului de doctorat, pentru că avem în Academie conducători tineri, cu CV-uri foarte bune.

Imaginea pe care trebuia să o dea această nouă elită academică de intelligence a fost umbrită de dezbaterile din spațiul public privind anumite teze de doctorat, ca să nu spun toate tezele de doctorat.

− Cum se face că un profesor de la Cluj ajunge rectorul Academiei din subordinea SRI?

− În primul rând, Legea educației naționale prevede posibilitatea ca cineva din afară să poată candida la conducerea unei universități.

Noi suntem universitate militară, suntem o universitate subordonată SRI și, din acest punct de vedere, avem niște reguli.

Rectorul Academiei trebuie să fie și ofițer al SRI. Înainte de a candida, am parcurs toate procedurile cerute de SRI. Vreau să vă spun că am avut unele rețineri când am venit în calitate de consultant.

− Nu ați fost tocmai consultant, ați fost șeful Școlii Doctorale.

− Nu am fost, și vă pot explica. Știți foarte bine că ne-am întâlnit aici la o reuniune (deschiderea anului universitar doctoral în 2016 – n.r.), la care a participat și domnul director Eduard Hellvig, și la care s-a lansat ideea de a restarta politicile Școlii Doctorale în Academie.

Eu am fost invitat de domnul director să mă ocup de această reformă a Școlii Doctorale și a activității doctorale.

− Dar dumneavoastră ați fost prezentat atunci ca director al Școlii Doctorale.

− Eu am cerut atunci, și am cerut și după aceea, să nu se pună în dreptul numelui meu acea denumire de director al Școlii Doctorale.

De ce? În primul rând, legea nu îmi permitea. Ca să fii director într-o școală doctorală, trebuie să fii membru în școala doctorală respectivă, iar eu nu eram.

Primul lucru pe care l-am cerut domnului Iancu, rectorul de atunci, a fost să nu se pronunțe în ceea ce privește statutul meu de director.

La discuția pe care am avut-o la Cluj cu domnul Bizadea, când a venit și mi-a făcut oferta…

− Domnul Bizadea, adjunct al directorului SRI, este cel care v-a convins?

− Da, este cel care m-a convins să particip la acest proiect. Am discutat foarte clar şi i-am spus atunci că vin pentru a participa la concursul pentru postul de director la Consiliul Studiilor Universitare Doctorale (CSUD).

Directorul CSUD are rang de prorector al ANIMV, este prorectorul care se ocupă efectiv de activitățile doctorale. Sigur, domnul Bizadea coordonează activitatea Academiei.

Sarcina de a pune în practică aceste demersuri îi revenea domnului Iancu. Domnul Iancu știa cum stau lucrurile, de aceea a și renunțat de a mă numi directorul Școlii Doctorale.

Nu am fost niciodată directorul Școlii Doctorale. Nu am semnat niciun act în calitate de director al Școlii Doctorale, și vă spun și de ce.

Cunosc foarte bine Legea educației Naționale și știam că pot fi acuzat de incompatibilitate între funcția mea de director de departament de la Cluj și cea de director de Şcoală Doctorală, asimilată funcției de director de departament.

Ca urmare, mi s-a dat o însărcinare, printr-o hotărâre a Senatului Academiei și prin decizia rectorului, de a coordona activitățile de doctorat.

Ceea ce nu însemna că sunt directorul Școlii Doctorale. Mai mult decât atât, am fost numit membru în CSUD, pentru că legea îmi permitea și pentru că îndeplineam condițiile.

Am participat la concursul pentru director CSUD, pe care l-am și câștigat. Nu am semnat niciodată actul managerial, pentru că Academia, la plecarea domnului Iancu, rămăsese fără rector. Ca urmare, se deschidea posibilitatea să pot candida la funcția de rector al Academiei Naționale de Informații.

În momentul acela am avut o discuție cu conducerea SRI, pentru că era normal să am o discuție, și atunci am zis − Da, voi candida.

Mi-au zis: „Sigur, atunci trebuie să parcurgi toate procedurile legate de SRI”. Și m-am apucat şi le-am parcurs.

− Cu cât timp înainte de a candida la funcția de rector ați devenit ofițer SRI?

− Am devenit ofițer SRI după ce am fost validat de Ministerul Educației ca și câștigător al funcției de rector al ANIMV. Procesul de încadrare în SRI este anevoios, durează câteva luni.

În momentul în care am câștigat concursul pentru funcția de director CSUD, am început un proces de verificare, specific Serviciului. Verificările au fost aprofundate după ce am câștigat funcția de rector.

− Ce grad aveți?

− Nu vă pot comunica, pentru că asta ține de secretul de serviciu. Puteți intui doar.

Citeste mai multe pe pressone.ro

By: Stefan Mihalache Tags: , , ,

”Coruptia e fenomen raspandit in Romania si mita e lege in institutiile publice”. Departamentul de Stat al SUA, analiza devastatoare la adresa Romaniei!

In: Dosar&Interviu

Corupţia rămâne un fenomen răspândit în România, iar mita este în continuare o practică obişnuită în sectorul public, se arată în Raportul Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în România în anul 2017, citat de News.ro. Documentul precizează că politicieni deţin media şi influenţează politica editorială. În privinţa libertăţii de exprimare, este menţionată „lista neagră” făcută de Carmen Dan în februarie anul trecut, când a acuzat mai mulţi ziarişti că sprijină protestele antiguvernamentale. Şi atitudinea Gabrielei Firea de interzicere a accesului ONG-urilor la şedinţele CGMB este amintită.

Legea prevede sancţiuni penale împotriva oficialilor pentru corupţie, însă, în ciuda numeroaselor procese penale, practicile de corupţie au rămas larg răspândite. Au existat numeroase cazuri de corupţie la nivel guvernamental în cursul anului. Corupţia a rămas o problemă, conform indicatorilor Băncii Mondiale. Mita a rămas o practică obişnuită în sectorul public. Legile nu au fost întotdeauna implementate în mod eficient, iar oficialii, inclusiv judecătorii, s-au angajat uneori în practici corupte cu impunitate. Imunitatea de la urmărirea penală deţinută de actualii şi fostii membri ai cabinetului care au fost şi membri ai Parlamentului a blocat uneori investigaţiile, se arată în raportul publicat de Departamentul de Stat.

În privinţa corupţiei, documentul aminteşte că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat în ritm constant să investigheze numeroase cazuri de corupţie care implică politicieni, persoane din sistemul judiciar şi din administraţie. Este menţionat cazul deputatului PSD Ion Munteanu, suspectat de DNA de trafic de influenţă şi spălarea banilor pentru că a primit peste 400.000 de euro în schimbul facilitării tranzacţiilor între un om de afaceri şi o întreprindere de stat.

Raportul menţionează că, până la 31 august, DNA a trimis în judecată 209 cazuri care au implicat 573 de inculpaţi, inclusiv un ministru, doi parlamentari, un secretar de stat, un judecător, un procuror, 12 primari şi 16 ofiţeri de poliţie. Verdictele în cazurile de corupţie au fost adesea inconsistente, cu sentinţe care variază foarte mult în cazul unor infracţiuni similare, se arată în raport.

Este menţionată şi corupţia în domeniul achiziţiilor publice şi este reclamat faptul că acţiunile guvernamentale în acest domeniu nu au fost semnificative.

Până la 31 august, Parlamentul a respins cererile de ridicare a imunităţiipentru a permite investigaţiile care implică un actual şi un fost ministru, aminteşte documentul.

Sistemul judiciar a luat măsuri de urmărire penală şi de sancţionare a funcţionarilor care au săvârşit abuzuri, însă autorităţile au amânat procedurile care implică presupuse abuzuri ale poliţiei; rezultatul a fost că multe dintre cazuri s-au încheiat cu achitarea. Poliţia a fost frecvent exonerată în cazurile de bătăi şi alte tratamente crude, inumane sau degradante. Corupţia de la nivelul Poliţiei a contribuit la lipsa de respect faţă de poliţişti a cetăţenilor şi la ignorarea autorităţii lor, subliniază totodată raportul.

În ceea ce priveşte libertatea de exprimare, este amintit faptul că ministrul de Interne, Carmen Dan, într-o conferinţă de presă din luna februarie anul trecut, a nominalizat câţiva jurnalişti cunoscuţi pe care i-a acuzat că sprijină protestele antiguvernamentale. Ea a criticat şi grupul de Facebook „Corupţia ucide” pentru că i-a îndemnat pe oameni să iasă în stradă. Jurnaliştii şi ONG-urile au reclamat faptul că aceste declaraţii sunt împotriva libertăţii de exprimare, iar prezentarea unei astfel de „liste negre” reprezintă un gest de intimidare, se arată în raport.

În document este menţionată şi Gabriela Firea, primarul Capitalei, pentru plângerea penală pentru hărţuire depusă împotriva unui site care scrie despre activitatea municipalităţii şi a cheltuielilor publice. Se mai arată că primarul a refuzat în mod repetat accesul presei şi al ONG-urile la şedinţele CGMB.

La acelaşi capitol se precizează că, în 11 decembrie, în timpul protestelor antiguvernamentale împotriva corupţiei, poliţia a anunţat că au început investigaţii penale împotriva mai multor persoane care au postat pe Facebook apeluri la protest, susţinând că au incitat la încălcarea ordinii publice datorită limbajului folosit în postări. Raportul menţionează că astfel de infracţiuni sunt pedepsite cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă penală.

Totodată, Departamentul de Stat nominalizează posturile Antena 3 şi România TV, despre care scrie că sunt controlate de oameni de afaceri care sunt susţinători fervenţi ai puterii guvernamentale, posturi care au relatat inexact despre protestele antiguvernamentale din luna ianuarie.

De altfel, în document se menţionează că politicieni sau persoane cu strânse legături cu politicienii deţin sau controlează indirect numeroase instituţii medii la nivel naţional şi local, ştirile şi orientarea acestora reflectând frecvent opiniile propietarilor.

În ceea ce priveşte închisorile, raportul menţionează că în continuare supraaglomerarea şi condiţiile care nu întrunesc standardele internaţionale, în timp ce abuzurile asupra deţinuţilor continuă să fie o problemă.

!-- Composite Start -->
Loading...