Foarte important: Se schimba banii in toata Romania! Vezi de cand

In: Economie, Finante

România are deja o strategie clară și chiar un organim specializat care se ocupă de pregătirea pentru trecerea la moneda europeană. În legătură cu momentul în care acest lucru se va întâmpla, părerile sunt împărțite.

Chiar dacă economia României încă merge bine şi este posibil să crească semnificativ şi în 2019, decizia de a adera la zona euro nu este, în esenţă, una economică, ci una politică.

Florian Libocor, economistul şef al BRD  a spus că, din punct de vedere al convergenţei reale, raportul PIB per capita arată că România, în perioada 2013 – 2017, a câştigat 9 puncte procentuale, de la 54% la 63%, pe când Bulgaria a câştigat doar 3 puncte. România se află la 63% din media UE şi are un plan ambiţios să ajungă la 70% din media UE.

“ De abia în anul 2023 – 2024 – 2025 vom intra din plin, ca să spun aşa, într-o nouă fază de creştere economică şi de refacere, câtă vreme vom acumula şi nu vom adopta politici prociclice a echilibrelor, iar undeva în anul 2028 avem în vedere că, precum spuneam, prudent şi echilibrat România ar putea să adopte euro.”, punctează analistul.

Romania in pragul crizei: Ministerul Justitiei si cel de Interne au ramas fara bani!

In: Economie, Finante

Guvernul României începe să aibă mari probleme cu banii. Deja la Ministerul Justiției și la Interne a început să bată vânt de criză.

Sunt probleme cu banii la Ministerul de Interne, aşa că angajaţii au fost instruiţi să facă economii. De exemplu, la intrarea în sediu trebuie să se şteargă foarte bine pe picioare. În acest fel, se consumă mai puţină soluţie de curăţat podelele şi mai puţină apă. Un semn al problemelor financiare cu care se confruntă MAI au primit şi cetăţenii. Sistemul informatic ce eliberează caziere s-a stricat, scrie digi24.ro.

În faţa bugetului şubred, ministerul de Interne îndeamnă poliţiştii să facă economii… la ce pot. O directivă îi sfătuieşte să aibă grijă cât de mult deschid ferestrele, ca să nu se spargă geamurile. Alte recomandări le indică să mânuiască mai cu milă aparatele de încălzire şi robinetul de la toaletă.

Cosmin Andreica, preşedinte sindicat Europol: Utilizarea apei menajere cu conştiinciozitate ar însemna ca poliţiştii să folosească de 5 sau 6 ori toaleta şi abia apoi să folosească apa menajeră. Legat de curaţenie sunt unitaţi unde nu există personal de curăţenie, iar asigurarea curăţeniei este făcută tot de poliţişti deşi nu intră în atribuţiile lor.

Ministerul Jutiţiei a rămas fără bani

Criză mare şi în curtea lui Tudorel Toader. Ministerul Justiţiei a rămas fără bani, conform unor informaţii publicate de Economica.net.

Aproximativ 900 de avocaţi din Baroul Bucureşti care oferă asistenţă judiciară în materie penală din oficiu au rămas neplătiţi pe luna august. Ministerul Justiţiei a întârziat plata către Uniunea Naţională a Barourilor din România.

Ministerul Justiţiei întârzie cu plata onorariilor către avocaţii din oficiu, surse apropiate situaţiei afirmând că instituţia nu mai are bani pentru aceste plăţi. Cei aproximativ 900 de avocaţi înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară al Baroului Bucureşti ar fi trebuit să încaseze onorariile aferente lunii august până la finalul lunii octombrie, ceea ce nu s-a întâmplat. „În mod obişnuit primim banii cu o lună-două întârziere de la întocmirea borderourilor de plată. Ar fi trebuit să îi primim. (…) În mod normal se plătea (către avocaţi n. red.) la începutul lunii pentru luna anterioară sau pentru două luni în urmă. (…) Noi am făcut deja o adresă către Tribunalul Bucureşti pentru a avea o încasare grabnică şi aşteptăm răspunsul lor. Aceasta, în condiţiile în care aceşti bani vin de la Ministerul Justiţiei şi trec prin Baroul Bucureşti”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ion Dragne, Decanul Baroului Bucureşti şi membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR).

Comisia Europeana anunta ca Romania va avea in 2018 o crestere economica modesta, sub cea a Slovaciei sau Serbiei!

In: Economie, Finante

Comisia Europeană (CE) a revizuit, joi, semnificativ în scădere, estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară. Creșterea economică a României va fi inferioară celei a Slovaciei, Poloniei sau Serbiei și cu doar 0,01 puncte procentuale peste cea a Bulgariei.

Pentru 2020, Executivul comunitar indică un avans de 3,6%. „Boom-ul economic al României se calmează pe măsură ce ritmul de creştere a consumului privat încetineşte iar contribuţia negativă a exporturilor nete la creştere continuă să se înrăutăţească. Pe perioada de prognoză PIB-ul este estimat să crească mai moderat”, se arată în previziunile Comisiei Europene.

În 2019 şi 2020 consumul privat ar urma să continue să încetinească pe măsură ce creşterea nominală a salariilor se moderează şi inflaţia va continua să afecteze veniturile disponibile. Cu toate acestea, consumul privat va rămâne principalul motor al creşterii subliniază Executivul comunitar.

Potrivit cifrelor prezentate joi de CE, cererea internă va avea o contribuţie în scădere la 4,2% la creşterea PIB, de la 7,3% anul trecut. În 2019, contribuţia cererii interne urcă uşor, la 4,3%, iar în 2020 scade la 4,1%.

Contribuţia negativă a exporturilor la creşterea PIB se va accentua la minus 1,3% în acest an, urmând să scadă la minus 0,6% în 2019 şi minus 0,5% în 2020.

În cee ce priveşte inflaţia, CE a revizuit în creştere uşoară la 4,3% prognoza pentru 2018, faţă de 4,2% cât prognoza în primăvară, urmând ca indicele preţurilor de consum să coboare la 3,5% în 2019 şi 3,3% în 2020, ca urmare a slăbirii cererii interne.

„Un risc principal la adresa acestor prognoze este că majorarea salariilor ar putea continua să depăşească creşterea productivităţii, ceea ce ar duce la o nouă scădere a competitivităţii economice a României şi ar slăbi creşterea exporturilor. Mai mult, preţurile volatile la alimente şi nivelul ridicat al preţurilor internaţionale la materii prime ar putea duce la o nouă agravare a deficitului de cont curent. Incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale, cu posibile efecte negative asupra mediului de afaceri precum şi provocările atingerii ţintelor de deficit bugetar ar putea afecta deciziile de investiţii. Pe de altă parte, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene reprezintă un risc pozitiv la adresa creşterii PIB-ului în 2019 şi 2020”, susţine Comisia Europeană.

Deficitul guvernamental este prognozat să crească la 3,3% din PIB în 2018, de la 2,9% din PIB în 2017, urmând să continue pe aceaşi tendinţă pentru a ajunge la la 3,4% din PIB în 2019 şi 4,7% în 2020. „Aceste prognoze sunt influenţate în principal de planurile de majorare semnificativă a punctului de pensie, incluse în programul de guvernate şi implementate în legea pensiilor recent adoptată de Guvern”, susţine CE.

Ca urmare a acestor politici, deficitul structural al României este prognozat să crească de la aproximativ 3,5% din PIB în 2017 la aproximativ 4,5% din PIB în 2020, în timp ce raportul datorie-PIB este preconizat să crească de la 35,1% din PIB în 2017 la 38,2% din PIB în 2020.

„Un risc pozitiv la adresa balanţei bugetare pe 2018 vine din partea unor investiţii publice mai mici decât cele bugetate. O posibilă îngheţare a salariilor în sectorul public şi o posibilă modificare a proiectului legii pensiilor reprezintă un risc pozitiv pentru 2019 şi dincolo”, susţine Comisia Europeană.

Noile prognoze ale Comisiei Europene sunt semnificativ sub cele ale Fondului Monetar Internaţional, care la începutul lunii octombrie a revizuit în scădere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât indica în aprilie.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) susţine şi ea că economia României ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 4,2%, pentru ca anul viitor avansul economiei să se reducă la 3,6%. Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD şi-a revizuit, în jos, estimările privind evoluţia economiei româneşti cu 0,4 puncte procentuale pentru acest an, de la 4,6% până la 4,2%, şi cu 0,6 puncte procentuale pentru anul viitor, de la 4,2% până la 3,6%.

În schimb, Comisia Naţională de Prognoză mizează pe o creştere a PIB de 5,5% în 2018, urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.

Olguta Vasilescu si-a pus iar tara in cap prin ultima masura economica anuntata!

In: Economie, Finante

Majorarea salariilor în sectorul bugetar este o măsură populistă, nejustificată, care dă încă o lovitură mediului de afaceri după cele pe care le încasează mediul de afaceri, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). 

„Este o măsură populistă, nejustificată, care dă încă o lovitură mediului de afaceri după cele pe care le încasează mediul de afaceri de aproape doi ani de zile. Măririle nu le comentăm, necesare, nenecesare, pentru că nu poate să spună nimeni că o mărire de salariu nu este benefică pentru oameni, dar sunt făcute în mod populist, fără nicio fundamentare, fără criterii, fără niciun fel de obligaţii în sectorul bugetar, iar mediul de afaceri constată, şi fiecare cetăţean, tot trebuie să se învoiască să se ducă să scoată nu ştiu ce certificat, să ia nu ştiu ce adeverinţă, să se ducă la tribunal şi aşa mai departe. Deci instituţiile publice nu funcţionează cu nimic mai bine odată cu creşterea salariilor”, a spus Cristian Pârvan.

Acesta a subliniat că România nu face investiţii publice pentru că toţi banii se „duc” pe salarii.

Cristian Pârvan susţine, totodată, că o asemenea decizie va afecta mediul de afaceri, după ce acesta a avut de suferit în urma măsurilor adoptate anul trecut de Guvern prin care salariile au crescut în sectorul public cu 24%, iar în mediul privat cu numai 11%, generând un flux de plecări din mediul privat către stat.

„Mi se pare raţional (o îngheţare a salariilor în sectorul bugetar n.r.). Deja creşterea economică a încetinit. Prognozele deocamdată nu sunt cu nimic mai optimiste pentru 2019 existând atât motive interne, dar mai ales motive externe. Deci dincolo de dorinţa legitimă de a avea salarii mai mari, care nu poate fi negată şi nici nu se poate spune că este greşită, trebuie să putem să le dăm”, a mai spus Cristian Pârvan.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, că, după analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, MMJS lucrează la creşterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an şi la diferenţierea salariului minim în funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani.

Aceste precizări au venit după ce senatorul PNL Florin Cîţu anunţa, tot pe pagina de socializare, că Executivul introduce măsuri de austeritate din 2019, precum îngheţarea salariilor din 2019, conform unui document transmis Comisiei Europene.

Ulterior, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, la Digi24, că documentul privind o posibilă îngheţare a salariilor bugetarilor, prezentat de senatorul PNL, este unul public, trimis Comisiei Europene, şi reprezintă un document de lucru, o posibilă variantă. El a precizat, totodată, că există şi o propunere de aplicare a legii salarizării până în 2020, în loc de 2022.

„Legea salarizării se va aplica aşa cum a fost ea adoptată de Parlament, chiar dacă lunile acestea a mai existat un scenariu, şi anume să se aplice direct grila din 2022 în 2020, aşa cum au solicitat, în mod repetat, mai multe federaţii sindicale. Considerăm însă că legea trebuie aplicată aşa cum a fost adoptată de Parlament şi cum este în vigoare, cu aplicare etapizată până în 2022 şi creştere anuală cu 25 la sută din diferenţa până la grila din 2022. Mai mult, după analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, MMJS lucrează la creşterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an şi la diferenţierea salariului minim în funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani”, a spus Vasilescu.

Aceste precizări au venit după ce senatorul PNL Florin Cîţu anunţa, tot pe pagina de socializare, că Executivul introduce măsuri de austeritate din 2019, precum îngheţarea salariilor din 2019, conform unui document transmis Comisiei Europene.

Ulterior, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, la Digi24, că documentul privind o posibilă îngheţare a salariilor bugetarilor, prezentat de senatorul PNL, este unul public, trimis Comisiei Europene, şi reprezintă un document de lucru, o posibilă variantă. El a precizat, totodată, că există şi o propunere de aplicare a legii salarizării până în 2020, în loc de 2022.

In disperarea dupa bani, ANAF trimite somatii mirilor sa spuna ce cheltuieli au avut la nunta!

In: Economie, Finante

ANAF a început să trimită tinerilor căsătoriţi solicitări ca aceştia să declare, într-un formular, ce relaţii economice au avut, în contextul căsătoriei civile şi religioase, cu PFA, firme şi altele, care le-au furnizat servicii.

Fiscul solicită nume de persoane/firme, numere de telefon, adrese şi intermediari. Amenda pentru nerespectarea solicitării Fiscului este de 2.000-5.000 de lei, relatează profit.ro.

“Vă solicităm informaţii despre persoane fizice/Întreprinderi Individuale, Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Familiale/ Societăţi Comerciale/ alte forme de organizare privind raporturile econoimice sau juridice pe care le-aţi avut cu ocazia evenimentelor prijeluite de celebrarea căsătoriei civile şi religioase”, este solicitarea ANAF din documentele trimise celor proaspăt căsătoriţi, conform Profit.ro.

Acestora li se cer nume şi date de contact ale persoanelor şi firmelor care le-au oferit servicii de fotografie sau filmare, formaţiilor sau persoanelor care s-au ocupat cu muzica şi ale restaurantului unde a avut loc nunta şi li se aminteşte că declaraţiile sunt date “sub sancţiunea faptei de fals în declaraţii, prevăzută de art 326 din Codul Penal”.

Sancţiunea pentru nerespectarea acestei obligaţii este, pentru persoanele fizice, cuprinsă între 2.000 şi 5.000 de lei.

Romanii cu datorii la aceasta banca tocmai au intrat pe mana recuperatorilor de credite!

In: Economie

Deloitte România și Reff și Asociații, casă de avocatură membră a rețelei globale Deloitte Legal, au asistat la vânzarea unui portofoliu de creanțe neperformante constând în credite de consum negarantate acordate persoanelor fizice, în valoare nominală de aproximativ 245 de milioane de lei, către InvestCapital LTD, companie membră a Grupului Kruk.

„În premieră pentru istoria sa recentă şi în linie cu planul de afaceri pentru acest an, Patria Bank a finalizat vânzarea unei prime tranşe de credite neperformante şi se află în proces de vânzare a unei noi tranşe”, a declarat Daniela Iliescu, membru al CA al Patria Bank.

Echipa de consultanţi financiari Deloitte România a asigurat servicii de asistenţă pentru structurarea tranzacţiei, pregătirea bazelor de date, planificarea şi coordonarea procesului de vânzare. Echipa a fost condusă de Radu Dumitrescu, Partener Servicii Suport în Tranzacţii, iar Bogdan Mazilu, Assistant Director, a asigurat coordonarea serviciilor de asistenţă financiară cu sprijinul consultanţilor Crina Ciudin şi Radu Constantin.

„Sperăm ca acest proiect să fie semnalul unui nou început într-o piaţă care a stagnat în ultimul an şi care necesită o adaptare la schimbările legislative cu impact semnificativ. Este important să ne aliniem tendinţelor europene, având în vedere un cadru de reglementare armonizat care să ofere posibilitatea menţinerii un sistem financiar sănătos”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Servicii Suport în Tranzacţii, Deloitte România.

Reff şi Asociaţii a fost implicată în etapele procesului competitiv de selecţie a unui cumpărător, de la structurarea juridică preliminară, la redactarea contractului de cesiune propus de către bancă potenţialilor investitori, precum şi pe parcursul sesiunilor de negociere. De asemenea, societatea de avocaţi va asista Patria Bank până la finalizarea formalităţilor post-transfer. Proiectul a fost condus de Andrei Burz-Pînzaru, Managing Partner la Reff şi Asociaţii, şi coordonat de Andreea Șerban, Managing Associate, cu implicarea Lorenei Roşia (Butuşină), Senior Associate, şi a Dianei Rotaru, Associate.

„Din punctul meu de vedere, tranzacţia este importantă atât pentru noi, cât şi pentru sistemul bancar local, care, în ciuda climatului legislativ nefavorabil, trebuie să menţină rata de credite neperformante în linie cu recomandările Autorităţii Bancare Europene şi ale BNR. Chiar şi în cursul anului 2018, în care piaţa locală a stagnat din cauza acestui climat legislativ nefavorabil, Reff şi Asociaţii a asistat clienţii în vânzări de portofolii neperformante în cuantum total de aproximativ 300 milioane de euro”, a spus Andrei Burz-Pînzaru, Managing Partner la Reff şi Asociaţii, membră a reţelei globale Deloitte Legal.

STUDIU-Un milion de romani au cate 10.000 de lei in conturi si nu stiu de ei!

In: Economie, Finante

Un milion de români au 10.000 de lei în cont şi nu ştiu de ei, susţine Radu Crăciun, directorul general al fondului BCR Pensii şi preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), citând un sondaj efectuat recent de asociaţie.

„Una dintre întrebări a fost dacă ştiţi câţi bani aveţi în contul de pensii. Practic doar 3% au afirmat că au peste 10.000 de lei. În paralel noi am calculat din estimările noastre cam câţi ar avea de fapt peste 10.000 de lei. Şi am descoperit discrepanţa între calculul nostru teoretic şi statistica pe care o sugera analiza noastră. Şi a fost lucrul care sincer ne-a mirat şi pe noi foarte tare. Prima dată am crezut că e o greşeală de calcul după care am refăcut-o, revalidat-o. Şi într-adevăr, în final am ajuns la concluzia că undeva până într-un milion de români, dar cu siguranţă peste 500.000 – 600.000, au cel puţin 10.000 de lei în contul lor şi fie nu ştiu că au atât de mult, fie nu ştiu deloc”, a spus Radu Crăciun.

Potrivit sondajului, la 11 ani de la lansarea sistemului de pensii private obligatorii, românii au încredere în Pilonul II, îşi cunosc drepturile şi sunt conştienţi că toate contribuţiile lor contează pentru dezvoltarea economiei.

Datele reies din primul studiu sociologic naţional care a evaluat atitudinile şi percepţiile cu privire la Pilonul II de pensii, realizat la solicitarea Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, de către compania de cercetare ISRA CENTER.

Conform studiului, 86% dintre români ştiu de existenţa Pilonului II şi cunosc în mare măsură drepturile lor de participanţi la Pilonul II. Dintre aceştia, 7 din 10 sunt conştienţi de faptul că fondurile acumulate în conturile individuale de Pilon II sunt proprietatea lor şi că acestea sunt garantate prin lege. De asemenea, 5 din 10 înţeleg că toate contribuţiile la Pilonul II contează pentru dezvoltarea economiei româneşti, dar şi că aceşti bani pot fi lăsaţi moştenire în eventualitatea unui eveniment nefericit apărut înainte de vârsta legală de pensionare.

De asemenea, Pilonul II este perceput drept un instrument de economisire transparent şi se bucură de încredere în rândul populaţiei. 55% dintre participanţii la studiu au declarat că au încredere că administratorii fondurilor de pensii investesc optim contribuţiile lor. Participanţii la Pilonul II sunt mulţumiţi de interacţiunea cu administratorii fondurilor din mai multe motive: înscrierea în Pilonul II a fost un proces simplu; administratorii le oferă regulat informaţii referitoare la situaţia Pilonului II; contribuţiile acumulate sunt permanent reinvestite; riscul de faliment este scăzut; serviciul de suport clienţi este foarte bun.

Totodată, studiul arată că cei mai mulţi dintre români sunt îngrijoraţi cu privire la pensia lor. Temerea vine pe un fond precar de economisire. 51% dintre români nu reuşesc deloc să pună bani deoparte, strategiile de economisire fiind mai degrabă aspiraţionale decât o realitate, ceea ce înseamnă că Pilonul II este singura metodă de economisire pentru ei. Deşi 56% dintre români se bazează în mare parte pe pensia de stat la momentul retragerii din activitate, doar un sfert din populaţie (26%) are încredere că statul nu va avea probleme să le asigure pensia. 67% dintre români consideră că în lipsa adoptării unor măsuri optime, statul se va confrunta cu dificultăţi la plata pensiilor pentru generaţiile viitoare. În acest context, 71% din populaţia activă consideră că este necesară menţinerea Pilonului II (pensia privată obligatorie).

„Pentru cei mai mulţi dintre români, grija zilei de mâine se referă, la propriu, la ziua de mâine, şi nu la economisire pe termen lung, cu atât mai puţin pentru momentul pensionării. Dar este din ce în ce mai evident faptul că românii au trecut dintr-o stare de pasivitate într-o stare de vigilenţă şi de asumare activă a rolului de cetăţean. Sunt mai atenţi la drepturile pe care le au şi la deciziile macro care au ecou în viaţa de zi cu zi”, a declarat Vasilica Andronic, sociolog, ISRA Center.

Pilonul II avea, la finalul lunii septembrie 2018, 7,18 milioane de participanţi şi active nete în valoare de 9,99 miliarde de euro, dintre care peste 90% sunt investite în economia românească. Potrivit estimărilor APAPR, peste 1,5 milioane de participanţi au acumulat deja o sumă peste 10.000 de lei în contul individual de Pilon II. Randamentul mediu anualizat generat de fondurile de pensii private obligatorii de la lansare până în prezent a fost de 8,43%, conform calculelor APAPR.

Suna prea frumos sa fie adevarat: Bani gratis de la Guvern!? Ce ascunde programul creditelor fara dobanda ”investeste in tine”?

In: Economie, Finante

Creditele din programul guvernamental Investeşte în tine pot fi accesate de la CEC începând de luni, tinerii cu vârste între 16 şi 26 de ani având posibilitatea de a accesa un credit fără dobândă de până la 40.000 de lei, iar persoanele cu vârste între 26 şi 55 de ani pot lua credite fără dobândă de până la 35.000 lei.

Creditele fără dobândă din programul guvernamental Investeşte în tine pot fi accesate de la CEC începând de luni, 15 octombrie 2018, tinerii cu vârste între 16 şi 26 de ani având posibilitatea de a accesa un credit fără dobândă de până la 40.000 de lei, iar persoanele cu vârste între 26 şi 55 de ani de până la 35.000 lei, potrivit Agerpres.

„Este un proiect adresat, în primul rând, tinerilor cu vârsta între 16 şi 26 de ani, care pot accesa un credit fără dobândă de până la 40.000 de lei, dar şi celor cu vârste între 26 şi 55 de ani, care pot lua credite fără dobândă de până la 35.000 de lei. Dacă persoana care apelează la acest împrumut este salariat, poate contracta încă 20.000 de lei”, a declarat joi premierul Viorica Dăncilă, la Palatul Victoria.

Potrivit şefei Guvernului, dobânda pentru aceste împrumuturi va fi suportată de la bugetul de stat, iar anii de cursuri sau de studii reprezintă perioadă de graţie.

„Banii împrumutaţi în aceste condiţii avantajoase pot fi folosiţi pentru cheltuieli în educaţie, sănătate, investiţii imobiliare, cultură, sport, efectuate de oricare dintre membrii familiei beneficiarului. Aşadar, începând de luni, oamenii pot merge la banca parteneră, respectiv CEC, pentru a accesa aceste credite”, a spus premierul.

Prim-ministrul Dăncilă a participat la ceremonia de semnare a documentelor de garantare şi de plată pentru programul guvernamental Investeşte în tine.

Documentele au fost semnate de Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, de Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, de Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, de Stere Farmache, directorul general al Fondului Român de Contragarantare, şi de Mihaela Popa, preşedintele CEC Bank.

Ce este programul guvernamental „Investește în tine”

Ministerul Finanţelor a elaborat la începutul lunii septembrie Normele de aplicare a Programului guvernamental Investeşte în tine, prin care tinerii între 16 şi 26 de ani pot lua credite fără dobândă de până la 40.000 de lei, iar cei între 26 şi 55 de ani pot primi un credit fără dobândă de până la 35.000 de lei, dacă vor să se dezvolte personal şi profesional, investind în educaţie, în cultură sau în sănătate.

„Prin acest Program ne propunem să venim în întâmpinarea tinerilor care au nevoie de un sprijin financiar pentru a se dezvolta atât personal, cât şi profesional. De asemenea, ne-am gândit şi la adulţii care doresc sau sunt nevoiţi să îşi schimbe profesia, să se recalifice. Este o investiţie în oameni, în cetăţenii români, un angajament pe care ni l-am asumat prin Programul de guvernare”, declara atunci Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, beneficiarii programului Investește în Tine trebuie să să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate: să fie persoane fizice cu cetăţenie română, cu domiciliul în România; să fie tineri cu vârsta cuprinsă între 16 ani împliniţi şi până la 26 de ani neîmpliniţi la data solicitării creditului inclusiv şi să fie cuprinşi în sistemul de învăţământ sau să efectueze cursuri de specializare, autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale sau, după caz, de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale; persoane cu vârsta între 26 de ani împliniţi şi 55 de ani neîmpliniţi la data solicitării creditului inclusiv, dacă sunt cuprinse în sistemul de învăţământ sau efectuează cursuri de reconversie şi/ sau specializare profesională, autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi, după caz, de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale; să prezinte cel puţin un codebitor, dacă solicitantul nu este angajat.

Potrivit MFP, procentul de garantare a creditelor acordate prin Programul Investește în Tine este de 80%, exclusiv dobânzile şi comisioanele aferente, iar plafonul total al garanţiilor de stat care pot fi emise pentru anul 2018 este de 600 de milioane de lei. Bugetul total al subvenţiilor de dobândă şi al comisioanelor este de 5 milioane de lei, suportate din bugetul de stat, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

„Valoarea maximă a finanţării garantate de stat este de 40.000 lei, în cazul beneficiarilor cu vârste între 16 ani şi 26 de ani, respectiv 35.000 lei, pentru beneficiarii cu vârste între 26 ani şi 55 ani. Creditele pot fi suplimentate cu 20.000 de lei, pentru toţi beneficiarii dacă sunt angajaţi sau se angajează pe perioada derulării creditului”, se precizează în comunicat.

Garanţia de stat se acordă prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi a Fondului Român de Contragarantare, iar dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditelor garantate se suportă din bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

MFP precizează că durata maximă de creditare este de 10 ani.

De asemenea, programul guvernamental Investește în Tine prevede şi obligaţia instituţiilor de credit finanţatoare de a asigura o perioadă de graţie cel puţin egală cu perioada studiilor, nu mai mult de 5 ani de la data acordării creditului.

„Costul total al creditelor acordate în cadrul Programului Investește în Tine, care este suportat de la bugetul de stat, se compune din rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 2% pe an; marja include toate costurile legate de acordarea şi derularea creditului în toate etapele finanţării; comisionul de analiză perceput de finanţatori, de maximum 0,1% aplicat la valoarea finanţării; comisionul de gestiune a garanţiilor de stat perceput de FNGCIMM şi FRC”, se menţionează în document.

Pentru implementarea Programului guvernamental Investește în tine urmează să fie aprobate, prin ordin MFP, respectiv prin ordin al CNSP, convenţii de garantare încheiate între fondurile de garantare şi finanţatorii participanţi în Program, cadru de plată a dobânzilor şi a comisioanelor de analiză şi de gestiune încheiate între CNSP şi finanţatori, respectiv fondurile de garantare precum şi de implementare între MFP şi fondurile de garantare în ceea ce priveşte emiterea garanţiilor de stat.

Sursa: digi24.ro

Alerta alimentara in Romania: ANSVSA a obliga un mare lant de supermarketuri sa retraga produsele de pe piata!

In: Economie, Retail

Agenția Națională Sanitar Veterinară și pentru protecția Alimentelor anunţă retragerea de pe piaţă a mai multor salate de icre şi humus, comercializate de CARREFOUR ROMÂNIA S.A urmare evidențierii prezenței Listeria monocytogenes, potrivit România TV.

Mai multe produse alimentare care pot fi contaminate cu bacteria Listeria au fost retrase de pe rafturile Carrefour, iar compania le cere consumatorilor să distrugă produsul sau să îl aducă înapoi în magazin, urmând să fie despăgubiți.

„Este vorba despre:

„SALATĂ CU ICRE DE CRAP ȘI CEAPĂ 140G” brand CARREFOUR

– Lot 2408 / DLC 13.10.2018

– Cod EAN: 6420169005328

„SALATĂ CU ICRE DE CRAP ȘI CEAPĂ 70G” brand CARREFOUR

– Lot 2408 / DLC 13.10.2018

– Cod EAN: 6420169005304″ , conform sursei citate.

Dragnea sau Olguta nu vorbesc despre asa ceva?! Salariul mediu a scazut luna trecuta in toata Romania!

In: Economie, Finante

Câştigul salarial mediu net a încetinit în august, cu un avans de 12,9%, până la 2.669 lei. În iulie, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%.

Câştigul salarial mediu net a crescut în august, nominal, cu 12,9%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.669 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 7,5%, potrivit datelor transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de luna precedentă, salariul mediu net a scăzut cu 39 lei, potrivit News.ro.

În iulie, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%.

În august, indicele câştigului salarial real (câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum – n.r.) faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 107,5%.

În august, câştigul salarial mediu nominal net ascăzut faţă de luna precedentă cu 39 lei (-1,4%). Indicele câştigului salarial real a fost de 98,3% pentru luna august faţă de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 191,6%, cu 3,4 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2018.

În august, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s‐au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, 6.319 lei, urmată de fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (5.509 lei) şi transporturi aeriene (5.430 lei).

Cele mai mici salarii nete lunare s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante, 1.556 lei, urmată de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.631) şi prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (1.763 lei).

În luna august, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2018, ca urmare a acordării în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

”De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale)”, se arată în comunicat.

Cele mai mari scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost de 17,1% în extracţia cărbunelui superior şi inferior şi între 5% şi 8% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, alte activităţi industriale, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), extracţia minereurilor metalifere, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice.

Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net s‐au înregistrat după cum urmează: cu 5,2% în telecomunicaţii, respectiv cu 4,9% în activităţi de editare; între 2% şi 3,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, tranzacţii imobiliare, transporturi pe apă, transporturi aeriene.

”În sectorul bugetar s‐au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (‐2%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), respectiv sănătate şi asistenţă socială (‐0,5%). Câştigul salarial mediu net din administraţia publică a crescut cu 1 leu comparativ cu luna precedentă”, se arată în comunicat.

In prag de Referendum, ministru finantelor se gandeste la legalizarea prostitutiei si a drogurilor

In: Economie, Finante

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici a declarat într-un interviu că reducerea TVA la 5%  pentru turism nu e suficientă pentru dezvoltarea turismului românesc. Că trebuie să ne uităm la alte ţări. Exemplul ales de demnitar a fost Olanda.

„Am redus TVA la 5% la turism. Dar trebuie să vedem ce facem de aici înainte, pentru creşterea reală a turismului. Trebuie să vedem cum au făcut alte ţări. Nu vreau să dau exemplu, că se umple de ştiri… nu ştiu, Olanda, ca să fiu mai aproape de subiect”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, la un interviu acordat DCNews.

După obiectivele istorice, prezente ca peste tot în Europa de Vest, oferta turistică deosebită a Olandei constă în două lucruri: consumul liber al drogurilor uşoare şi prostituţia legală.

Reuters scria acum câţiva ani că drogurile şi prostituţia au o contribuţie notabilă la economia Olandei. 2,4 miliarde de euro anual produc cele două libertăţi, însemnând cam 0,4% din PIB-ul Olandei, mica ţară fiind a şaptea cea mai mare economie a Europei.

Dezastru pentru economia tarii: Euro depaseste pragul de 4,66 de lei!

In: Economie, Finante

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,6603 lei/euro, 3,9613 lei/dolar, 4,0997 lei/franc elveţian. Pe piaţa interbancară, euro a sărit pragul de 4,66 lei, după ora 12.30. Euro a atins cea mai ridicată valoare din istorie în faţa leului pe 21 iunie 2018: 4,6695 lei/euro.

Euro creşte la 4,66 lei,faţă de 4,65 lei, cursul anunţat ieri de BNR şi atinge cel mai ridicat nivel în faţa leului din 13 august 2018 (curs BNR 13.08.2018 – 4,6607 lei/euro). Moneda europeană a atins pe 4 septembrie (4,6321 lei/euro) un minim în faţa monedei naţionale din 6 august 2018 când BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,6250 lei/euro. Euro a atins cea mai ridicată valoare din istorie în faţa leului pe 21 iunie 2018: 4,6695 lei/euro.

Băncile comerciale au anunţat pe 25 septembrie cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,68 lei şi 4,73 lei.

Dolarul creşte la 3,96 lei, faţă de 3,95 lei, cursul anunţat vineri de BNR când a atins cea mai scăzută valoare în faţa leului din 31 iulie 2018 (3,9487 lei/dolar). Pe 16 august moneda americană a atins cea mai ridicată valoare (4,0976 lei) din 22 iunie 2017 (4,1096 lei). Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,6578 lei/euro, 3,9575 lei/dolar, 4,1151 lei/franc elveţian.

ROBOR la trei luni a rămas la 3,14%.

ROBOR la şase luni a rămas la 3,38%. Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.

Pe 3 august 2018, ROBOR 3M era cotat la 3,47%, iar ROBOR 6M era la 3,53%.

La sfârşitul lunii mai (31 mai 2018), ROBOR 3M era cotat la 2,94%, iar indicele ROBOR 6M era situat la 3,00%.

Aurul a fost cotat la 152,8355 lei pentru un gram, în creştere uşoară faţă de cotaţia precedentă. Metalul preţios a atins pe 24 septembrie 2018 cea mai mică valoare din 10 februarie 2016 când BNR a anunţat o cotaţie de 151,4890 pentru un gram.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , ,
!-- Composite Start -->
Loading...