In disperarea dupa bani, ANAF trimite somatii mirilor sa spuna ce cheltuieli au avut la nunta!

In: Economie, Finante

ANAF a început să trimită tinerilor căsătoriţi solicitări ca aceştia să declare, într-un formular, ce relaţii economice au avut, în contextul căsătoriei civile şi religioase, cu PFA, firme şi altele, care le-au furnizat servicii.

Fiscul solicită nume de persoane/firme, numere de telefon, adrese şi intermediari. Amenda pentru nerespectarea solicitării Fiscului este de 2.000-5.000 de lei, relatează profit.ro.

“Vă solicităm informaţii despre persoane fizice/Întreprinderi Individuale, Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Familiale/ Societăţi Comerciale/ alte forme de organizare privind raporturile econoimice sau juridice pe care le-aţi avut cu ocazia evenimentelor prijeluite de celebrarea căsătoriei civile şi religioase”, este solicitarea ANAF din documentele trimise celor proaspăt căsătoriţi, conform Profit.ro.

Acestora li se cer nume şi date de contact ale persoanelor şi firmelor care le-au oferit servicii de fotografie sau filmare, formaţiilor sau persoanelor care s-au ocupat cu muzica şi ale restaurantului unde a avut loc nunta şi li se aminteşte că declaraţiile sunt date “sub sancţiunea faptei de fals în declaraţii, prevăzută de art 326 din Codul Penal”.

Sancţiunea pentru nerespectarea acestei obligaţii este, pentru persoanele fizice, cuprinsă între 2.000 şi 5.000 de lei.

STUDIU-Un milion de romani au cate 10.000 de lei in conturi si nu stiu de ei!

In: Economie, Finante

Un milion de români au 10.000 de lei în cont şi nu ştiu de ei, susţine Radu Crăciun, directorul general al fondului BCR Pensii şi preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), citând un sondaj efectuat recent de asociaţie.

„Una dintre întrebări a fost dacă ştiţi câţi bani aveţi în contul de pensii. Practic doar 3% au afirmat că au peste 10.000 de lei. În paralel noi am calculat din estimările noastre cam câţi ar avea de fapt peste 10.000 de lei. Şi am descoperit discrepanţa între calculul nostru teoretic şi statistica pe care o sugera analiza noastră. Şi a fost lucrul care sincer ne-a mirat şi pe noi foarte tare. Prima dată am crezut că e o greşeală de calcul după care am refăcut-o, revalidat-o. Şi într-adevăr, în final am ajuns la concluzia că undeva până într-un milion de români, dar cu siguranţă peste 500.000 – 600.000, au cel puţin 10.000 de lei în contul lor şi fie nu ştiu că au atât de mult, fie nu ştiu deloc”, a spus Radu Crăciun.

Potrivit sondajului, la 11 ani de la lansarea sistemului de pensii private obligatorii, românii au încredere în Pilonul II, îşi cunosc drepturile şi sunt conştienţi că toate contribuţiile lor contează pentru dezvoltarea economiei.

Datele reies din primul studiu sociologic naţional care a evaluat atitudinile şi percepţiile cu privire la Pilonul II de pensii, realizat la solicitarea Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, de către compania de cercetare ISRA CENTER.

Conform studiului, 86% dintre români ştiu de existenţa Pilonului II şi cunosc în mare măsură drepturile lor de participanţi la Pilonul II. Dintre aceştia, 7 din 10 sunt conştienţi de faptul că fondurile acumulate în conturile individuale de Pilon II sunt proprietatea lor şi că acestea sunt garantate prin lege. De asemenea, 5 din 10 înţeleg că toate contribuţiile la Pilonul II contează pentru dezvoltarea economiei româneşti, dar şi că aceşti bani pot fi lăsaţi moştenire în eventualitatea unui eveniment nefericit apărut înainte de vârsta legală de pensionare.

De asemenea, Pilonul II este perceput drept un instrument de economisire transparent şi se bucură de încredere în rândul populaţiei. 55% dintre participanţii la studiu au declarat că au încredere că administratorii fondurilor de pensii investesc optim contribuţiile lor. Participanţii la Pilonul II sunt mulţumiţi de interacţiunea cu administratorii fondurilor din mai multe motive: înscrierea în Pilonul II a fost un proces simplu; administratorii le oferă regulat informaţii referitoare la situaţia Pilonului II; contribuţiile acumulate sunt permanent reinvestite; riscul de faliment este scăzut; serviciul de suport clienţi este foarte bun.

Totodată, studiul arată că cei mai mulţi dintre români sunt îngrijoraţi cu privire la pensia lor. Temerea vine pe un fond precar de economisire. 51% dintre români nu reuşesc deloc să pună bani deoparte, strategiile de economisire fiind mai degrabă aspiraţionale decât o realitate, ceea ce înseamnă că Pilonul II este singura metodă de economisire pentru ei. Deşi 56% dintre români se bazează în mare parte pe pensia de stat la momentul retragerii din activitate, doar un sfert din populaţie (26%) are încredere că statul nu va avea probleme să le asigure pensia. 67% dintre români consideră că în lipsa adoptării unor măsuri optime, statul se va confrunta cu dificultăţi la plata pensiilor pentru generaţiile viitoare. În acest context, 71% din populaţia activă consideră că este necesară menţinerea Pilonului II (pensia privată obligatorie).

„Pentru cei mai mulţi dintre români, grija zilei de mâine se referă, la propriu, la ziua de mâine, şi nu la economisire pe termen lung, cu atât mai puţin pentru momentul pensionării. Dar este din ce în ce mai evident faptul că românii au trecut dintr-o stare de pasivitate într-o stare de vigilenţă şi de asumare activă a rolului de cetăţean. Sunt mai atenţi la drepturile pe care le au şi la deciziile macro care au ecou în viaţa de zi cu zi”, a declarat Vasilica Andronic, sociolog, ISRA Center.

Pilonul II avea, la finalul lunii septembrie 2018, 7,18 milioane de participanţi şi active nete în valoare de 9,99 miliarde de euro, dintre care peste 90% sunt investite în economia românească. Potrivit estimărilor APAPR, peste 1,5 milioane de participanţi au acumulat deja o sumă peste 10.000 de lei în contul individual de Pilon II. Randamentul mediu anualizat generat de fondurile de pensii private obligatorii de la lansare până în prezent a fost de 8,43%, conform calculelor APAPR.

Suna prea frumos sa fie adevarat: Bani gratis de la Guvern!? Ce ascunde programul creditelor fara dobanda ”investeste in tine”?

In: Economie, Finante

Creditele din programul guvernamental Investeşte în tine pot fi accesate de la CEC începând de luni, tinerii cu vârste între 16 şi 26 de ani având posibilitatea de a accesa un credit fără dobândă de până la 40.000 de lei, iar persoanele cu vârste între 26 şi 55 de ani pot lua credite fără dobândă de până la 35.000 lei.

Creditele fără dobândă din programul guvernamental Investeşte în tine pot fi accesate de la CEC începând de luni, 15 octombrie 2018, tinerii cu vârste între 16 şi 26 de ani având posibilitatea de a accesa un credit fără dobândă de până la 40.000 de lei, iar persoanele cu vârste între 26 şi 55 de ani de până la 35.000 lei, potrivit Agerpres.

„Este un proiect adresat, în primul rând, tinerilor cu vârsta între 16 şi 26 de ani, care pot accesa un credit fără dobândă de până la 40.000 de lei, dar şi celor cu vârste între 26 şi 55 de ani, care pot lua credite fără dobândă de până la 35.000 de lei. Dacă persoana care apelează la acest împrumut este salariat, poate contracta încă 20.000 de lei”, a declarat joi premierul Viorica Dăncilă, la Palatul Victoria.

Potrivit şefei Guvernului, dobânda pentru aceste împrumuturi va fi suportată de la bugetul de stat, iar anii de cursuri sau de studii reprezintă perioadă de graţie.

„Banii împrumutaţi în aceste condiţii avantajoase pot fi folosiţi pentru cheltuieli în educaţie, sănătate, investiţii imobiliare, cultură, sport, efectuate de oricare dintre membrii familiei beneficiarului. Aşadar, începând de luni, oamenii pot merge la banca parteneră, respectiv CEC, pentru a accesa aceste credite”, a spus premierul.

Prim-ministrul Dăncilă a participat la ceremonia de semnare a documentelor de garantare şi de plată pentru programul guvernamental Investeşte în tine.

Documentele au fost semnate de Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, de Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, de Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, de Stere Farmache, directorul general al Fondului Român de Contragarantare, şi de Mihaela Popa, preşedintele CEC Bank.

Ce este programul guvernamental „Investește în tine”

Ministerul Finanţelor a elaborat la începutul lunii septembrie Normele de aplicare a Programului guvernamental Investeşte în tine, prin care tinerii între 16 şi 26 de ani pot lua credite fără dobândă de până la 40.000 de lei, iar cei între 26 şi 55 de ani pot primi un credit fără dobândă de până la 35.000 de lei, dacă vor să se dezvolte personal şi profesional, investind în educaţie, în cultură sau în sănătate.

„Prin acest Program ne propunem să venim în întâmpinarea tinerilor care au nevoie de un sprijin financiar pentru a se dezvolta atât personal, cât şi profesional. De asemenea, ne-am gândit şi la adulţii care doresc sau sunt nevoiţi să îşi schimbe profesia, să se recalifice. Este o investiţie în oameni, în cetăţenii români, un angajament pe care ni l-am asumat prin Programul de guvernare”, declara atunci Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, beneficiarii programului Investește în Tine trebuie să să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate: să fie persoane fizice cu cetăţenie română, cu domiciliul în România; să fie tineri cu vârsta cuprinsă între 16 ani împliniţi şi până la 26 de ani neîmpliniţi la data solicitării creditului inclusiv şi să fie cuprinşi în sistemul de învăţământ sau să efectueze cursuri de specializare, autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale sau, după caz, de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale; persoane cu vârsta între 26 de ani împliniţi şi 55 de ani neîmpliniţi la data solicitării creditului inclusiv, dacă sunt cuprinse în sistemul de învăţământ sau efectuează cursuri de reconversie şi/ sau specializare profesională, autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi, după caz, de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale; să prezinte cel puţin un codebitor, dacă solicitantul nu este angajat.

Potrivit MFP, procentul de garantare a creditelor acordate prin Programul Investește în Tine este de 80%, exclusiv dobânzile şi comisioanele aferente, iar plafonul total al garanţiilor de stat care pot fi emise pentru anul 2018 este de 600 de milioane de lei. Bugetul total al subvenţiilor de dobândă şi al comisioanelor este de 5 milioane de lei, suportate din bugetul de stat, prin bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

„Valoarea maximă a finanţării garantate de stat este de 40.000 lei, în cazul beneficiarilor cu vârste între 16 ani şi 26 de ani, respectiv 35.000 lei, pentru beneficiarii cu vârste între 26 ani şi 55 ani. Creditele pot fi suplimentate cu 20.000 de lei, pentru toţi beneficiarii dacă sunt angajaţi sau se angajează pe perioada derulării creditului”, se precizează în comunicat.

Garanţia de stat se acordă prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi a Fondului Român de Contragarantare, iar dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditelor garantate se suportă din bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

MFP precizează că durata maximă de creditare este de 10 ani.

De asemenea, programul guvernamental Investește în Tine prevede şi obligaţia instituţiilor de credit finanţatoare de a asigura o perioadă de graţie cel puţin egală cu perioada studiilor, nu mai mult de 5 ani de la data acordării creditului.

„Costul total al creditelor acordate în cadrul Programului Investește în Tine, care este suportat de la bugetul de stat, se compune din rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 2% pe an; marja include toate costurile legate de acordarea şi derularea creditului în toate etapele finanţării; comisionul de analiză perceput de finanţatori, de maximum 0,1% aplicat la valoarea finanţării; comisionul de gestiune a garanţiilor de stat perceput de FNGCIMM şi FRC”, se menţionează în document.

Pentru implementarea Programului guvernamental Investește în tine urmează să fie aprobate, prin ordin MFP, respectiv prin ordin al CNSP, convenţii de garantare încheiate între fondurile de garantare şi finanţatorii participanţi în Program, cadru de plată a dobânzilor şi a comisioanelor de analiză şi de gestiune încheiate între CNSP şi finanţatori, respectiv fondurile de garantare precum şi de implementare între MFP şi fondurile de garantare în ceea ce priveşte emiterea garanţiilor de stat.

Sursa: digi24.ro

Dragnea sau Olguta nu vorbesc despre asa ceva?! Salariul mediu a scazut luna trecuta in toata Romania!

In: Economie, Finante

Câştigul salarial mediu net a încetinit în august, cu un avans de 12,9%, până la 2.669 lei. În iulie, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%.

Câştigul salarial mediu net a crescut în august, nominal, cu 12,9%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.669 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 7,5%, potrivit datelor transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de luna precedentă, salariul mediu net a scăzut cu 39 lei, potrivit News.ro.

În iulie, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%.

În august, indicele câştigului salarial real (câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum – n.r.) faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 107,5%.

În august, câştigul salarial mediu nominal net ascăzut faţă de luna precedentă cu 39 lei (-1,4%). Indicele câştigului salarial real a fost de 98,3% pentru luna august faţă de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 191,6%, cu 3,4 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2018.

În august, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s‐au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, 6.319 lei, urmată de fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (5.509 lei) şi transporturi aeriene (5.430 lei).

Cele mai mici salarii nete lunare s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante, 1.556 lei, urmată de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.631) şi prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (1.763 lei).

În luna august, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2018, ca urmare a acordării în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

”De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale)”, se arată în comunicat.

Cele mai mari scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost de 17,1% în extracţia cărbunelui superior şi inferior şi între 5% şi 8% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, alte activităţi industriale, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), extracţia minereurilor metalifere, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice.

Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net s‐au înregistrat după cum urmează: cu 5,2% în telecomunicaţii, respectiv cu 4,9% în activităţi de editare; între 2% şi 3,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, tranzacţii imobiliare, transporturi pe apă, transporturi aeriene.

”În sectorul bugetar s‐au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (‐2%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), respectiv sănătate şi asistenţă socială (‐0,5%). Câştigul salarial mediu net din administraţia publică a crescut cu 1 leu comparativ cu luna precedentă”, se arată în comunicat.

In prag de Referendum, ministru finantelor se gandeste la legalizarea prostitutiei si a drogurilor

In: Economie, Finante

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici a declarat într-un interviu că reducerea TVA la 5%  pentru turism nu e suficientă pentru dezvoltarea turismului românesc. Că trebuie să ne uităm la alte ţări. Exemplul ales de demnitar a fost Olanda.

„Am redus TVA la 5% la turism. Dar trebuie să vedem ce facem de aici înainte, pentru creşterea reală a turismului. Trebuie să vedem cum au făcut alte ţări. Nu vreau să dau exemplu, că se umple de ştiri… nu ştiu, Olanda, ca să fiu mai aproape de subiect”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, la un interviu acordat DCNews.

După obiectivele istorice, prezente ca peste tot în Europa de Vest, oferta turistică deosebită a Olandei constă în două lucruri: consumul liber al drogurilor uşoare şi prostituţia legală.

Reuters scria acum câţiva ani că drogurile şi prostituţia au o contribuţie notabilă la economia Olandei. 2,4 miliarde de euro anual produc cele două libertăţi, însemnând cam 0,4% din PIB-ul Olandei, mica ţară fiind a şaptea cea mai mare economie a Europei.

Dezastru pentru economia tarii: Euro depaseste pragul de 4,66 de lei!

In: Economie, Finante

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,6603 lei/euro, 3,9613 lei/dolar, 4,0997 lei/franc elveţian. Pe piaţa interbancară, euro a sărit pragul de 4,66 lei, după ora 12.30. Euro a atins cea mai ridicată valoare din istorie în faţa leului pe 21 iunie 2018: 4,6695 lei/euro.

Euro creşte la 4,66 lei,faţă de 4,65 lei, cursul anunţat ieri de BNR şi atinge cel mai ridicat nivel în faţa leului din 13 august 2018 (curs BNR 13.08.2018 – 4,6607 lei/euro). Moneda europeană a atins pe 4 septembrie (4,6321 lei/euro) un minim în faţa monedei naţionale din 6 august 2018 când BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,6250 lei/euro. Euro a atins cea mai ridicată valoare din istorie în faţa leului pe 21 iunie 2018: 4,6695 lei/euro.

Băncile comerciale au anunţat pe 25 septembrie cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,68 lei şi 4,73 lei.

Dolarul creşte la 3,96 lei, faţă de 3,95 lei, cursul anunţat vineri de BNR când a atins cea mai scăzută valoare în faţa leului din 31 iulie 2018 (3,9487 lei/dolar). Pe 16 august moneda americană a atins cea mai ridicată valoare (4,0976 lei) din 22 iunie 2017 (4,1096 lei). Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,6578 lei/euro, 3,9575 lei/dolar, 4,1151 lei/franc elveţian.

ROBOR la trei luni a rămas la 3,14%.

ROBOR la şase luni a rămas la 3,38%. Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.

Pe 3 august 2018, ROBOR 3M era cotat la 3,47%, iar ROBOR 6M era la 3,53%.

La sfârşitul lunii mai (31 mai 2018), ROBOR 3M era cotat la 2,94%, iar indicele ROBOR 6M era situat la 3,00%.

Aurul a fost cotat la 152,8355 lei pentru un gram, în creştere uşoară faţă de cotaţia precedentă. Metalul preţios a atins pe 24 septembrie 2018 cea mai mică valoare din 10 februarie 2016 când BNR a anunţat o cotaţie de 151,4890 pentru un gram.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , ,

Aici e bunastarea laudata de Guvern! Inflatia a depasit cu mult cresterea economica a Romaniei!

In: Economie, Finante
Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a crescut în luna august, la 5,1%, de la 4,56% în iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,78% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie News.ro.

În iulie, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor, la 4,56%. În iunie, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor, la 5,40%. În mai, rata anuală a inflaţiei a crescut la 5,41%, cel mai mare nivel din februarie 2013, când a fost 5,65%.

În august, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,15%, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 6,78%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 2,61%.

Faţă de decembrie 2017, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în august, la serviciile poştale (21,54%), transportul aerian (18,66%) şi gazele naturale (16,61%).

Preţul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte preţuri, a crescut, în august faţă de decembrie, cu 5,61%.

În august, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, de la 3,6% la 3,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 2,7%, în scădere de la 3%, pentru decembrie 2019.

Cat te costa sa ai gaz in Romania? Incepand de astazi au intrat in vigoare noile tarife

In: Economie, Finante

De luni, 10 septembrie, se aplică noi tarife de racordare la sistemele de distribuţie a gazelor naturale, deoarece intră în vigoare un ordin al Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), ordin care a fost aprobat, joi, 6 septembrie 2018.

Noile tarife stabilite de ANRE sunt maximale şi pornesc de la 450 de lei pentru un debit de 10 mc/oră, ajungând la 4.500 de lei pentru un debit de 500 mc/oră. Anterior, branşarea şi avizarea branşării se tarifa cu 1.500 până la 5.000 de lei, în funcţie de complexitatea lucrărilor.

Noile tarife au fost aprobate prin Ordinul ANRE nr. 165/2018. Grila de tarife poate fi consultată prin accesarea următorului link: anre.ro/ro/gaze-naturale/legislatie/preturi-si-tarife-gn/2018″>http://www.anre.ro/ro/gaze-naturale/legislatie/preturi-si-tarife-gn/2018.

În procesul de stabilire şi actualizare a noilor tarife, ANRE a avut, în principal, în vedere costurile reale ale procesului de racordare, urmărind, totodată, şi suportabilitatea acestor costuri de către viitorii utilizatori ai sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, tarifele aprobate având un caracter maximal.

 

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Guvernantii spun una, in realitate e alta! Salariul mediu net a scazut in iulie in toata Romania!

In: Economie, Finante

Câștigul salarial mediu net a crescut în luna iulie cu mult față de perioada similară de anul trecut, conform datelor de la INS.

Câştigul salarial mediu net a crescut în iulie, nominal, cu 13,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%, potrivit datelor transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de luna precedentă, salariul mediu net a scăzut cu 13 lei.

În iunie, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 2.721 lei, dar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%.

În iulie, indicele câştigului salarial real (câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum – n.r.) faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 108,4%.

În iulie, câştigul salarial mediu nominal net ascăzut faţă de luna precedentă cu 13 lei (+0,6%).

Indicele câştigului salarial real a fost de 100% pentru luna iulie faţă de luna precedentă.

În iulie, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s‐au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, 6.566 lei, urmată de fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (5.344 lei) şi transporturi aeriene (5.317 lei).

Cele mai mici salarii nete lunare s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante, 1.557 lei, urmată de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.662) şi prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (1.792 lei).

În luna iulie 2018, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat în activităţile din sectorul economic, în aproape egală măsură, atât scăderi, cât şi creşteri faţă de luna precedentă.

”Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2018 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice”, se arată în comunicat.

”În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-3,7%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-0,1%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor în administraţie publică (+0,5%) comparativ cu luna precedentă”, se arată în comunicat.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Premiera in Romania: Presedintele Iohannis a blocat rectificarea bugetara a PSD! ”Să nu punem în pericol securitatea României”

In: Economie, Finante

În urma ședinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de astăzi preşedintele Klaus Iohannis a anunțat că Guvernul trebuie să vină cu un nou proiect de buget, în care trebuie să explice motivaţiile pentru tăierile bugetare în zona securităţii naţionale, în condiţiile unei rectificări bugetare puternic pozitive.”Vreau să subliniez că de acum înainte este numai răspunderea Guvernului pentru a se realiza o rectificare bugetară. Să nu punem în pericol securitatea României. (…) Am creat posibilitatea Guvernului să revină cu un nou proiect de rectificare bugetară. Imediat ce situația va fi remediată se va obține avizul CSAT”, a anunțat Iohannis.

Președintele a explicat că în cele 45 de minute cât a ținut ședința CSAT nu s-a putut ajunge la un acord privind emiterea rectificării bugetare. ”Nu avem consens și nu s-a putut emite avizul necesar pentru rectificarea bugetară. Am luat decizia să suspend ședința CSAT. Rectificarea bugetară trebuie făcută. Nu trebuie să facem abstracție de la principiul colaborării loiale între instituțiile statului. (…) Guvernul a publicat un nou proiect de rectificare 3,5 miliarde de lei în plus față de prima varianță. În aceste condiții este inexplicabil de ce s-a insistat pentru diminuarea fondurilor instituțiilor de securitate națională. Guvernul nu a venit cu niciun fel de explicații în ședința CSAT. Am arătat că nu pot fi atinse țintele stabilite în CSAT tot împreună cu Guvernul”, a mai spus președintele.

”Guvernul a publicat în august un proiect de rectificare bugetară puternic pozitivă, adică mult mai mulți bani față de bugetul inițial. Totuși, spre surprinderea unora, guvernul a propus tăieri de buget la instituții pe zona instituțiilor de siguranță națională”. – președintele Klaus Iohannis 

La şedinţa prezidată de preşedintele Klaus Iohannis au participat premierul Viorica Dăncilă, ministrul Apărării, Mihai Fifor, ministrul de Interne, Carmen Dan, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, şeful Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă, şeful SIE, Gabriel Vlase, consilierul prezidenţial Ion Oprişor, secretarul CSAT Mihai Şomordolea. Şeful SRI, Eduard Hellvig, a fost înlocuit de Răzvan Ionescu, prim adjunct.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Cum gandeste Guvernul PSD? ”Fondul de rezervă al premierului este în prezent gol”

In: Economie, Finante

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat miercuri că fondul de rezervă al premierului este în prezent gol, din cauza situațiilor dificile din acest an.

„Fondul de rezervă a primului-ministru este astăzi pe zero, pentru că am alimentat tot timpul situațiile care au apărut: inundații, calamități naturale, pesta porcină. S-au alimentat din acest fond astfel de situații”, a declarat Teodorovici, la Antena 3.

Fondul de rezervă al primului-ministru pentru acest an a fost stabilit la peste 100 de milioane de euro.

„Sunt publicate în Monitorul Oficial Hotărârile de Guvern prin care Guvernul a alocat sumele respective, fie pentru calamități naturale, fie pe pestă porcină și pentru alte astfel de situații. Sumele au fost de peste 600 de milioane de lei, numai pe calamități naturale (…) evenimente care nu s-au anticipat anul trecut, când s-a făcut bugetul pe 2018”, a explicat Teodorovici, potrivit Mediafax.

ANAF incepe vanatoarea romanilor: Urmeaza executarile silite!

In: Economie, Finante

Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF – a stabilit luni, printr-un proiect normativ, ca organele fiscale și teritoriale să încheie, până la data de 30 octombrie 2018, perioada de transmitere către contribuabili a deciziilor de impunere aferente obligațiilor acestora din 2016-2017.

„În vederea organizării activităţii organelor fiscale centrale teritoriale, precum şi derulării în mod unitar a procesului de emitere şi transmitere a deciziilor de impunere prin care se definitivează contribuţiile de asigurări sociale, pentru anii fiscali 2016 şi 2017, prin prezentul proiect de ordin se propune aprobarea unui termen de finalizare a acestui proces, respectiv până la data de 30 octombrie 2018”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului, citată de stiripesurse.ro.

Potrivit prevederilor Codului fiscal, pentru veniturile realizate în anii 2016 şi 2017, stabilirea şi regularizarea contribuţiei de asigurări sociale pentru persoanele fizice se realizează de organul fiscal central competent, prin emiterea unei decizii de impunere anuală, pe baza datelor declarate de contribuabili în declaraţia privind venitul realizat sau în Declaraţia Unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, Capitolul I – „Date privind veniturile realizate în anul 2017” – după caz.

„Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, precum şi unităţile fiscale subordonate acestora, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin”, prevede normativul citat. 

!-- Composite Start -->
Loading...