Administraţia Prezidenţială: România nu are încă buget pentru 2019 exclusiv din cauza incapacităţii Guvernului

In: Economie, Finante

Administraţia Prezidenţială precizează că afirmaţiile ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, referitoare la întârzierea proiectului de buget pentru anul 2019 din cauza lipsei avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) sunt false şi constituie o încercare de discreditare a CSAT.

„Afirmaţiile potrivit cărora proiectul de buget pentru anul 2019 este întârziat din cauza lipsei avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt false şi constituie o încercare de a discredita o instituţie fundamentală a statului, cu responsabilităţi constituţionale în domeniul apărării şi securităţii naţionale. România nu are încă buget pentru anul în curs exclusiv din cauza incapacităţii Guvernului de a concepe, până la această dată, un proiect de buget sustenabil”, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, în şedinţa CSAT din data de 19 decembrie 2018, au fost avizate propunerile de buget pentru anul 2019 ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, iar aceste informaţii au fost făcute publice la finalul şedinţei.

Precizările Administraţiei Prezidenţiale vin în urma afirmaţiilor ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, conform cărora întârzierea proiectului de buget pentru anul 2019 a fost cauzată de lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Toti romanii obligati de ANAF sa depuna noul formular!

In: Economie, Finante

Prima acţiune a noii şefe ANAF, Mihaela Triculescu, este să semneze un proiect de ordin prin care se va modifica Declaraţia Unică. Declarația se depune electronic până la data de 15 martie 2019.

Prin formularul „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice” au fost declarate de către persoanele fizice veniturile realizate în anul 2017, pe baza cărora organul fiscal a stabilit impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate
datorate pentru anul 2017.

Totodată, prin acest formular contribuabilii au declarat impozitul pe venitul estimat, precum și contribuțiile sociale datorate, potrivit legii, pentru anul 2018.
Întrucât începând cu anul 2018, stabilirea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale se realizează de către contribuabili, prin autoimpunere, este necesară modificarea formularului „Declarație unică privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

Prin prezentul proiect de ordin se propune aprobarea unui nou formular „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, care va fi utilizat pentru declararea impozitului pe venit și a
contribuțiilor sociale datorate atât pentru veniturile realizate în anul 2018, cât și pentru veniturile estimate a se realiza în anul 2019.

Găsiţi în acest link noua Declaraţie unică

Modificările față de actualul formular sunt, în principal, următoarele:

– includerea rubricilor necesare stabilirii de către contribuabili a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate pentru anul 2018;
– includerea unei secțiuni pentru declararea impozitului pe veniturile din jocuri de noroc ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker, realizate în perioada 1 ianuarie – 22 martie 2018, inclusiv.
– modificarea secțiunii privind destinația unei sume din impozitul datorat pe venitul net/câștigul net anual impozabil, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult sau pentru acordarea de burse private, întrucât prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.25/2018 a fost introdusă posibilitatea direcționării sumei reprezentând 3,5% din impozitul anual pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, în condițiile legii;

– includerea unei secțiuni în vederea stabilirii venitului net anual impozabil și a impozitului datorat pentru anul 2018, în cazul veniturilor din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, impuse în sistem real,
potrivit art.118 din Codul fiscal.

– includerea unei secțiuni care să sprijine contribuabilii la stabilirea sumei de plată.

Declarația se depune până la data de 15 martie 2019, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, potrivit legii.

By: Stefan Mihalache Tags: , , ,

Cel mai slab leu din istorie! BNR spune ca Guvernul este de vina

In: Economie, Finante

Leul a continuat să scadă și joi, valoarea acestuia coborând cu 0,09% față de euro. Miercuri euro s-a apreciat față de leu cu mai mult, respectiv 0,11%.

Politicile fiscale adoptate de Guvern, aplicabile de la începutul acestui an, sunt o cauză importantă a devalorizării leului în aceste zile. Practic devalorizarea reprezintă o căutare a echilibrului pe piață între dobânzi și curs a spus joi la Digi24 Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.

El a spus că în al doilea semestru al anului trecut piața a înregistrat un echilibru, o stabilitate, și ca urmare a unor evoluții precum temperarea creșterii inflației.

În schimb din 2019 au apărut noi măsuri de politică fiscală care au dus la schimbări pe piața monetară – valutară.

„Sunt legate, se caută un ehcilibru, e un context de incertitudine”, a spus Dan Suciu. Întrebat de jurnaliștii Digi24 dacă e vina Guvernului, el a spus „Nu vreau să comentez, am spus deja că noile măsuri fiscale au impact”. El a adăugat că în prezent este greu de anticipat dacă moneda europeană va continua să se întârească față de leu.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , ,

BNR lanseaza o noua moneda in Romania

In: Economie

Banca Naţională a României lansează luni în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat), o moneda din argint şi o moneda din alama, pentru colecţionare, dedicate preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Conform unui comunicat al BNR, Aversul monedei din aur redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene; inscripţia în arc de cerc ‘România’, valoarea nominală ‘100 Lei’, stema României şi anul de emisiune ‘2019’.

Aversul monedei din argint redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene; inscripţia în arc de cerc ‘România’, valoarea nominală ’10 lei’, stema României şi anul de emisiune ‘2019’.

Aversul monedei din tombac cuprat redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene; inscripţia în arc de cerc ‘România’, valoarea nominală ‘1 Leu’, stema României şi anul de emisiune ‘2019’.

Aversul monedei din alamă, pentru colecţionare redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene; inscripţia în arc de cerc ‘România’, valoarea nominală ’50 Bani’, stema României şi anul de emisiune ‘2019’.

Reversul comun tuturor monedelor (din aur, argint, tombac cuprat şi din alamă) prezintă o compoziţie ce conţine logo-ul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene şi inscripţia circulară, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, potrivit unui comunicat de presă al BNR.

Tirajul este de: 250 de seturi de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat); 250 monede din argint; 5.000 monede din alamă, pentru colecţionare. Preţurile de vânzare sunt: 1.965,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare; 325,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare; 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru monedă din alamă, pentru colecţionare.

Monedele din aur, argint, tombac cuprat şi monedele din alamă, dedicate preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur, argint, tombac cuprat şi a monedelor din alamă, dedicate preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

By: Stefan Mihalache Tags: , , ,

Cine este Mihaela Triculescu, noul preşedinte al ANAF numit de premierul Dancila?

In: Economie, Finante

Premierul Viorica Dăncilă a semnat, joi, decizia de numire a Mihaelei Triculescu, economist cu peste 19 ani de experienţă în mediul privat, în funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang de secretar de stat.

Ea îl înlocuieşte pe Ionuţ Mişa.

Potrivit unui comunicat al Guvernului transmis joi AGERPRES, desemnarea Mihaelei Triculescu la conducerea ANAF a fost stabilită după evaluarea mai multor propuneri făcute de ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

„Mihaela Triculescu este economist cu o vastă experienţă. În ultimii trei ani a fost practician în insolvenţă, asigurând managementul procedurii de insolvenţă pentru mai multe companii. Noul preşedinte ANAF este licenţiat în economie şi absolvent al studiilor de master disciplina „Analiză diagnostic şi evaluarea afacerilor” la Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Economice”, se arată în comunicat.

Decizia de numire intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial.

Joi, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că i-a solicitat premierului Viorica Dăncilă demiterea preşedintelui ANAF, Ionuţ Mişa, motivând că această instituţie „trebuie să-şi schimbe radical comportamentul în economie”.

Decizia de numire a noului conducător al administrației fiscale va intra în vigoare în momentului publicării în Monitorul Oficial. În orice caz, tensiunile pe marginea acestui subiect au fost alimentate de atitudinea agresivă din presă a lui Teodorovici din ultimele zile.

„Anul 2019 este foarte important, iar ANAF trebuie să-și schimbe radical comportamentul în economie. Vorbim de o reformă a ANAF, de informatizarea instituției și ne propunem ca 2019 să fie anul în care aceste lucruri să se și întâmple!” Joi, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că i-a solicitat premierului Viorica Dăncilă demiterea preşedintelui ANAF, Ionuţ Mişa, motivând că această instituţie „trebuie să-şi schimbe radical comportamentul în economie”.

În realitate, mare problemă pe care Teodorovici a avut-o cu Mișa a plecat tot de la bani. În mai multe rânduri, ministrul i-a reproșat șefului ANAF ineficiența când vine vorba de gradul de colectare al TVA sau de recuperare diverselor prejudicii provocate de companii.

Cîţu (PNL): PSD manipuleaza indicatorii economici în România

In: Economie, Finante

Senatorul liberal Florin Cîţu a anunţat că va informa Eurostat privind manipularea indicatorilor economici în scopul manipulării pieţelor de capital, financiare şi bancare şi cere ca experţi ai opoziţiei să verifice corectitudinea execuţiei bugetare.

„Darius Vâlcov confirmă criza. Cifrele prezentate de Darius Vâlcov sunt măsluite. Datele oficiale despre execuţia bugetului în 2018 apar după 25 ianuarie 2019. Doar atunci Ministerul Finanţelor Publice are situaţia exactă şi finală a execuţiei bugetare. (…) Am fost sunat din MFP şi mi s-a spus că aceste cifre nu sunt reale. Mai mult, şi asta este foarte grav, Darius Vâlcov le cere angajaţilor de la finanţe să măsluiască datele în aşa fel încât execuţia finală să arate exact aşa cum a anunţat el. Adică sub 3%”, a scris, marţi, pe pagina de Facebook senatorul Florin Cîţu.

Senatorul liberal îi cere ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, să permită unei echipe de experţi ai opoziţiei să verifice corectitudinea execuţiei bugetare.

„Voi informa Eurostat de manipularea indicatorilor economici în România în scopul manipulării pieţelor de capital, financiare şi bancare. În cazul în care nu vom reuşi vom transmite colegilor domnului Teodorovici, la ECOFIN, ce se întâmplă în gradina celui care pentru şase luni de zile va prezida şedinţele ECOFIN”, a spus Cîţu.

Vâlcov: Salariul minim în construcţii va creşte la 3000 de lei brut de la 1 ianuarie 2019

In: Economie, Imobiliare

Salariul minim în construcţii va creşte la 3000 de lei brut de la 1 ianuarie 2019, printr-o prevedere inclusă în Ordonanţa de urgenţă privind măsurile fiscale, a anunţat consilierul pe probleme economice al premierului, Darius Vâlcov.

„În urma acordului semnat cu patronatele din construcţii, salariul minim în domeniul construcţiilor a crescut la 3.000 de lei brut, va creşte de la 1 ianuarie 2019, şi, totodată, taxele pe muncă în acest sector au fost diminuate, după cum urmează: impozitul pe venit de la 10% va fi zero, CASS-ul de la 10% va fi zero, CAS-ul de la 25% va fi 21,25% şi contribuţia angajatorului de la 2,25% va fi 0,337% „, a declarat Darius Vâlcov, vineri seară, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Cu alte cuvinte, a adăugat el, „salariul minim net în domeniul construcţiilor va fi de 500 de euro, aşa cum Guvernul s-a angajat la 1 decembrie, prin acordul cu patronatele din zona construcţiilor”. AGERPRES/ (AS – autor: Daniel Florea, editor: Diana Dumitru, imagine: Alfred Schupler, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Ioana Matei, editor online: Daniela Juncu)

Powered by WPeMatico

Corina Creţu: Obiectivul meu este să oferim şanse egale la dezvoltare tuturor regiunilor

In: Economie, Finante

La începutul anului 2018, România s-a confruntat cu un risc de dezangajare de 800 de milioane de euro, a declarat, pentru AGERPRES, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu.

„La începutul anului 2018, România s-a confruntat cu un risc de dezangajare de 800 de milioane de euro, din cauza proiectelor insuficiente în cadrul Programului Operaţional Regional. La ora actuala, situaţia evoluează de la o zi la alta. În discuţiile repetate pe care atât eu, cât şi serviciile mele, le-am purtat cu autorităţile române de-a lungul anului, am agreat împreună un set de măsuri menite să reducă riscul de dezangajare, adică riscul pierderii din fondurile alocate României. De pildă, am aprobat fuziunea Programului Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri cu POR, am aprobat extinderea rezervei de proiecte eligibile, incluzând schema Casa Verde, modernizarea grădiniţelor, achiziţionarea de ambulanţe pentru toate judeţele şi redirecţionarea fondurilor spre zone cu o mai bună perspectivă de absorbţie, cum sunt proiectele pentru IMM-uri, domeniu către care am redirecţionat 150 de milioane de euro. 72,5 milioane de euro au fost realocate acum către Axa prioritară 8 ‘Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale’ şi sunt fericită să văd că, prin extinderea scopului acestui program, cu ajutorul fondurilor europene vom putea moderniza ambulanţele din ţară, în beneficiul direct al cetăţenilor români”, a explicat comisarul european.

Oficialul a amintit că autorităţile române pot face cereri de plată până la data de 31 decembrie 2018.

„La nivelul nostru, al Comisiei Europene, noi suntem pregătiţi să primim plăţi până în 31 decembrie la miezul nopţii. Întârzierile au fost destul de mari încă de la începutul perioadei de programare şi, cu tot optimismul meu, din păcate cred că nu poate fi evitată pierderea unor fonduri, sper însă ca aceasta să fie cât mai mică. Dar nu trebuie uitat totuşi că modificările continue, împreună cu măsurile de simplificare introduse de către autorităţile române, vor genera rezultate semnificative în anul 2019, an în care se aşteaptă ca rata de implementare să crească semnificativ”, a adăugat Corina Creţu.

În ceea ce priveşte Programul de Infrastructură (POIM), Comisia Europeană a aprobat proiecte retrospective în valoare de 1,3 miliarde de euro şi proiecte fazate în valoare de 3,1 miliarde de euro, costuri eligibile.

„Proiecte retrospective înseamnă proiecte care erau finalizate, în funcţiune, cum sunt Autostrada Soarelui sau Centura Timişoarei, dar pentru care statul plătea credite către bănci. Am preluat aceste datorii pe fonduri europene, degrevând bugetul naţional de această povară. O altă măsură a fost fazarea în doua părţi a proiectelor care trebuiau încheiate până în anul 2015, dar din varii motive acest lucru nu s-a întâmplat. Este, de pildă, cazul majorităţii proiectelor de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare. Aceste proiecte se vor încheia, unele s-au încheiat deja, dar consumă din perioada actuală de programare 3,1 miliarde de euro. Datorită tuturor acestor măsuri, riscul de a pierde bani pe Programul de Infrastructură Mare poate apărea la finalul anului 2019, dacă nu vom primi proiecte noi spre aprobare’, a arătat Corina Creţu.

Comisarul a adăugat că ştie cazuri în care se lucrează deja pe teren, fără însă ca proiectele sa fie trimise la Comisia Europeană, cu referire la autostrada Sibiu-Piteşti, podul peste Dunăre de la Brăila sau autostrada Piteşti-Craiova.

„Ideal ar fi fost să primim proiectele înainte de începerea lucrărilor, dar sper că, odată primite, vor fi proiecte de calitate, care nu vor ridica probleme de eligibilitate şi vom putea plăti restrospectiv lucrările care sunt în curs de desfăşurare. Îmi doresc să începem o discuţie aplicată şi pentru Autostrada Unirii Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni, atât de importantă pentru dezvoltarea economică în primul rând a Moldovei şi conectarea sa cu Europa. Noi ne-am oferit să realizăm studiul de fezabilitate în actuala perioadă de programare, până în 2020, apoi începerea efectivă a construcţiei, etapizarea lucrărilor, dar nu am primit nici o solicitare oficială în acest sens din partea autorităţilor’, a adăugat oficialul european.

Comisarul Corina Creţu a explicat care este situaţia la zi în ceea ce priveşte proiectele din fonduri europene. Astfel, în perioada actuală de programare (2014 – 2020), România a trimis spre aprobare la Comisia Europeană 55 de proiecte majore prevăzute în Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Competitivitate (POC), fiind vorba despre proiecte a căror valoare depăşeşte, în cazul fiecăruia, 50 de milioane de euro, respectiv 75 de milioane de euro pentru cele din domeniul transporturilor.

„47 dintre acestea au fost deja aprobate de CE, fiind vorba de 40 de proiecte fazate, faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro, a căror finalizare se face cu bani din perioada 2014-2020, precum şi şapte proiecte noi, a căror valoare eligibilă este de 2,7 miliarde de euro. Printre aceste proiecte se numără Autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş, cu o cofinanţare europeană de 246 de milioane de euro, reabilitarea căii ferate Radna – Gurasada – Simeria, cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european, precum şi proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în judeţele Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi sau care vizează modernizarea de ecluze – Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Năvodari – şi staţii de pompare”, a spus comisarul.

Proiectele fazate reprezintă acele proiecte pentru care comisarul Corina Creţu a aprobat alocarea de bani din actualul exerciţiu financiar, tocmai pentru ca România să nu piardă finanţarea europeană din exerciţiul financiar anterior, ca urmare a faptului că nu au putut fi terminate în perioada 2007-2013.

Potrivit comisarului european, şapte proiecte noi sunt în curs de evaluare. Este vorba despre linia de metrou M6, centura de sud a Bucureştiului, un proiect privind protecţia şi reabilitarea zonei de coastă, trei proiecte de infrastructură de apă şi unul de cadastru, a căror valoare eligibilă este de 3,7 miliarde de euro.

Un alt proiect a fost depus şi apoi retras de autorităţile din România.

Pentru toate aceste proiecte, co-finanţarea UE este de 85%, iar contribuţia naţională de 15% din valoarea lor.

„Pentru perioada 2007 -2013, am aprobat 16 proiecte retrospective, în valoare aproape de 1,3 miliarde de euro. Proiectele retrospective sunt acele proiecte care au fost începute sau realizate cu fonduri naţionale, inclusiv împrumuturi de la instituţii financiare internaţionale precum BEI şi BERD. Practic, prin aprobarea cofinanţării acestor proiecte cu bani europeni, bugetul României a fost degrevat de plata respectivelor împrumuturi către BEI şi BERD. Reiretez disponibilitatea de a colabora pentru accelerarea implementării proiectelor, fapt care va duce la crearea de locuri de muncă, creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Acesta este, până la urmă, obiectivul meu: să îmbunătăţim viaţa oamenilor cu ajutorul fondurilor europene, să reducem discrepanţele economice dintre Est şi Vest, dintre Nord şi Sud, să oferim şanse egale la dezvoltare tuturor cetăţenilor, tuturor regiunilor”, a arătat Corina Creţu, precizând că analiza sa se referă strict la fondurile pe care le gestionează în mod direct, fără a include Fondul Social, Fondul Maritim şi Fondul de Dezvoltare Rurala, care ar merita o analiză separată. AGERPRES/(AS – autor: Cătălina Matei, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)

Powered by WPeMatico

Vâlcov: Guvernul a decis plafonarea preţului la gaze şi la energia electrică pentru trei ani, pentru consumatorii casnici

In: Economie

Guvernul a decis, prin Ordonanţa de Urgenţă privind măsurile fiscale, plafonarea preţului la gaze şi la energia electrică pentru următorii trei ani pentru toţi consumatorii casnici, a declarat consilierul pe probleme economice al premierului, Darius Vâlcov.

„Guvernul României a decis, astăzi, plafonarea preţului la gaze şi la energia electrică pentru următorii trei ani de zile pentru toţi consumatorii casnici. De asemenea, (…) şi pentru consumatorii industriali acest nivel va fi plafonat pentru următorii trei ani de zile. Acesta va fi însă un mix între preţul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, preţul de import şi costul de înmagazinare. Prin această măsură, statul român nu câştigă niciun ban în plus; dimpotrivă, bugetul de stat va fi văduvit de aproximativ 1,5 – 2 miliarde de lei. Aceşti bani nu se vor mai încasa din cauza dividendelor care vor fi reduse, dividende încasate de la companiile de energie, şi, de asemenea, din taxa privind profiturile suplimentare”, a declarat Darius Vâlcov, vineri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

El a explicat că „acest cost de 1,5-2 miliarde de lei va fi însă suplinit prin impunerea unei taxe de 2% pe cifra de afaceri pentru toate companiile din energie”.

„Această decizie s-a luat în urma unei discuţii cu aceste companii. Iniţial, se propusese un procent de 3%. A coborât acest procent la 2%, având în vedere şi istoricul acestor companii, care nu le avantajează deloc, şi am să dau şi câteva exemple. E-ON ENGIE România, cu o cifră de afaceri de 4,8 miliarde de lei anul trecut, a plătit un impozit raportat la cifra de afaceri de 0,9 la mie. Electrica Furnizare, companie unde statul român are 49% din acţiuni, la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde, a plătit un impozit de 0,7 la mie. Şi exemplele pot continua”, a mai afirmat Vâlcov. AGERPRES/ (A,AS – autor: Daniel Florea, editor: Diana Dumitru, editor online: Daniela Juncu)

Powered by WPeMatico

By: Stirea Zilei Tags: , , ,

Kufland retrage o lista intreaga de produse de la raft

In: Economie, Retail

Grupul german de distribuţie Kaufland a anunţat vineri că va scoate produsele grupului anglo-olandez Unilever de pe rafturile magazinelor sale pentru a se proteja împotriva majorărilor de preţuri, transmite Reuters. 

Printre produsele afectate de această decizie se numără mărci precum Knorr, Lipton, Ben & Jerry’s, Langnese, Magnum, Domestos, Dove, Rexona şi Ax, potrivit Agerpres.

Kaufland a subliniat că această decizie va avea un impact şi asupra magazinelor sale din Cehia, Slovacia, Croaţia, Polonia, România şi Bulgaria. Kaufland, care operează o reţea de 660 de magazine în Germania, a precizat că a încercat să ajungă la o soluţie cu Unilever încă din luna mai însă ofertele sale au fost respinse. „Din punctul nostru de vedere, Unilever încearcă să îşi utilizeze poziţia formidabilă de piaţă pentru a-i influenţa pe retaileri şi a-şi optimiza propriile sale randamente.

Având în vedere responsabilitatea care îi revine, Kaufland nu a putut accepta solicitările Unilever şi a fost nevoit să reacţioneze”, a informat grupul german de distribuţie. Kaufland face parte din grupul german Schwarz Gruppe, care este şi proprietarul distribuitorului Lidl. Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.300 de magazine în 7 ţări şi o reţea de 119 magazine în România.

Lidl este una dintre companiile de top de pe piaţa de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 30 de ţări din întreaga lume şi în prezent operează aproximativ 10.500 de magazine şi peste 150 de centre logistice în 28 de ţări la nivel mondial. În prezent, Lidl are aproximativ 260.000 de angajaţi, dintre care peste 5.500 în România, unde retailerul german are deschise peste 225 de magazine şi 4 centre logistice.

Ce substante toxice contin cozonacii din suprmarketuri

In: Economie, Retail

Cozonacul este una dintre atracțiile principale de sărbători. Iar dacă cei din brutăriile tradiționale sau de acasă știm cum sunt făcuți, problema apare atunci când vorbim de cozonacii din comerț.

Un cozonac proaspăt, frumos colorat în galben. Îl luaţi de la supermarket. Galbenul se numeşte tratrazina sau E 102. E cel mai toxic dintre toţi aditivii de piaţă. Pe cei mici în special e recomandat să îi feriţi de expuneri. În copilărie, acest agresor perturbă sistemul imun, deoarece cei mici nu au sistemele enzimatice suficient dezvoltate, astfel că este şi mai toxic, notează Exquis.ro.

Cel mai important rol al ouălelor este acela de a fi fi sursă de lecitină. Lecitina leagă toate ingredientele. Pentru cozonacii din comerţ, aceasta e fabricată sisntetic şi o numeşte emulgator. Alături de ea, găsim încă 7 clase de emulgatori. Toate se găsesc în cozonac. Ei prelungesc durata la raft a produsului.

Mizam şi zaharuri. Zaharul atrage apa şi cristalizează, aşa că prăjiturile industriale vin cu un amestec de siropuri din fructoză, glucoză, amidon. Efectul lor asupra pancreasului e acelaşi. Îl forţează. Totuşi, sunt zaharuri naturale. În umplutură însă puteţi găsi îndulcitori: zaharină, acesulfam, aspartam, ciclamat, sucraloza. Creierul simte dulce, pancreasul nu. E stimulat degeaba şi astel se inflamează. Zaharul e deci mai puţin periculos decat îndulcitorii.

Mulţi dintre aceşti aditivi au potenţial toxic ridicat. Cu toate acestea, într-un produs, fiecare aditiv e în doze de 100 de ori mai mici decât doza toxică. Dar nu vă calculează nimeni câţi aditivi luaţi într-o zi de sărbătoare. Din tot ce mîncaţi.

Lege noua semnata 100% PSD: Evaziunea nu mai e penala

In: Economie, Finante

Proiectul care le permite evazioniştilor să scape închisoare dacă plătesc paguba a trecut de Parlament. Opoziţia acuză că o astfel de lege legalizează practic evaziunea. Deputatul PSD Cătălin Rădulescu, unul dintre iniţiatorii legii recunoaşte doar că legea face un act de clemenţă.

Cătălin Rădulescu, deputat PSD: PSD , da , face astăzi un act de clemenţă oamenilor de afaceri care au greşit. 28 de ani nu s-a recuperat niciun prejudiciu şi oameni de afaceri români au intrat în pușcărie. Mă mir că nu ați făcut referire la multinaţionalele care scot profit din ţară în fiecare an.

Proiectul a trecut cu 188 de voturi „pentru” faţă de doar 38 „împotrivă”.

Stelian Ion, deputat USR: Tocmai ați votat, stimaţi colegi din PSD, din ALDE, tocmai aţi votat legiferarea și permiterea evaziunii în România. Undă verde la evaziune.

Proiectul nu i-a convins nici pe aleşii independenţi.

Remus Borza, deputat independent: Unde s-a greșit fundamental? Ia evazionistului banul înainte de a-l elibera din arest sau pușcărie. Or noi când îi luăm banul la calendele greceşti și el pleacă în insula virgină unde are şi banii. E și liber, şi cu banii la buzunar.

Alexandru Băişanu, deputat ALDE: Ce ne interesează? Să băgăm la pușcărie întreaga clasă de mijloc, cei care fac profit, fac locuri de muncă, sau să găsim soluţii pentru a-i coninge că e nevoie să se colecteze?

Pentru a scăpa de dosar e necesar ca unul dintre inculpații din dosar să plătească prejudiciul, cu o dobândă de 20%. Dacă plata se face până la primul termen de judecată, evazioniştii vor scăpa total de dosarul penal, iar dacă plătesc până la finalizarea procesului, vor primi şi o amendă penală.

!-- Composite Start -->
Loading...