Ce orizonturi de adoptare a monederi euro mai are Viorica Dancila! Te apuca plansul…

In: Economie, Finante

Dacă bulgarii se laudă deja cu trecerea la euro prin accelerare măsurilor de preaderare Guvernul României are alt orizont de timp pentru acest demers. Membrii Comisiei de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro au aprobat marţi că ”orizontul de timp 2024-2026”este realist pentru adoptarea monedei unice europene.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, în cadrul reuniunii au fost discutate proiectele finale ale documentelor ce vor sta la baza pregătirii trecerii la moneda unică europeană.

„Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro sunt rezultatul consultărilor cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, conducerea Academiei Române, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, precum şi reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi structurilor asociative”, se arată în comunicat.

Sursa citată menţionează că şeful Executivului apreciat activitatea comisiei şi le-a mulţumit membrilor acesteia pentru seriozitate şi implicare.

„Munca dumneavoastră şi fundamentarea temeinică pe care aţi făcut-o dovedesc, încă o dată, cât este de important ca România să fie bine pregătită pentru adoptarea monedei euro. Sper, de asemenea, să ne putem baza pe expertiza dumneavoastră şi în alte proiecte importante pentru România”, a afirmat prim-ministrul, citată în comunicat.

Totodată, în contextul discuţiilor pe tema raportului de fundamentare, „majoritatea covârşitoare a membrilor Comisiei au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026”.

„Acest document analizează în detaliu modul în care funcţionează zona euro, cum poate influenţa acest lucru intrarea României în zona euro şi gradul de pregătire al economiei româneşti pentru implementarea acestui obiectiv. Studiul prezintă trei scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergenţă reală şi structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale: o rată de creştere de 4%, plecând de la media ratelor de creştere PIB real din perioada 2000-2017 şi o rată mai optimistă, de 5%, plecând de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi că va implementa reforme structurale favorabile creşterii economice”, conform comunicatului.

De asemenea, potrivit evaluărilor realizate în cadrul comisiei, „în cazul unei ţinte stabilite de 70% din media ZE19, România poate atinge acest nivel în 6 ani dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creştere de 5%”.

„În scenariul în care România îşi propune să atingă 75% din media ZE19 (nivelul cel mai indicat pentru economia României, după cum rezultă din Raport), aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an”, se adaugă în comunicat.

În acelaşi context, membrii Comisiei de pregătire a aderării României la moneda euro au subliniat faptul că pe lângă atingerea acestor indicatori sunt extrem de importante două aspecte pentru pregătirea temeinică şi atingerea unei convergenţe reale, astfel încât aderarea la moneda euro să producă beneficii pentru societate.

„În primul rând, este vitală creşterea competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile, bazată pe produse cu tehnologie înaltă, cu valoare adăugată mare şi cu inovare. În egală măsură, este importantă pregătirea intrării României în mecanismul european al ratelor de schimb – ERM II, etapă premergătoare aderării la zona euro”, se precizează în comunicat.

Conform Executivului, comisia naţională a avut mandatul de a elabora raportul de prezentare a situaţiei actuale din punctul de vedere al criteriilor de convergenţă şi fundamentare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro şi proiectul Planului Naţional de adoptare a monedei euro.

„Urmare a consultărilor permanente în acest format şi a documentelor finalizate, va fi propusă partidelor parlamentare o declaraţie politică de asumare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro”, se mai menţionează în comunicat, preluat de Agerpres.

PSD a terminat banii tarii: Guvernul ingheata pensiile si salariile in 2019!

In: Economie, Finante

Un proiect în acest sens urmează să fie aprobat vineri în ședința de Guvern, susțin sindicatele din Administrația Penitenciarelor. Acestea prezintă și proiectul menționat de ele.

Potrivit proiectului de act legislativ transmis Federației Sindicale din Administrația Națională a Penitenciarelor, măsurile sunt justificate de necesitatea înscrierii în deficitul bugetar convenit și sunt incluse și măsuri privind înghețarea pensiilor, cel putin la 1 ianuarie. Guvernul se angajase să majoreze la 1 ianuarie pensiile mici. Proiectul poate fi consultat aici.

Tot începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menţine la 1.100 lei, urmând ca abia din  1 septembrie 2019 să crească la 1.265 lei. În 2019 se suspendă ocuparea posturilor vacante la stat, iar majoritatea angajaţilor din instituţiile publice, inclusiv cele finanţate din venituri proprii, rămân fără indemnizaţia de hrană şi de vacanţă în 2019, se arată într-un proiect de OUG care urmează să fie adoptat de Guvern pe 7 decembrie.

Începând cu 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari se menține la 640 lei și începând cu 1 septembrie 2019 se majorează cu 10% și este de 704 lei.

În anul 2019, indicele de corecţie, prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,20.

Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018.

Darius Valcov, infractorul pus de Dragnea la carma economiei: Romania nu are autostrazi din cauza intereselor unor tari!

In: Economie, Finante

Darius Vâlcov, principalul consilier al premierului Viorica Dăncilă, condamnat la opt ani de închisoare în primă instanță pentru corupție, a declarat duminică la Antena 3 că George Soros e ”păpușarul” lui Dacian Cioloș.

Vâlcov, cunoscut pentru derapajele lui, a spus că Soros a avut interese economice pentru eliminarea offsetului din contractele de armament (clauza de producție în piața internă). „În primul moment în care a venit Cioloş (în fruntea Guvernului – n.r.) ştiţi ce a făcut? A modificat legea offset-ului şi a spus: dacă ăştia tot vor să dea 2% din PIB, hai să modificăm un pic legea offset-ului şi, când avem de la guvern la guvern achiziţie, banii aceia să nu se mai întoarcă în economie. Adică dacă eu, guvern, cumpăr de la dumneavoastră guvern de un miliard de lei trebuia ca guvernul de la care cumpăr, de 800 de milioane să facă investiţii în România”, a spus Vîlcov la Antena 3, potrivit Agerpres.

”Ați văzut cu Facebook, ce interese ar avea Facebook să îl acuze pe Soros că a vrut să scadă valoarea acțiunilor? Soros joacă pe acțiuni, el vede România ca pe o firmă”, a mai spus Vâlcov.

”Cioloș e omul lui Soros, sunt sigur. Să mă dea în judecată”, a mai spus Vâlcov.

Vâlcov a mai acuzat-o în aceeași emisiune la Antena 3 pe Corina Crețu că ”minte prin omisiune” atunci când vorbește despre spitalele regionale.

Vâlcov a continuat tirada, spunând că există multe țări care nu vor ca România să aibă autostrăzi. Rugat de moderator să detalieze, consilierul premierului a încercat o explicație complicată legată de China, mărfuri, porturi, trasee, țări nordice.

Compania Elbit Systems isi lanseaza a patra fabrica in Romania

In: Economie, Finante

Elbit Systems, companie internațională high-tech, care derulează proiecte în domeniul apărării, securității dar și în domeniul civil, a inaugurat astăzi o nouă unitate de producție și integrare de sisteme terestre de apărare. La ceremonia de deschidere a noii fabrici au participat înalte oficialități române, alături de reprezentanți ai industriei românești de apărare și de invitați de onoare din străinătate.

Noua unitate va funcționa ca centru de producție și integrare pentru turelele și stațiile de luptă contractate de Elbit Systems în cadrul unor programe locale, dar și ca hub regional conceput să acopere cererea de astfel de sisteme pentru alte țări.

“Sunt bucuros să anunț că noua fabrică își va începe activitatea imediat și va livra atât conform contractelor actuale și viitoare cu Ministerul Apărării Naționale din România, cât și pentru a acoperi comenzi deja contractate de clienți internaționali, a declarat Yehuda (Udi) Vered, director general al diviziei de sisteme terestre și C4i din cadrul Elbit Systems.

Elbit Systems operează cu succes în România de mai bine de 25 de ani și este un furnizor tradițional al Ministerului Apărării Naționale, având o strânsă colaborare și cu alte companii locale din domeniul apărării. În tot acest timp, Elbit Systems a derulat programe ample dedicate forțelor terestre române, de modernizare a avioanelor de luptă sau a furnizat soluții pentru forțele navale.

Amplasată în cadrul platformei industriale Măgurele din imediata apropiere a Bucureștiului, noua fabrică se întinde pe aproape 1.000 de mp și este a patra unitate deschisă de Elbit Systems din 1993 de când a intrat pe piața din România. Astfel, noua unitate va extinde activitatea de producție, cercetare și dezvoltare, va mări numărul de angajați și va permite continuarea transferului de know-how tehnologic în România.

Noua fabrică este încă un pas prin care strângem legăturile cu România. Este un privilegiu să putem furniza sisteme operaționale avansate tehnologic forțelor terestre din cadrul armatei române. Suntem mândri că putem extinde activitatea de producție pe care o avem deja în România și putem folosi experiența dobândită la nivel global atât pentru a intensifica transferul de tehnologie către România, cât și pentru a mări baza de angajați și a crește potențialul de export al industriei românești de apărare”, a adăugat dl. Vered.    

Despre Elbit Systems

Elbit Systems este o companie internațională high-tech care derulează proiecte în domeniul apărării, securității și în domeniul civil în întreaga lume.

Prin subsidiarele sale din toată lumea, Elbit Systems produce sisteme în domeniul aerospațial, terestru, naval, precum sisteme de comandă-control, comunicaţii, computere, informaţii, supraveghere şi recunoaştere (C4ISR), avioane fără pilot, sisteme spațiale electro-optice, sisteme electro-optice avansate, Electronic Warfare (EW), SIGINT, sisteme de transmitere de date și comunicații, sisteme radio și cibernetice.

De asemenea, compania își concentrează eforturile pe modernizarea platformelor actuale, dezvoltând noi tehnologii pentru apărare, securitate națională, aplicații civile, cât și pe furnizarea de servicii de suport, inclusiv training și sisteme de simulare.

Pentru mai multe informații puteți vizita www.elbitsystems.com

BNR a anuntat data la care Romania renunta la leu si trece la euro

In: Economie, Finante

Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat că raportul privind adoptarea euro de către România le va fi trimis membrilor Comisiei pentru euro săptămâna aceasta, iar el recomandă anul 2026, pentru a nu fi un ritm prea alert, scrie Mediafax.

„Raportul (n.red. – privind adoptarea euro) este foarte aproape de a fi terminat. Noi, cei care am lucrat la raport, îl vom pune la dispoziție săptămâna viitoare (n.red. – săptămâna aceasta) tuturor membrilor Comisiei (n.red. – Comisia Naţională de fundamentare a Planului Naţional de aderare la zona euro). S-a vehiculat 2024. Ar trebui să intrăm în Mecanisul Cursurilor de Schimb (n.red. – MCS 2), care nu este mai puțin exigent decât aderarea la zona euro, în 2022. Este un regim foarte pretențios pentru economie. Este un laitmotiv al acestui raport, care, cu franchețe și onestitate intelectuală, încearcă să ofere opiniei publice o judecare a acestui demers”, a afirmat Daniel Dăianu, membru al CA al BNR, în cadrul seminarului „EU-COFILE” (European Union Finance & Banking Lectures project), ediția 2018.

Acesta este și membru al Comisiei pentru aderarea la zona euro. Conform celor mai recente informații, această Comisie va face public proiectul de trecere la euro în decembrie, iar România își propune să adopte euro din anul 2024.

Oficialul Băncii centrale este în favoarea altei date, astfel încât să se evite un calendar mult prea strâns. „Mai realistă este intrarea în 2024 în Mecanismul Cursurilor de Schimb, care nu este mai puțin exigent decât zona euro, în fapt, prin ce implică echivalează cu intrarea în zona euro, și, în zona euro, în 2026”, a susținut Dăianu.

În ceea ce privește anul de adoptare a euro, unul dintre scenariile propuse de BNR prevede anul 2024 cu un prag de convergență de 70%, nivelul PIB-ului pe cap de locuitor al României față de media zonei euro (cele 19 țări), atins cu o rată medie de creștere a economiei de 4%, anual, ceea ce ar implica intrarea în MCS 2 în 2022.

„Rata de creștere de 4% poate fi optimistă, dacă avem în vedere mișcarea ciclică a economiei. Nu este simplu să crești cu 4% pe o perioadă mai lungă de timp. Altă întrebare: este 70% un prag adecvat de convergență reală? Se poate discuta. Acum avem puțin sub 60%, față de zona euro”, a adăugat Dăianu.

Un argument în favoarea acestui prag de convergență îl reprezintă corectarea dezechilibrelor macroeconomice, până la intrarea în zona euro, iar convergența va crește în interiorul zonei euro de la sine. „Dacă nu ai lanțuri de producție avantajoase, transfer de know-how și multe altele de discutat aici, te paște capcana venitului mediu. Plus că poți să ai diferențialul de inflație prea mare și dezvolți, iar, o problemă de competitivitate. De aceea economiile mai mari vor o convergență reală mai mare. Aici poate interveni și logica politică: important este să avem echilibrele controlate, asta este, noi vrem să fim acolo”, a punctat Dăianu.

Dacă s-ar păstra acest calendar este necesară corectarea indicatorilor de convergență nominală, corectarea deficitului bugetar, în decursul următorilor trei-patru ani. „Corecția fiscală în sine poate încetini economia, indiferent cum o faci, dacă nu este compensată de reforme care măresc PIB-ul potențial. Această corecție a deficitului bugetar structural poate fi compensată de o absorbție puternică de fonduri europene și de o capital”, a precizat Dăianu.

Un alt scenariu de aderare la zona euro prevede un PIB pe locuitor de 75% din media ZE19 realizat în nouă ani, dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an, sau în șase ani cu o rată medie de 5% pe an.

În schimb, pentru un PIB pe locuitor de 80% din media ZE, cu ratele istorice de creștere din 2000-2017, ar fi necesari 11 ani, iar, dacă rata medie de creștere este 5%, perioada scade la opt ani.

„Se pot aduce argumente și pentru 70% și pentru 75%, ca prag de convergență. Oricum ai nevoie de controlul deficitului bugetar și al deficitelor externe. Mai ales că stai în MCS 2, cel puțin doi ani, unde trebuie să reziști la atacuri speculative, că ei știu în piețele financiare că (n.red. – acea bancă centrală) trebuie să apere acele limite. Dacă nu le poți apăra, va trebui să restabilești paritatea, altă poveste. De aceea există argumentul că, mai degrabă, nu stai într-o bandă foarte restrictivă (n.red. de paritate a monedei locale cu euro), stai într-o bandă mai largă. Dezirabil este ca timpul petrecut în MCS 2 să nu depășească doi ani, pentru a conferi credibilitate demersului. Discuțiile privind Bulgaria și MCS 2 ar indica o ședere mai lungă în MCS 2, în vederea testării; România trebuie să fie pregătită și pentru un asemenea scenariu”, a explicat Dăianu.

Mecanismul Cursului de Schimb 2 (MCS 2) reprezintă anticamera ZE, unde este testată capacitatea țării de a face față competiției în condițiile unei politici monetare foarte restricționate, conform membrului CA al BNR. „Nu înseamnă că este amputată politica monetară, mai ales dacă ai banda mai largă de fluctuație, de 15%, dar se schimbă logica, pentru că te uiți la curs, ai o paritate, atunci trebuie folosești alte instrumente”, a mai spus Dăianu.

Mai exact, intrarea în MCS2 implică stabilirea parității leului față de euro, iar banda de fluctuație a cursului de schimb în jurul parității centrale a cursului de schimb este obiect de negociere. „Tratatul prevede posibilitatea unei benzi largi, de plus – minus 15%, întrucât ar descuraja atacurile speculative. Mai probabil ca limita de plus 15% să fie admisă pentru aprecierea monedei, în timp ce o limită inferioară să se aplice în cazul deprecierii”, a detaliat Dăianu.

O posibilitate ar fi o banda îngusta, de plus/minus 2,25%, cu ședere doi ani în MCS 2 sau a unei benzi largi, de plus/minus 15%, cu posibilitatea reajustării parității centrale, dacă șederea are loc o perioadă mai lungă de timp, potrivit reprezentantului Băncii centrale. Acesta a adăugat că este posibil ca negocierea benzii de fluctuație să aibă loc concomitent cu sau să fie condiționată de negocierea perioadei petrecute în MCS 2.

„O fluctuație de numai plus/ minus 2,25% este solicitantă pentru politica economică, pentru că, dacă intervalul este foarte strâmt, trebuie să te aperi în fața atacurilor speculative, o perioadă mai lungă de timp, deci trebuie să ai multă cerbicie să îți controlezi echilibrele, să nu lași dezechilibrul extern să crească în mod exesiv”, a explicat Dăianu.

Membrul CA al BNR a menționat că acesta va fi un moment cheie, iar BNR va avea un rol covârșitor. „În primul rând, noi trebuie să vedem cam care este zona unde se stabilește. Este o estimare, pe care, în primul rând, trebuie să ne-o facem noi, dar nu numai. Dacă n-ai competitivitate, n-ai robustețe, n-ai politici echilibrate, ai mari dificultăți. La noi trebuie să se înțeleagă că vom intra în această cameră, care nu este de convalescență, în care intrăm pentru a ni se băga adrenalină, pentru a ni se corecta dezechilibre. În momentul în care intri acolo, într-un fel, este ca și cum intri în zona euro, în privința exigențelor”, a completat Dăianu.

Reprezentantul BNR a menționat că intrarea în MCS 2 nu se face doar pentru că așa își dorește o țară. „De exemplu, bulgarii au vrut să intre în iunie 2018. Dacă te uiți la tabloul lor macroeconomic, arată bine. I s-a spus: mai așteptați, vă mai examinăm. Ei își vor menține Consiliul Monetar, dar nu înseamnă că pot stopa dezechilibrele externe”, a subliniat Dăianu.

Bulgariei i-a fost introdus Consiliul Monetar, deoarece nu mai are nicio instituție credibilă, astfel că nu poate face emisiune de monedă. În plus, înainte să intre în zona euro, țările baltice au avut fiecare Consiliu Monetar pentru a opri creșterea inflației, dar au fost afectate de speculațiile pe curs.

De asemenea, odată cu intrarea în MCS2, alonja politicii monetare este redusă, astfel că sarcina echilibrelor macro revine și execuțiilor bugetare, politicilor salariale și măsurilor macroprudențiale, potrivit membrului CA al BNR. „Măsurile macroprudențiale sunt măsuri prudențiale prin care caut să restrâng sau să stimulez creditarea, din rațiuni legate de stabilitatea macroeconomică”, a explicat Dăianu.

Reprezentantul BNR a menționat că, pentru a ne fi acceptată candidatura în zona euro și MCS 2, o serie de pre-condiții macroeconomice sunt necesare: deficit bugetar structural mic, în jur de 1% din PIB (în linie cu MTO); datoria publică să nu depășească 40% din PIB; corecția deficitului; deficite externe mici, care să fie finanțate în mod autonom; ar trebui să fie evitată dependența structurală de fonduri europene; inflație cât mai apropiată de media ZE(!!); relația salarii-productivitate-ULC este esențială pentru inflație, pentru competitivitate; dinamica productivității să ducă la o creștere a competitivității.

„Datoria publică nu poate depăși 40% din PIB, dacă facem corecția deficitului bugetar. La deficitul extern, deja avem finanțare care nu mai este prin investiții străine directe. Nici nu trebuie să căpătăm o dependență structurală de fondurile europene. Robustețea unei economii implică să nu depinzi în ceea ce privește finanțarea deficitului extern de fondurile europene. Fondurile europene trebuie să te ajute să suplimentezi finanțarea internă, să te ajute să te dezvolți”, a explicat Dăianu.

Membru CA al BNR a insistat că, pe de altă parte, România are nevoie de salarii competitive pentru a opri emigrația. „Cel puțin la medici trebuiau dublate salariile – nu mai stau oamenii în țară. Dacă ai această creștere a salariilor și n-ai o dinamică a productivității pe măsură, avem o mare problemă de competitivitate”, a mai spus Dăianu.

De asemenea, este imperativă creșterea spațiului fiscal prin venituri fiscale mai mari, iar veniturile fiscale să crească cu peste 3% din PIB, în patru-cinci ani, la circa 29%, față de media de peste 40% din PIB în zona euro, conform oficialului Băncii centrale. Acesta a mai susținut că măsuri pentru atingerea acestui deziderat sunt: revederea regimului fiscal, prin „închiderea” diferitelor portițe și scutiri de la plata impozitelor; impozitarea corespunzătoare a proprietăților și activităților poluante; globalizarea veniturilor; un regim de impozitare progresiv.

„Nu cred că putem obține spațiu fiscal reducând cheltuielile cu 3%. Pentru o țară subdezvoltată, cum este România, chiar mozaicată, vreți să-mi spuneți că ar fi rațional să ajunge cu cheltuielile publice sub 30%, când ai atâtea nevoi?”, a arătat Dăianu.

De asemenea, pentru a intra fără dezechilibre în zona euro, România are nevoie de câștiguri de productivitate sistematice, pentru compensarea diferențialului de inflație, probabil între 1% și 1,5%, anual, de dezvoltarea de noi avantaje competitive, de plasarea bună în lanțuri de producție și de politici industrial, care includ apariția unei bănci de dezvoltare, potrivit oficialului BNR.

„Țările Europei centrale au unele avantaje față de periferia sudica a zonei euro, ca textură industrială plus proximitate față de economia Germaniei. Dacă observăm că investiții mai mari s-au făcut în Slovacia, în Cehia, în Polonia, în Ungaria decât în zonele din periferia zonei euro, în ultimul deceniu și chiar înainte”, a arătat Dăianu.

În ceea ce privește mecanismele de control a dezechilibrelor, execuția bugetară prudentă este un instrument important, chiar dacă dezechilibrul poate avea originea în imbalanța investiții-economisire din sectorul privat, precum în Spania și Irlanda, și mijloacele macroprudențiale, potrivit oficialului Băncii centrale.

„Mijloacele macroprudențiale pot implica restricționarea creditării. Trebuie avută în vedere colaborarea bună cu instituții de reglementare din alte state membre ale UE, pentru că există problema externalizării finanțării”, a adăugat Dăianu.

Membrul din CA al BNR a mai subliniat că introducerea monedei euro în România nu ne va rezolva dezechilibrele și nici nu ne va îmbunătăți competitivitatea.

„Există un trade-off-uri, compromisuri, între viteza creșterii economice și reducerea diferenței de PIB/locuitor, pe de o parte, și viteza corectării ex-ante a dezechilibrelor, necesară pentru bonus de credibilitate. Noi (n.red. – BNR) spunem să te grăbești fără a te dezechilibra. Dacă te dezechilibrezi, trebuie să pui frână – nu este în regulă. Ca să intrăm în Mecanismul Cursurilor de Schimb, în câțiva ani, va trebui să corectăm deficitul bugetar structural. Corecția nu este simplă. Dacă vrei să intri în Mecanismul Cursurilor de Schimb, în trei – patru ani, trebuie să ai o cadență a corecției anuale medii de 0,5% din PIB – nu este simplu. Iar a miza numai pe creșterea colectării…, nu este simplu”, a detaliat Dăianu.

Gap-ul de TVA, dintre cât colectăm și cât ar trebui să colectăm, este de aproape 36%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Soluționarea tuturor acestor dezechilibre este importantă nu doar pentru a nu avea probleme și mai mari, după adoptarea euro. „Mai devreme sau mai târziu, dacă nu ai grijă de echilibrul extern, inviți o mare problemă: mari presiuni pe cursul de schimb. Piețele financiare nu țin cont că este datorie publică sau privată, judecă îndatorarea totală a unei țări. Un atac pe curs este atunci când îndatorarea externă totală este văzută ca excesivă și banca centrală este văzută ca având resurse limitate de intervenție, atunci ai fonduri mari care speculează”, a subliniat Dăianu.

În plus, oficialul BNR a subliniat că România trebuie să dezvolte politici prin care să-și crească avantajele competitive, ca să nu aibă probleme legat de situația zonei euro în sine.

„Robustețea este necesară și fiindcă zona euro euro este fragilă, întrucât nu are mecanisme de partajare a riscurilor. Există o dezbatere în momentul de față între cei care pledează pentru reducerea riscurilor și partajarea riscurilor. În opinia mea, este nevoie de ambele. Schema de garantare colectivă a depozitelor în Uniunea Bancară (n.red. – UB), care este piesa indispensabilă pentru robustețea Uniunii Bancare, lipsește. Lipsește, pentru că implică aranjamente fiscale, pentru că bugetele n-au aceeași forță în Uniunea Bancară”, a precizat Dăianu.

În plus, înainte de intrarea în UB, în condițiile necesității de a menține un nivel redus al creditelor neperformante (NPL), va trebui efectuată revederea calității activelor bancare (Asset Quality Review, AQR). AQR este obligatorie, pentru că, începând cu 2014 Comisia Europeană leagă intrarea în MCS 2 de intrarea concomitentă în UB.

„Pregătirile pentru intrarea în UB trebuie inițiate cu cel puțin doi ani înainte de intrarea în MCS 2. Deci, cu cel puțin patru ani înainte de aderarea la zona euro. Dacă vorbim de intrarea în zona euro în 2024, intrarea în MCS 2 în 2022, iar AQR trebuie făcut înainte. Vedeți ce pas alert este? Robustețea macro și trebuie să fim pregătiți de intrarea în UB, simultan cu MCS 2”, a evidențiat Dăianu.

De asemenea, în perspectiva intrării în zona euro, legislația din domeniul bancar va fi schimbată, inclusiv adaptarea statutului BNR în concordanță cu solicitările Băncii Centrale Europe.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

BNR da un ultimatum guvernului: Romania este in pragul recesiunii!

In: Economie, Finante

Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR), a susţinut, vineri, că apariţia unei recesiuni pentru România este posibilă.

„Există perspectiva unei recesiuni. Trebuie să facem o distincţie între recesiunea tehnică şi recesiune, pentru că recesiunea tehnică nu echivalează cu scăderea nivelului PIB-ului. Poţi să ai două trimestre o diminuare, dar nu echivalează cu scăderea nivelului PIB-ului. Aceasta este o recesiune propriu-zisă, când scazi nivelul PIB-ului”, a afirmat Daniel Dăianu.

De exemplu, dacă primele două trimestre ale unui an marchează o scădere a PIB-ului şi evoluţia este compensată în următoarelor două trimestre, nu înseamnă că PIB-ul s-a redus.

„Se va căuta prevenirea unei recesiuni. Recesiunea face parte din ciclul economic, este mişcarea oscilatorie a unei economii. Important este să nu ai o recesiune adâncă. O recesiune adâncă se poate transforma într-o criză”, a explicat Dăianu.

Oficialul Băncii centrale a mai atras atenţia că România trebuie să fie atentă la evoluţia pieţelor internaţionale importante, iar economia germană şi cea americană par să încetinească.

„Pentru a se preveni intrarea într-o recesiune, Fed-ul va fi mult mai precaut în a creşte rata de dobândă. Cred că şi Banca Centrală Europeană, BCE, care pe noi ne interesează foarte mult, va fi atentă faţă de ceea ce numim normalizare. Normalizarea va dura foarte mult timp, în opinia mea. Nu este exclus ca mulţi ani masivele injecţii de lichiditate (n.red. – făcute de BCE, în ultimii ani) să rămână în sistem”, a adăugat Dăianu.

În acest context, reprezentantul Băncii Centrale a reamintit că Japonia injectează lichiditate de decenii.

„Îndemn la observarea unei realităţi care ne înconjoară. Nu este o realitate care poate deveni aievea. Se poate intra pe o traiectorie asemănătoare celei din Japonia, cu inflaţie foarte scăzută, rate de politică foarte scăzute”, a mai spus Dăianu.

Foarte important: Se schimba banii in toata Romania! Vezi de cand

In: Economie, Finante

România are deja o strategie clară și chiar un organim specializat care se ocupă de pregătirea pentru trecerea la moneda europeană. În legătură cu momentul în care acest lucru se va întâmpla, părerile sunt împărțite.

Chiar dacă economia României încă merge bine şi este posibil să crească semnificativ şi în 2019, decizia de a adera la zona euro nu este, în esenţă, una economică, ci una politică.

Florian Libocor, economistul şef al BRD  a spus că, din punct de vedere al convergenţei reale, raportul PIB per capita arată că România, în perioada 2013 – 2017, a câştigat 9 puncte procentuale, de la 54% la 63%, pe când Bulgaria a câştigat doar 3 puncte. România se află la 63% din media UE şi are un plan ambiţios să ajungă la 70% din media UE.

“ De abia în anul 2023 – 2024 – 2025 vom intra din plin, ca să spun aşa, într-o nouă fază de creştere economică şi de refacere, câtă vreme vom acumula şi nu vom adopta politici prociclice a echilibrelor, iar undeva în anul 2028 avem în vedere că, precum spuneam, prudent şi echilibrat România ar putea să adopte euro.”, punctează analistul.

Romania in pragul crizei: Ministerul Justitiei si cel de Interne au ramas fara bani!

In: Economie, Finante

Guvernul României începe să aibă mari probleme cu banii. Deja la Ministerul Justiției și la Interne a început să bată vânt de criză.

Sunt probleme cu banii la Ministerul de Interne, aşa că angajaţii au fost instruiţi să facă economii. De exemplu, la intrarea în sediu trebuie să se şteargă foarte bine pe picioare. În acest fel, se consumă mai puţină soluţie de curăţat podelele şi mai puţină apă. Un semn al problemelor financiare cu care se confruntă MAI au primit şi cetăţenii. Sistemul informatic ce eliberează caziere s-a stricat, scrie digi24.ro.

În faţa bugetului şubred, ministerul de Interne îndeamnă poliţiştii să facă economii… la ce pot. O directivă îi sfătuieşte să aibă grijă cât de mult deschid ferestrele, ca să nu se spargă geamurile. Alte recomandări le indică să mânuiască mai cu milă aparatele de încălzire şi robinetul de la toaletă.

Cosmin Andreica, preşedinte sindicat Europol: Utilizarea apei menajere cu conştiinciozitate ar însemna ca poliţiştii să folosească de 5 sau 6 ori toaleta şi abia apoi să folosească apa menajeră. Legat de curaţenie sunt unitaţi unde nu există personal de curăţenie, iar asigurarea curăţeniei este făcută tot de poliţişti deşi nu intră în atribuţiile lor.

Ministerul Jutiţiei a rămas fără bani

Criză mare şi în curtea lui Tudorel Toader. Ministerul Justiţiei a rămas fără bani, conform unor informaţii publicate de Economica.net.

Aproximativ 900 de avocaţi din Baroul Bucureşti care oferă asistenţă judiciară în materie penală din oficiu au rămas neplătiţi pe luna august. Ministerul Justiţiei a întârziat plata către Uniunea Naţională a Barourilor din România.

Ministerul Justiţiei întârzie cu plata onorariilor către avocaţii din oficiu, surse apropiate situaţiei afirmând că instituţia nu mai are bani pentru aceste plăţi. Cei aproximativ 900 de avocaţi înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară al Baroului Bucureşti ar fi trebuit să încaseze onorariile aferente lunii august până la finalul lunii octombrie, ceea ce nu s-a întâmplat. „În mod obişnuit primim banii cu o lună-două întârziere de la întocmirea borderourilor de plată. Ar fi trebuit să îi primim. (…) În mod normal se plătea (către avocaţi n. red.) la începutul lunii pentru luna anterioară sau pentru două luni în urmă. (…) Noi am făcut deja o adresă către Tribunalul Bucureşti pentru a avea o încasare grabnică şi aşteptăm răspunsul lor. Aceasta, în condiţiile în care aceşti bani vin de la Ministerul Justiţiei şi trec prin Baroul Bucureşti”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ion Dragne, Decanul Baroului Bucureşti şi membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR).

Comisia Europeana anunta ca Romania va avea in 2018 o crestere economica modesta, sub cea a Slovaciei sau Serbiei!

In: Economie, Finante

Comisia Europeană (CE) a revizuit, joi, semnificativ în scădere, estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară. Creșterea economică a României va fi inferioară celei a Slovaciei, Poloniei sau Serbiei și cu doar 0,01 puncte procentuale peste cea a Bulgariei.

Pentru 2020, Executivul comunitar indică un avans de 3,6%. „Boom-ul economic al României se calmează pe măsură ce ritmul de creştere a consumului privat încetineşte iar contribuţia negativă a exporturilor nete la creştere continuă să se înrăutăţească. Pe perioada de prognoză PIB-ul este estimat să crească mai moderat”, se arată în previziunile Comisiei Europene.

În 2019 şi 2020 consumul privat ar urma să continue să încetinească pe măsură ce creşterea nominală a salariilor se moderează şi inflaţia va continua să afecteze veniturile disponibile. Cu toate acestea, consumul privat va rămâne principalul motor al creşterii subliniază Executivul comunitar.

Potrivit cifrelor prezentate joi de CE, cererea internă va avea o contribuţie în scădere la 4,2% la creşterea PIB, de la 7,3% anul trecut. În 2019, contribuţia cererii interne urcă uşor, la 4,3%, iar în 2020 scade la 4,1%.

Contribuţia negativă a exporturilor la creşterea PIB se va accentua la minus 1,3% în acest an, urmând să scadă la minus 0,6% în 2019 şi minus 0,5% în 2020.

În cee ce priveşte inflaţia, CE a revizuit în creştere uşoară la 4,3% prognoza pentru 2018, faţă de 4,2% cât prognoza în primăvară, urmând ca indicele preţurilor de consum să coboare la 3,5% în 2019 şi 3,3% în 2020, ca urmare a slăbirii cererii interne.

„Un risc principal la adresa acestor prognoze este că majorarea salariilor ar putea continua să depăşească creşterea productivităţii, ceea ce ar duce la o nouă scădere a competitivităţii economice a României şi ar slăbi creşterea exporturilor. Mai mult, preţurile volatile la alimente şi nivelul ridicat al preţurilor internaţionale la materii prime ar putea duce la o nouă agravare a deficitului de cont curent. Incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale, cu posibile efecte negative asupra mediului de afaceri precum şi provocările atingerii ţintelor de deficit bugetar ar putea afecta deciziile de investiţii. Pe de altă parte, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene reprezintă un risc pozitiv la adresa creşterii PIB-ului în 2019 şi 2020”, susţine Comisia Europeană.

Deficitul guvernamental este prognozat să crească la 3,3% din PIB în 2018, de la 2,9% din PIB în 2017, urmând să continue pe aceaşi tendinţă pentru a ajunge la la 3,4% din PIB în 2019 şi 4,7% în 2020. „Aceste prognoze sunt influenţate în principal de planurile de majorare semnificativă a punctului de pensie, incluse în programul de guvernate şi implementate în legea pensiilor recent adoptată de Guvern”, susţine CE.

Ca urmare a acestor politici, deficitul structural al României este prognozat să crească de la aproximativ 3,5% din PIB în 2017 la aproximativ 4,5% din PIB în 2020, în timp ce raportul datorie-PIB este preconizat să crească de la 35,1% din PIB în 2017 la 38,2% din PIB în 2020.

„Un risc pozitiv la adresa balanţei bugetare pe 2018 vine din partea unor investiţii publice mai mici decât cele bugetate. O posibilă îngheţare a salariilor în sectorul public şi o posibilă modificare a proiectului legii pensiilor reprezintă un risc pozitiv pentru 2019 şi dincolo”, susţine Comisia Europeană.

Noile prognoze ale Comisiei Europene sunt semnificativ sub cele ale Fondului Monetar Internaţional, care la începutul lunii octombrie a revizuit în scădere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât indica în aprilie.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) susţine şi ea că economia României ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 4,2%, pentru ca anul viitor avansul economiei să se reducă la 3,6%. Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD şi-a revizuit, în jos, estimările privind evoluţia economiei româneşti cu 0,4 puncte procentuale pentru acest an, de la 4,6% până la 4,2%, şi cu 0,6 puncte procentuale pentru anul viitor, de la 4,2% până la 3,6%.

În schimb, Comisia Naţională de Prognoză mizează pe o creştere a PIB de 5,5% în 2018, urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.

Olguta Vasilescu si-a pus iar tara in cap prin ultima masura economica anuntata!

In: Economie, Finante

Majorarea salariilor în sectorul bugetar este o măsură populistă, nejustificată, care dă încă o lovitură mediului de afaceri după cele pe care le încasează mediul de afaceri, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). 

„Este o măsură populistă, nejustificată, care dă încă o lovitură mediului de afaceri după cele pe care le încasează mediul de afaceri de aproape doi ani de zile. Măririle nu le comentăm, necesare, nenecesare, pentru că nu poate să spună nimeni că o mărire de salariu nu este benefică pentru oameni, dar sunt făcute în mod populist, fără nicio fundamentare, fără criterii, fără niciun fel de obligaţii în sectorul bugetar, iar mediul de afaceri constată, şi fiecare cetăţean, tot trebuie să se învoiască să se ducă să scoată nu ştiu ce certificat, să ia nu ştiu ce adeverinţă, să se ducă la tribunal şi aşa mai departe. Deci instituţiile publice nu funcţionează cu nimic mai bine odată cu creşterea salariilor”, a spus Cristian Pârvan.

Acesta a subliniat că România nu face investiţii publice pentru că toţi banii se „duc” pe salarii.

Cristian Pârvan susţine, totodată, că o asemenea decizie va afecta mediul de afaceri, după ce acesta a avut de suferit în urma măsurilor adoptate anul trecut de Guvern prin care salariile au crescut în sectorul public cu 24%, iar în mediul privat cu numai 11%, generând un flux de plecări din mediul privat către stat.

„Mi se pare raţional (o îngheţare a salariilor în sectorul bugetar n.r.). Deja creşterea economică a încetinit. Prognozele deocamdată nu sunt cu nimic mai optimiste pentru 2019 existând atât motive interne, dar mai ales motive externe. Deci dincolo de dorinţa legitimă de a avea salarii mai mari, care nu poate fi negată şi nici nu se poate spune că este greşită, trebuie să putem să le dăm”, a mai spus Cristian Pârvan.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, că, după analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, MMJS lucrează la creşterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an şi la diferenţierea salariului minim în funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani.

Aceste precizări au venit după ce senatorul PNL Florin Cîţu anunţa, tot pe pagina de socializare, că Executivul introduce măsuri de austeritate din 2019, precum îngheţarea salariilor din 2019, conform unui document transmis Comisiei Europene.

Ulterior, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, la Digi24, că documentul privind o posibilă îngheţare a salariilor bugetarilor, prezentat de senatorul PNL, este unul public, trimis Comisiei Europene, şi reprezintă un document de lucru, o posibilă variantă. El a precizat, totodată, că există şi o propunere de aplicare a legii salarizării până în 2020, în loc de 2022.

„Legea salarizării se va aplica aşa cum a fost ea adoptată de Parlament, chiar dacă lunile acestea a mai existat un scenariu, şi anume să se aplice direct grila din 2022 în 2020, aşa cum au solicitat, în mod repetat, mai multe federaţii sindicale. Considerăm însă că legea trebuie aplicată aşa cum a fost adoptată de Parlament şi cum este în vigoare, cu aplicare etapizată până în 2022 şi creştere anuală cu 25 la sută din diferenţa până la grila din 2022. Mai mult, după analiza datelor transmise de Comisia de Prognoză, MMJS lucrează la creşterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an şi la diferenţierea salariului minim în funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani”, a spus Vasilescu.

Aceste precizări au venit după ce senatorul PNL Florin Cîţu anunţa, tot pe pagina de socializare, că Executivul introduce măsuri de austeritate din 2019, precum îngheţarea salariilor din 2019, conform unui document transmis Comisiei Europene.

Ulterior, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, la Digi24, că documentul privind o posibilă îngheţare a salariilor bugetarilor, prezentat de senatorul PNL, este unul public, trimis Comisiei Europene, şi reprezintă un document de lucru, o posibilă variantă. El a precizat, totodată, că există şi o propunere de aplicare a legii salarizării până în 2020, în loc de 2022.

In disperarea dupa bani, ANAF trimite somatii mirilor sa spuna ce cheltuieli au avut la nunta!

In: Economie, Finante

ANAF a început să trimită tinerilor căsătoriţi solicitări ca aceştia să declare, într-un formular, ce relaţii economice au avut, în contextul căsătoriei civile şi religioase, cu PFA, firme şi altele, care le-au furnizat servicii.

Fiscul solicită nume de persoane/firme, numere de telefon, adrese şi intermediari. Amenda pentru nerespectarea solicitării Fiscului este de 2.000-5.000 de lei, relatează profit.ro.

“Vă solicităm informaţii despre persoane fizice/Întreprinderi Individuale, Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Familiale/ Societăţi Comerciale/ alte forme de organizare privind raporturile econoimice sau juridice pe care le-aţi avut cu ocazia evenimentelor prijeluite de celebrarea căsătoriei civile şi religioase”, este solicitarea ANAF din documentele trimise celor proaspăt căsătoriţi, conform Profit.ro.

Acestora li se cer nume şi date de contact ale persoanelor şi firmelor care le-au oferit servicii de fotografie sau filmare, formaţiilor sau persoanelor care s-au ocupat cu muzica şi ale restaurantului unde a avut loc nunta şi li se aminteşte că declaraţiile sunt date “sub sancţiunea faptei de fals în declaraţii, prevăzută de art 326 din Codul Penal”.

Sancţiunea pentru nerespectarea acestei obligaţii este, pentru persoanele fizice, cuprinsă între 2.000 şi 5.000 de lei.

STUDIU-Un milion de romani au cate 10.000 de lei in conturi si nu stiu de ei!

In: Economie, Finante

Un milion de români au 10.000 de lei în cont şi nu ştiu de ei, susţine Radu Crăciun, directorul general al fondului BCR Pensii şi preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), citând un sondaj efectuat recent de asociaţie.

„Una dintre întrebări a fost dacă ştiţi câţi bani aveţi în contul de pensii. Practic doar 3% au afirmat că au peste 10.000 de lei. În paralel noi am calculat din estimările noastre cam câţi ar avea de fapt peste 10.000 de lei. Şi am descoperit discrepanţa între calculul nostru teoretic şi statistica pe care o sugera analiza noastră. Şi a fost lucrul care sincer ne-a mirat şi pe noi foarte tare. Prima dată am crezut că e o greşeală de calcul după care am refăcut-o, revalidat-o. Şi într-adevăr, în final am ajuns la concluzia că undeva până într-un milion de români, dar cu siguranţă peste 500.000 – 600.000, au cel puţin 10.000 de lei în contul lor şi fie nu ştiu că au atât de mult, fie nu ştiu deloc”, a spus Radu Crăciun.

Potrivit sondajului, la 11 ani de la lansarea sistemului de pensii private obligatorii, românii au încredere în Pilonul II, îşi cunosc drepturile şi sunt conştienţi că toate contribuţiile lor contează pentru dezvoltarea economiei.

Datele reies din primul studiu sociologic naţional care a evaluat atitudinile şi percepţiile cu privire la Pilonul II de pensii, realizat la solicitarea Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, de către compania de cercetare ISRA CENTER.

Conform studiului, 86% dintre români ştiu de existenţa Pilonului II şi cunosc în mare măsură drepturile lor de participanţi la Pilonul II. Dintre aceştia, 7 din 10 sunt conştienţi de faptul că fondurile acumulate în conturile individuale de Pilon II sunt proprietatea lor şi că acestea sunt garantate prin lege. De asemenea, 5 din 10 înţeleg că toate contribuţiile la Pilonul II contează pentru dezvoltarea economiei româneşti, dar şi că aceşti bani pot fi lăsaţi moştenire în eventualitatea unui eveniment nefericit apărut înainte de vârsta legală de pensionare.

De asemenea, Pilonul II este perceput drept un instrument de economisire transparent şi se bucură de încredere în rândul populaţiei. 55% dintre participanţii la studiu au declarat că au încredere că administratorii fondurilor de pensii investesc optim contribuţiile lor. Participanţii la Pilonul II sunt mulţumiţi de interacţiunea cu administratorii fondurilor din mai multe motive: înscrierea în Pilonul II a fost un proces simplu; administratorii le oferă regulat informaţii referitoare la situaţia Pilonului II; contribuţiile acumulate sunt permanent reinvestite; riscul de faliment este scăzut; serviciul de suport clienţi este foarte bun.

Totodată, studiul arată că cei mai mulţi dintre români sunt îngrijoraţi cu privire la pensia lor. Temerea vine pe un fond precar de economisire. 51% dintre români nu reuşesc deloc să pună bani deoparte, strategiile de economisire fiind mai degrabă aspiraţionale decât o realitate, ceea ce înseamnă că Pilonul II este singura metodă de economisire pentru ei. Deşi 56% dintre români se bazează în mare parte pe pensia de stat la momentul retragerii din activitate, doar un sfert din populaţie (26%) are încredere că statul nu va avea probleme să le asigure pensia. 67% dintre români consideră că în lipsa adoptării unor măsuri optime, statul se va confrunta cu dificultăţi la plata pensiilor pentru generaţiile viitoare. În acest context, 71% din populaţia activă consideră că este necesară menţinerea Pilonului II (pensia privată obligatorie).

„Pentru cei mai mulţi dintre români, grija zilei de mâine se referă, la propriu, la ziua de mâine, şi nu la economisire pe termen lung, cu atât mai puţin pentru momentul pensionării. Dar este din ce în ce mai evident faptul că românii au trecut dintr-o stare de pasivitate într-o stare de vigilenţă şi de asumare activă a rolului de cetăţean. Sunt mai atenţi la drepturile pe care le au şi la deciziile macro care au ecou în viaţa de zi cu zi”, a declarat Vasilica Andronic, sociolog, ISRA Center.

Pilonul II avea, la finalul lunii septembrie 2018, 7,18 milioane de participanţi şi active nete în valoare de 9,99 miliarde de euro, dintre care peste 90% sunt investite în economia românească. Potrivit estimărilor APAPR, peste 1,5 milioane de participanţi au acumulat deja o sumă peste 10.000 de lei în contul individual de Pilon II. Randamentul mediu anualizat generat de fondurile de pensii private obligatorii de la lansare până în prezent a fost de 8,43%, conform calculelor APAPR.

!-- Composite Start -->
Loading...