Imbunatatire radicala la Holzindustrie Schweighofer. Vezi noua politica de mediu!

In: Mediu, Social

Holzindustrie Schweighofer, una dintre companiile lider din industria de prelucrare a lemnului din Europa, a implementat o nouă politică de protecție a mediului.

Prin lansarea acestui nou ghid intern, compania își ia angajamentul să urmărească obiective ambițioase de gestionare a mediului. Respectul pentru mediu, unul dintre principiile fundamentale ale companiei, ar trebui astfel consolidat în continuare ca un aspect integral al activității noastre economice.

Politica de protecție a mediului revizuită a Holzindustrie Schweighofer cuprinde următoarele țeluri:

  • obiectivul de a cumpăra doar material lemnos certificat până în 2025 și raportarea publică a progresele înregistrate anual (politica de aprovizionare); la momentul actual, cota de achiziție a materialului lemnos certificat variază de la fabrică la fabrică între 40 și 50%;
  • respectarea în totalitate a cerințelor de mediu naționale și internaționale, având ca țel depășirea acestora, țintind astfel un nivel mai ridicat de protecție a mediului;
  • aport la protejarea biodiversității și angajamentul activ în acțiuni de reîmpădurire;
  • țintirea unei reduceri cu 30% a consumului de energie electrică și termică până în 2025;
  • țintirea unei reduceri cu 25% a emisiilor de CO2 până în 2025;
  • minimizarea volumului de deșeuri generate de activitățile pe care le desfășurăm;
  • maximizarea reutilizării deșeurilor;
  • asigurarea că fiecare tip de deșeu este tratat și eliminat în cel mai ecologic mod cu putință;
  • intensificarea dialogului cu părțile interesate și cu angajații noștri, pentru a ne asigura și a atinge obiectivele și țelurile noastre de mediu printr-o îmbunătățire continuă.

Țeluri ambițioase pentru protecția climei și eficiență energetică

Michael Proschek-Hauptmann, Director de Conformitate și Sustenabilitate la Holzindustrie Schweighofer: ,,Am decis să ne stabilim obiective foarte ambițioase, în special în ceea ce privește protecția climei și eficiența energetică, deoarece fabricile noastre sunt deja echipate cu tehnologie de ultimă generație. Prin urmare, noua politică de protecție a mediu ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra angajaților, pentru ca aceștia să acționeze în conformitate cu țelurile pe care ni le-am stabilit. Pe lângă măsurile care pot fi implementate relativ rapid – cum ar fi utilizarea becurilor cu LED sau folosirea stivuitoarelor electrice pe termen mediu și lung – ne vom concentra și pe optimizarea proceselor interne. Aceste măsuri vor fi completate de instruiri speciale și inițiative de creștere a gradului de conștientizare asupra acestor noi măsuri pentru angajați.”

De peste un an, Holzindustrie Schweighofer folosește cu succes tehnologia GPS pentru a-și asigura lanțul de aprovizionare cu materie primă (www.timflow.com). ,,Dorim să utilizăm și mai mult tehnologia GPS pentru procedurile noastre interne, pentru a îmbunătăți activitățile de logistică în cadrul fabricilor noastre. Aceasta ne va ajuta să reducem în mod semnificativ consumul de combustibil a flotei noastre, așa cum se întâmplă deja în fabricile noastre din Rădăuți și din Kodesdorf (Germania), unde această tehnologie a fost deja implementată,” a adăugat Michael Proschek-Hauptmann.

Pentru a atinge obiectivele stabilite, compania intenționează să pună în aplicare, până în 2022 cel mai târziu, sisteme de management de mediu complet certificate (conform ISO 14001:2015) pentru toate fabricile sale. Noua politică de protecție a mediului va fi revizuită anual, iar progresele sale în implementare vor fi raportate public în fiecare an.

Un plan de acțiune cuprinzător pentru o industrie sustenabilă a lemnului în România

Din ianuarie 2017, compania a implementat un plan de acțiune cuprinzător pentru promovarea unei industrii durabile a lemnului în România. Măsurile din acest plan de acțiune depășesc cu mult cerințele legislației românești în vigoare.

Michael Proschek-Hauptmann: ,,O pădure gestionată în mod durabil și un mediu în general intact sunt esențiale pentru întreaga societate și, bineînțeles, pentru compania noastră. Prin utilizarea responsabilă a resurselor noastre lemnoase ne propunem să devenim o parte integrantă a unei economii circulare și să ne asumăm această responsabilitate chiar mai mult decât în trecut.”

Informație de background:

Măsurile Holzindustrie Schweighofer pentru o industrie sustenabilă a lemnului în România

  • Holzindustrie Schweighofer plătește un bonus de 10 RON/m3 pentru buștenii certificați FSC®

Pentru a asigura un lanț de aprovizionare durabil în România, care să îndeplinească standardele înalte ale FSC®, Holzindustrie Schweighofer plătește furnizorilor săi un bonus pentru buștenii certificați FSC®. Din 2012, Holzindustrie Schweighofer a plătit un total de 6,4 milioane lei (1,4 milioane euro) pentru acest bonus FSC®.

  • Monitorizare prin GPS – transparență în lanțul de aprovizionare

Holzindustrie Schweighofer a implementat în România un sistem de monitorizare prin GPS (Timflow). Sistemul depășește cu mult toate cerințele legale. Toate camioanele care livrează buștean la fabricile de cherestea ale companiei sunt echipate cu un dispozitiv GPS care demonstrează locul exact de încărcare a buștenilor. Datele sunt accesibile publicului pe www.timflow.com.

  • O mai bună consultare cu părțile interesate

Pe parcursul ultimilor doi ani, Holzindustrie Schweighofer și-a îmbunătățit și a intensificat dialogul cu toate părțile interesate. Compania și-a asumat un dialog deschis și transparent cu ONG-urile și societatea civilă. Avem același obiectiv: asigurarea sustenabilității în industria de prelucrare a lemnului.

  • Audit cuprinzător realizat de renumitul grup Indufor

În ianuarie 2016, Holzindustrie Schweighofer a fost subiectul unei analize profunde a proceselor sale de achiziție. Firma finlandeză de consultanță Indufor a examinat toate procesele, precum și lanțul de aprovizionare și toate fabricile din România. Concluzia raportului: sistemul de due diligence al Holzindustrie Schweighofer depășește cu mult reglementările în vigoare și e în perfectă conformitate cu standardele stabilite de Regulamentul Uniunii Europene privind Lemnul (EUTR).

  • Controale stricte pentru zone cu risc

Holzindustrie Schweighofer a dezvoltat un sistem pentru minimizarea riscurilor, bazat pe hărți furnizate de Asociația pentru Certificare Forestieră, care identifică zone de risc pentru tăieri ilegale. În cazul în care Holzindustrie Schweighofer cumpără lemn din aceste zone sau din depozitele situate în imediata apropiere a parcurilor naționale sau a pădurilor virgine, angajații noștri verifică documentele necesare recoltării legale a lemnului (actul de punere în valoare, amenajamentul silvic) cu atenție maximă.

  • Echipa de conformitate consolidată

Un proces riguros de due diligence necesită un număr adecvat de experți bine instruiți. Holzindustrie Schweighofer și-a dublat echipa de certificare și conformitate în ultimele luni, ajungând la 16 experți care lucrează pentru companie.

  • Renunțarea la furnizorii care nu respectă politica de achiziții a Holzindustrie Schweighofer

În cazul în care furnizorii nu respectă politica de achiziții a companiei, aceștia sunt excluși din lanțul de aprovizionare.

  • Holzindustrie Schweighofer nu acceptă lemn provenit din parcurile naționale

Holzindustrie Schweighofer a implementat în România politica „Zero transporturi din parcurile naționale”, deși legislația permite recoltarea lemnului din zonele tampon ale parcurilor naționale sau în urma tăierilor sanitare.

  • Training de conformitate și anti-corupție

Pentru angajați, în special pentru cei care se ocupă de achiziții, Holzindustrie Schweighofer organizează în mod regulat training-uri de conformitate și anticorupție.

  • Proiecte de reîmpădurire

În septembrie 2017, Holzindustrie Schweighofer, în parteneriat cu Asociația Administratorilor de Păduri și Universitatea din Suceava, a lansat un proiect multianual pentru reîmpădurirea suprafețelor degradate, ,,Pădurea de Mâine.” Proiectul țintește suprafețe forestiere degradate, deținute de mici proprietari privați sau de comunități. Prin acest proiect, Holzindustrie Schweighofer dorește să contribuie la protecția și regenerarea pădurilor României. Compania investește 1 milion de euro în acest proiect, care vizează plantarea a peste 1 milion de puieți până în 2024.

  • Politică de deschidere față de ONG-uri

În conformitate cu principiul asumat de comunicare transparentă, Holzindustrie Schweighofer a implementat o politică a ușilor deschise pentru organizațiile neguvernamentale. ONG-urile interesate sunt invitate să se înregistreze la Departamentul de Conformitate și Sustenabilitate al Grupului Schweighofer și să semneze un acord de confidențialitate standard, ce vizează tehnologiile utilizate în cadrul companiei. Ulterior, organizațiile înregistrate pot vizita fabricile companiei oricând pentru a face inspecții și audituri neanunțate pe întregul lanț de aprovizionare.

  • Informare transparentă pe site-ul companiei, schweighofer.ro: Holzindustrie Schweighofer s-a angajat să comunice transparent și deschis cu publicul. Pagina www.schweighofer.at/ro/responsabilitate.html este parte din contribuția companiei la această deschidere și arată eforturile pe care le depune pentru a crește sustenabilitatea industriei lemnului.

Despre Grupul Schweighofer

Grupul Schweighofer își are originile într-o afacere de familie austriacă, cu peste 400 de ani de experiență în industria de prelucrare a lemnului. În prezent, Grupul este activ în industria de prelucrare a lemnului din Europa, având activități și în producția de energie din surse regenerabile și afaceri imobiliare. Divizia industrială a Grupului Schweighofer operează în România trei fabrici de cherestea și două fabrici de producție a panourilor din lemn, precum și o fabrică de cherestea în Germania. Grupul este lider în industria europeană a prelucrării lemnului, având în acest moment aproximativ 3.100 de angajați. Holzindustrie Schweighofer exportă produsele sale în peste 70 de țări din întreaga lume.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , ,

Culmea penibilului: Ministrul Mediului spune ca Ciolos e de vina pentru atacurile ursilor din munti!

In: Mediu, Social

Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, susține că una din cauzele atacurilor urșilor este scăparea de sub orice control a acestei probleme în cele 400 de zile de guvernare tehnocrată, în care nu s-a făcut absolut nimic pentru gestionarea ei.

Gavrilescu promite modificarea legislației, astfel încât autoritățile să se poată implica în cazul solicitărilor de intervenție, iar plata despăgubirilor acordate cetățenilor să fie recuperată de consiliile județene de la Ministerul Mediului. Grațiela Gavrilescu a făcut aceste considerații la Băile Tușnad, unde în ultima perioadă au avut loc mai multe atacuri ale urșilor.

„Au fost identificate mai multe cauze, unele fiind obiective, ca, de exemplu, încălzirea globală, cu efectele climatice cunoscute, care au condus la micșorarea perioadei de hibernare a urșilor și la evidente modificări de comportament. Sunt, însă, și cauze subiective, precum culegerea necontrolată a fructelor de pădure, neasigurarea, în cantitate corespunzătoare a hranei de către fondurile de vânătoare, neîntreținerea pășunilor și împădurirea acestora, care au condus la apropierea habitatului habitatul urșilor de zonele locuite, gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor menajere etc., în privința cărora Ministerul Mediului, în colaborare cu cel al Pădurilor și Apelor și cu autoritățile locale depun eforturi consistente de intervenție”, a spus Gavrilescu, citată într-un comunicat transmis de Ministerul Mediului.

În acest context, Grațiel Gavrilesacu a susținut că o altă cauză a atacurilor urșilor este „scăparea de sub orice control a acestei probleme în cele 400 de zile de guvernare tehnocrată, în care nu s-a făcut absolut nimic pentru gestionarea ei, proiectele bune începute înainte de 2016 fiind stopate în totalitate”.

Recent, același ministru a declarat că niciun stat din Uniunea Europeană, nici măcar cele în care nu mai există de peste un secol urși, nu și-a manifestat dorința de a transfera astfel de animale din România.

„Am trimis la toți miniștrii din toată Uniunea Europeană, și nu numai. Răspunsurile au fost negative, în sensul că, chiar și distractive, în durerea noastră, aceea de a rezolva problema acestei specii protejate, urs, că multe dintre țări mi-au răspuns că nu mai au această specie de 100 de ani. Și nu a dorit nimeni să ia niciun urs, nici măcar pentru grădinile zoologice. Chiar în discuțiile pe care le-am avut cu omologii mei în ultima perioadă, pe trio în vederea preluării Președinției Uniunii Europene – Finlanda, care au și ei o populație de urși, Croația, care aproape că nu are, mi-au și spus, așa, cum de altfel, mi-au spus și cei de la Comisia Europeană, cărora le-am explicat realitatea din România, așa cum este ea, și nu cum au prezentat-o anumiți așa-ziși – între ghilimele – iubitori de animale, este că inclusiv Comisia Europeană mi-a spus așa: este problema dumneavoastră de gestionare, a României, nu a noastră”, a susținut ministrul Mediului.

Potrivit Grațielei Gavrilescu, România are o populație estimată de urși, conform statisticilor fondurilor cinegetice, de aproximativ 7.000, dar se presupune că numărul este mult mai mare. În urmă cu un an, Gavrilescu anunța că va emite ordinul care conferă posibilitatea uciderii a peste 140 de carnivore mari, în contextul în care urșii au devenit un pericol real pentru populație. Ea spunea că decizia sa este fermă chiar dacă se așteaptă la proteste de stradă din partea celor care militează pentru protecția animalelor.

Activistii de mediu, acuzati ca sunt platiti sa denigreze România și să distrugă industria locală a lemnului

In: Mediu, Social
  • Scopul raportului EIA este de a descuraja companiile și consumatorii din străinătate să mai cumpere lemn românesc
  • Raportul EIA conține numeroase inexactități menite să manipuleze opinia publică
  • Lemnul românesc a devenit prea scump și necompetitiv pe piața mondială din cauza crizei de imagine a industriei
  • Solicităm autorităților statului să se implice în rezolvarea acestei crize
  • Legislația din România permite recoltarea în zonele „tampon” ale parcurilor naționale
  • Trasabilitatea absolută nu există în niciun stat european și este o utopie care va paraliza complet industria lemnului din România

Scopul raportului EIA este de a descuraja companiile și consumatorii din străinătate să mai cumpere lemn românesc

Consiliul  Pădurilor și Dezvoltării Rurale alături de Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România își exprimă regretul și indignarea că unele organizații lansează în spațiul public informații ce nu corespund realității, fără a cunoaște legislația și normele silvice din România.

Raportului  EIA prezentat public marți 17 iulie 2018 într-o conferință de presă, are drept scop denigrarea industriei  lemnului din Romania si convingerea beneficiarilor  externi de a nu mai cumpara lemn românesc, sub pretextul ca acesta  provine  din „parcuri  nationale”, iar  exploatarea lui conduce la disparitia „padurilor  virgine”.

Raportul  actual al  EIA  este o continuare  a raportului  EIA  din 2015,  cu  scopul  evident  de a denigra  industria lemnului  din Romania  si a bloca accesul produselor  acestei  industrii pe pietele  de export.

Cum va atinge EIA  acest obiectiv? 

Prin promovarea agresiva in media  interna  si  externa  a acestui  pseudo-raport.  Asa cum au anuntat  reprezentantii  EIA, conferinta  de presa de marti de la Bucuresti  va fi urmata  de conferinte  de presa   organizate  cu sprijinul  WWF  Austria  si  WWF  Germania, la  Viena,  si  apoi conferinte  de presa in SUA.

 

Lemnul românesc a devenit prea scump și necompetitiv pe piața mondială din cauza crizei de imagine a industriei

Începând cu anul 2013, prețurile masei lemnoase au început să erodeze competitivitatea industriei lemnului  din România, situația agravându-se în anii 2016-2017. Segmentul de agenți economici mici  a fost cel  mai afectat  atât în sectorul de exploatare, cât și în cel de prelucrare primară și  industria mobilei.  Peste  1800  de agenți economici mici  din  sectorul de exploatare, peste 3000  din cel de prelucrare primară a lemnului  și peste 500  din industria mobilei  au ajuns cu capitalurile proprii  în zona negativă, practic  cea mai mare parte dintre ei vor  intra în incapacitate de plată și își  vor inceta activitatea. Vorbim de asemenea de riscul disparitiei a mii de locuri de munca in industria lemnului.

Raportul EIA conține numeroase inexactități menite să manipuleze opinia publică

Solicitarea organizatiei EIA de a stopa lucrarile silvice in zonele de conservare durabila a parcurilor nationale nu are nicio baza legala si nu se bazeaza pe niciun studiu de specialitate. Toate parcurile nationale si naturale au o zonare interna, zone de protectie stricta si integrala, unde interventia umana este interzisa, si zone de conservare durabila, ”tampon”, unde legislatia prevede foarte clar anumite lucrari silvice.

Exploatarile  forestiere in zonele  de conservare  durabila, aflate in imediata apropiere a parcurilor  nationale sunt normale si legale. Acestea sunt realizate in acord cu planurile  de management ale ariilor protejate, iar punerea in valoare a  masei lemnoase  se  face cu avizul  custozilor  ariilor protejate. De asemenea, exploatarea  se face  sub controlul  autoritatilor  statului roman, cu repsectarea recomandarilor  si bunelor practici  de mediu.

Recomandarile  EIA  nu au nicio baza legala, exced  legislatiei  nationale  si europene  si sunt o utopie  chiar  si din punct  de vedere tehnic, mai ales ca se adreseaza si industriei  placilor- producatorii  Kronospan, Egger, companii care folosesc in procesul tehnologic  busteni  de dimensiuni  mici,  resturi din prelucrarea primara  a lemnului, lemn provenit in special din import.

Un exemplu privind modul in care Raportul  EIA  aruncă  prezumtii  de vinovătie, precum  si referitor  la acuratetea afirmatiilor  din raport,  sunt trimiterile la activitatea companiei Frasinul  din Bistrita, in calitate  de furnizor  Holzindustrie  Schweighofer.  Se afirmă in raport: „Aceasta vinde lemn companiei  Schweighofer din 4 depozite situate lângă parcurile nationale Rodna  si  Călimani. Potrivit  datelor obtinute  de pe Inspectorul Pădurii, camioanele  firmei Frasinul au transportat cel putin 6000 m3 din aceste parcuri pe parcursul celor 18 luni scurse pana in iunie 2018. […] Firma Frasinul are un istoric  in privinta problemelor  cu legea: patronul acesteia se află sub investigatia  autoritătilor românești anti-coruptie din  2014.” Intr-un drept  la replică transmis  redactiei, firma Frasinul arată  că a livrat in 2018  doar 25 m3 către  Holzindustrie Schweighofer, fără ca acest  volum să provină din parcuri  nationale.  Comentariul  redactiei: pe Inspectorul  Padurii nu sunt date privind firma căreia apartin camioanele, deci cum a extras EIA  date privind proprietarii  camioanelor?  Iată un exemplu clar de lipsa de precizie  si de referinte credibile în raportul EIA.

Autoritățile statului au misiunea de a rezolva criza sectorului lemnului

Solicitam autoritatilor statului sa se implice in rezolvarea acestei crize de imagine, care arunca Romania intr-o zona neagra a politicilor de mediu. Nu ne putem permite ca industrie si ca tara sa fim denigrati in lipsa unor dovezi de necontestat si pe baza unor presupuneri care au la baza surse neoficiale.

Trasabilitatea absolută nu există în niciun stat european și este o utopie care va paraliza complet industria lemnului din România

Afirmatia „ca nu exista trasabilitate privind  provenienta legala  a masei  lemnoase in Romania”  si  de aici  prezumtia  de vinovatie  privind amestecarea  masei lemnoase  exploatate  legal cu masa lemnoasa exploatata  ilegal  in depozitele firmelor  de exploatare  manipuleaza opinia  publica, inducand o falsa definitie  a trasabilitatii masei  lemnoase.  Conform  reglementarilor  europene, trasabilitatea provenientei masei  lemnoase se urmareste  pentru  prima punere  pe piata  a masei  lemnoase,  respectiv  din parchetul  de exploatare pana la primul depozit  de sortare  si prelucrare a masei  lemnoase.

Romania, prin dezvoltarile  succesive  ale  SUMALRadarul  Padurilor, Inspectorul Padurilor  a introdus  sisteme  stricte  de urmarire a trasabilitatii masei  lemnoase  pana la prima punere  pe piata  a acesteia. Fiecare  aviz  de transport  este raportat  si inregistrat  pe serverul central  SUMAL,  se verifica incadrarea in prevederile  unui  act de evaluare a masei lemnoase legal  aprobat (APV),  se verifica  exploatarea in baza unei  autorizatii  de  exploatare legal  emise,  se urmareste pozitia   corespondentei  GPS a locatiei  expeditiei  fata de locatia autorizata  a parchetului. In  concluzie,  Romania  are un sistem  foarte  strict  de urmarire  a trasabilitatii provenientei legale  a masei  lemnoase, conform  cerintelor  regulamentului european EUTR.

Solicitarea  EIA privind „o trasabilitate  deplina”, in depozitele  de sortare  si prelucrare  a masei  lemnoase, este o utopie  care nu exista in niciun stat din Europa  ca obligatie legala.  Este  ca si cum ai cere unui siloz  de cereale, care achizitioneaza grau  de la  zeci  de mici  fermieri,  sa aiba o evidenta  a provenientei fiecarui  bob  de grau.  Ca si  depozitul  de lemne,  depozitul  de cereale  are trasabilitate  si documente  pentru  fiecare  transport, dar  dupa  receptie,  evident  graul  se amesteca in depozit !

În concluzie, scopul  EIA este sa conduca incadrarea Romaniei intr-o zona ridicata  de taieri  ilegale, astfel  incat cerintele  de control a provenientei legale  sa devina atat  de complicate incat industria lemnului  din Romania  sa devina necompetitiva, iar beneficiarii  externi  sa ocoleasca produsele din lemn din Romania, datorita  riscului  prezumat  de provenienta  a lemnului  din taieri ilegale.

FORDAQ – Comunitatea Forestierilor din Romania

Pentru mai multe detalii despre sectorul forestier și industria lemnului aveți la dispozitie portalul www.fordaq.com

Îmbunătățire a sistemului de livrare a lemnului în România

In: Mediu, Social

Holzindustrie Schweighofer anunta o îmbunătățire constantă a unui sistem robust de due diligence pentru livrarea de material lemnos în România.

Holzindustrie Schweighofer, unul dintre cei mai importanți procesatori de lemn din Europa, cu trei fabrici de cherestea și două fabrici de panouri din lemn masiv în România, a introdus un plan extins de acțiune pentru o industrie sustenabilă a lemnului încă din ianuarie 2017. Din moment ce compania nu efectuează operațiuni de exploatare forestieră, ci cumpără materie primă de la furnizori, scopul companiei este de a se asigura că numai lemnul recoltat în mod legal este achiziționat și prelucrat. În plus, compania și-a luat de bună voie angajamentul de a nu achiziționa lemn din parcurile naționale, chiar dacă exploatarea este permisă în zonele tampon ale acestora. Holzindustrie Schweighofer prelucrează aproximativ 6% din volumul total de lemn recoltat din România. În anul 2017 compania a importat și a achiziționat intracomunitar aproximativ 60% din consumul său intern (Slovacia, Polonia, Republica Cehă, Austria și din alte țări).

Holzindustrie Schweighofer a investit un total de 1 milion de euro în această arhitectură de securitate, pe care compania o îmbunătățește în mod continuu, în strânsă colaborare cu organizațiile de mediu și celelalte părți interesate.

Sistemul de due diligence pentru livrările de material lemnos direct din pădure și pentru livrările din depozitele de buștean

Sistemul de due diligence al Holzindustrie Schweighofer este eficient atât pentru livrările de material lemnos direct din pădure către fabrici, cât și pentru lemnul care este transportat mai întâi la depozitele de buștean și apoi livrat la fabricile companiei.

Cele mai importante măsuri ale planului de acțiuni:

  • Sistemul Timflow de monitorizare prin GPS – transparență în lanțul de aprovizionare

Toate camioanele care livrează buștean la fabricile de cherestea ale companiei sunt echipate cu un dispozitiv GPS care demonstrează locul exact de încărcare a buștenilor. Datele sunt accesibile publicului pe www.timflow.com.

  • Zero lemn din parcurile naționale
  • Renunțarea la furnizorii care nu respectă politica de achiziții a Holzindustrie Schweighofer
  • Politică de ,,deschidere” pentru organizațiile neguvernamentale

În conformitate cu principiul asumat de comunicare transparentă, Holzindustrie Schweighofer a implementat o politică a porților deschise pentru organizațiile non-guvernamentale.

  • Training de conformitate și anti-corupție

Pentru angajați, în special pentru cei care se ocupă de achiziții, Holzindustrie Schweighofer organizează în mod regulat training-uri de conformitate și anticorupție.

  • O mai bună consultare cu părțile interesate

Holzindustrie Schweighofer și-a intensificat dialogul cu ONG-urile de mediu și ia în serios criticile și sugestiile aduse de acestea.

  • Verificarea electronică a cantităților livrate

Holzindustrie Schweighofer folosește un sistem de măsurare electronică 3D pentru a se asigura că toate cantitățile menționate pe documentele de transport corespund cantităților livrate.

Informații despre depozitele de buștean din România

Depozitele de buștean reprezintă o verigă naturală a lanțului de aprovizionare din industria lemnului. Pentru a putea valorifica superior lemnul, acesta este livrat în primă fază în depozitele de buștean, unde este secționat, sortat și livrat către diverși clienți. Pentru Holzindustrie Schweighofer este important ca în aceste depozite masa lemnoasă provenită din zonele tampon ale parcurilor naționale să nu fie amestecată cu masa lemnoasă pe care compania o acceptă pentru prelucrare.

Sistem de due diligence pentru depozitele de buștean

Holzindustrie Schweighofer are un sistem de due diligence foarte eficient pentru aceste depozite de buștean:

  • Fiecare furnizor trebuie să dovedească proveniența lemnului (act de punere în valoare și autorizație de exploatare). Acest lucru înseamnă că fiecare furnizor trebuie să dovedească exact de unde vine lemnul. Imediat ce experții în lanțul de aprovizionare din cadrul firmei Holzindustrie Schweighofer află că lemnul din parcurile naționale ajunge într-un depozit de buștean (lucru legal privind lemnul provenit din zonele tampon ale parcurilor naționale), compania nu acceptă livrări din acest depozit în perioada de timp în care acolo este livrat lemn din parcuri naționale.
  • Operatorul depozitului poate furniza masă lemnoasă către Holzindustrie Schweighofer în această perioadă de blocare doar dacă are alte locații de recoltare, aflate în afara parcurilor naționale, iar livrările se fac direct din pădure la fabricile companiei și sunt monitorizate prin Timflow. În general, livrările provenind de la un depozit de buștean la fabricile Holzindustrie Schweighofer sunt de asemenea monitorizate folosind Timflow.

Furnizorii companiei sunt desigur informați că Holzindustrie Schweighofer nu acceptă lemn din parcurile naționale. Acest lucru este clar stipulat în contracte. Toți furnizorii sunt verificați în mod constant pentru a asigura conformitatea cu această reglementare.

Proiecte-pilot pentru consolidarea arhitecturii de securitate pentru depozitele de buștean 

Holzindustrie Schweighofer, împreună cu organizațiile de mediu și cu cercetători, lucrează în prezent la mai multe proiecte-pilot, pentru a investiga posibilitatea de monitorizare a fiecărei piesă de buștean și pentru validarea originii lemnului. Acest lucru ar putea îmbunătăți arhitectura de securitate la depozitele de buștean. Scopul este acela de a dezvolta un sistem practic și independent de audit – care în prezent nu există la nivel industrial.
Tehnicile posibile în curs de testare și implementate în proiectele pilot sunt:

  • Monitorizarea fiecărei piese de buștean cu ajutorul unor tehnologii ce folosesc etichete cu coduri de bare sau cu ajutorul dispunerii inelelor de creștere;
  • Validarea originii lemnului cu ajutorul analizelor izotopice sau spectroscopice;
  • Monitorizarea parchetelor de exploatare cu ajutorul dronelor.

După introducerea Timflow la toți furnizorii companiei, în aprilie 2017, Holzindustrie Schweighofer dorește, de asemenea, să își asume un rol de pionierat în implementarea unui sistem de monitorizările piesă cu piesă a livrărilor cu buștean. Compania va informa publicul imediat ce se vor înregistra progrese în acest sens.

Măsurile Holzindustrie Schweighofer pentru o industrie sustenabilă a lemnului în România

  • Holzindustrie Schweighofer susține introducerea standardelor FSC® în România prin plata unui bonus de 10 RON/m3 pentru buștenii certificați FSC®

Pentru a asigura un lanț de aprovizionare durabil în România, care să îndeplinească standardele înalte ale FSC®, Holzindustrie Schweighofer plătește furnizorilor săi un bonus pentru buștenii certificați FSC®. Din 2012, Holzindustrie Schweighofer a plătit un total de 6,4 milioane lei (1,4 milioane euro) pentru acest bonus FSC®.

  • Monitorizare prin GPS – transparență în lanțul de aprovizionare

Holzindustrie Schweighofer a implementat în România un sistem de monitorizare prin GPS (Timflow). Sistemul depășește cu mult toate cerințele legale. Toate camioanele care livrează buștean la fabricile de cherestea ale companiei sunt echipate cu un dispozitiv GPS care demonstrează locul exact de încărcare a buștenilor. Datele sunt accesibile publicului pe www.timflow.com.

  • O mai bună consultare cu părțile interesate

Pe parcursul ultimilor doi ani, Holzindustrie Schweighofer a îmbunătățit și a intensificat dialogul cu toate părțile interesate. Compania și-a asumat un dialog deschis și transparent cu ONG-urile și societatea civilă. Avem același obiectiv: asigurarea sustenabilității în industria de prelucrare a lemnului.

  • Audit cuprinzător realizat de renumitul grup Indufor

În ianuarie 2016, Holzindustrie Schweighofer a analizat procesele sale interne în profunzime. Firma de consultanță finlandeză Indufor a examinat toate procesele, precum și lanțul de aprovizionare și toate fabricile din România. Concluzia raportului: sistemul de due diligence al Holzindustrie Schweighofer depășește cu mult reglementările în vigoare și e în perfectă conformitate cu standardele stabilite de Regulamentul Uniunii Europene privind lemnul (EUTR).

  • Controale stricte pentru zone cu risc

Holzindustrie Schweighofer a dezvoltat un sistem pentru minimizarea riscurilor, sistem bazat pe hărți ale Asociației pentru Certificare Forestieră, care identifică zone de risc pentru tăieri ilegale. În cazul în care Holzindustrie Schweighofer cumpără lemn din aceste zone sau din depozitele situate în imediata apropiere a parcurilor naționale sau a pădurilor virgine, angajații noștri verifică documentele necesare recoltării legale a lemnului (actul de punere în valoare, amenajamentul silvic) cu atenție maximă.

  • Echipa de conformitate consolidată

Un proces riguros de due diligence necesită un număr adecvat de experți bine instruiți. Holzindustrie Schweighofer și-a dublat echipa de certificare și conformitate, ajungând la 16 experți care lucrează pentru companie.

  • Renunțarea la furnizorii care nu respectă politica de achiziții a Holzindustrie Schweighofer

În cazul în care furnizorii nu respectă politica de achiziții a companiei, aceștia sunt excluși din lanțul de aprovizionare.

  • Holzindustrie Schweighofer nu acceptă lemn provenit din parcurile naționale

Holzindustrie Schweighofer a implementat în România politica „Zero transporturi din parcurile naționale”, deși legislația permite recoltarea lemnului din zonele tampon ale parcurilor naționale.

  • Training de conformitate și anti-corupție

Pentru angajați, în special pentru cei care se ocupă de achiziții, Holzindustrie Schweighofer organizează în mod regulat training-uri de conformitate și anticorupție.

  • Pădurea de Mâine – 1 milion de puieți vor fi plantați pe terenuri cu dificultăți de regenerare

În parteneriat cu Asociația Administratorilor de Păduri și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Holzindustrie Schweighofer a lansat în septembrie 2017 un proiect multianual pentru reîmpădurirea suprafețelor degradate. Prin acest proiect, Holzindustrie Schweighofer contribuie la protecția și regenerarea pădurilor României. Compania investește 1 milion de euro în acest proiect care se va desfășura până în 2024. Mai multe informații: www.padureademaine.ro.

  • Politică de deschidere față de organizațiile neguvernamentale

În conformitate cu principiul asumat de comunicare transparentă, Holzindustrie Schweighofer a implementat o politică a ușilor deschise pentru organizațiile neguvernamentale. ONG-urile interesate sunt invitate să se înregistreze la Departamentul de Conformitate și Sustenabilitate al Grupului Schweighofer și să semneze un acord de confidențialitate standard, ce vizează tehnologiile utilizate în cadrul companiei. Ulterior, organizațiile înregistrate pot vizita fabricile companiei oricând pentru a face inspecții și audituri neanunțate pe întregul lanț de aprovizionare.

Holzindustrie Schweighofer s-a angajat să comunice transparent și deschis cu publicul. Pagina www.schweighofer.at/ro/responsabilitate.html este parte din contribuția companiei la dezbatere și arată eforturile companiei pentru a crește sustenabilitatea industriei lemnului.

Primele anunturi publice: Romania ar avea mult petrol decat Emiratele Arabe!

In: Mediu, Social

Președintele Comisiei pentru Industrii a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, a făcut aseară afirmații spectaculoase în emisiunea Alessandrei Stoicescu de la Antena 3, unde a vorbit cu Ion Cristoiu despre recent adoptata lege a offshore-ului și despre rezervele de petrol ale României, în general.

În emisiune, deputatul PSD a devoalat, la un moment dat, un episod interesant produs în decembrie 1973, în cadrul vizitei oficiale făcute de Nicolae Ceaușescu la Casa Albă, la invitația lui Richard Nixon.

”În 1973, Ceaușescu face o vizită în SUA. Acolo, partenerii americani îl iau, îl duc într-o anumită încăpere și focalizează din satelit casa lui de la Scornicești” a povestit deputatul PSD.

”Și îi demonstrează, prima dată, că văd tot ce se întîmplă în spațiul aerian – și întîmplător, în ziua aia trecuseră trei avioane -, și casa lui în detaliu. Dar, i-au spus, nu pentru a-ți arăta casa ți-am făcut această demonstrație, ci ca să știi că în jurul casei tale și în acea regiune există cărbune, este lignit. Iar în Marea Neagră – și au focalizat Marea Neagră – aveți gaze, petrol și titan. Iar gaze și petrol mai mult decît Emiratele Arabe; ați fi cei mai bogați din regiune. Veniți, vă dăm licența pentru platforme și valorificați-vă singuri bogăția pe care o aveți acolo. Acela a fost momentul în care au început prospecțiunile în Marea Neagră, cînd a început realizarea platformelor (de foraj marin n.n.) și momentul cînd am început să punem cu adevărat în evidență toate perimetrele. Deci nu astăzi s-au pus în evidență, ci din 1973 sunt puse în evidență” a mai spus Iancu.

Parțial, spusele deputatului sunt contrazise de faptele istorice: la vremea respectivă, România știa și fără americani că există petrol în Marea Neagră, pe baza prospecțiunilor deja făcute fiind demarat, în 1972, un program de valorificare a resurselor platformei continentale a Mării Negre, în cadrul Institutului Român pentru Cercetări Marine din Constanţa.
Pe baza studiilor efectuate acolo s-a hotărît construirea în România a primelor platforme de foraj marin, pioniera ”Gloria” începîndu-și activitatea în 1976.

Dacă existența petrolului în mare era, deci, cunoscută deja, e posibil, însă, ca tehnologia prin satelit a americanilor să fi permis evaluarea riguroasă a resurselor, iar dacă spusele lui Iancu sunt susținute de realitate, țara noastră ar trebui să urce într-o bună zi mai mult de 20 de locuri în topul producătorilor de petrol, Emiratele Arabe fiind pe locul 7 mondial. (B.T.I.)

Fost șef din Comisia SIE confirmă dezvăluirile lui Iancu

Într-un comentariu postat pe Facebook vizavi de dezvăluirile deputatului Iulian Iancu, fostul parlamentar liberal Măhăiță Calimente, care s-a aflat în conducerea Comisiei SIE, confirmă, și el, informațiile:

”Afară de poveștile cu americanii și cu Ceușescu, restul celor spuse de dl Iancu sunt adevărate. Zăcămintele sunt foarte mari, cu mult mai mari decât se estimează astăzi. Și de la americani și de la români se știe de aceste zăcăminte de la începutul anilor 70. Incapacitatea noastră, sau limita ei, s-a văzut chiar în anii lui Ceaușescu, pentru că, dacă apelam la tehnologia americană, altfel arătau lucrurile acolo. Acum însă zona a devenit vitală pentru Europa” a scris liberalul, menționînd că ceilalți mari jucători europeni pe piața petrolului sunt Norvegia, care nu este membru UE, și Marea Britanie, pe cale de a ieși din UE.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , , ,

Romania are rezerve naturale sa devina al treilea producator de gaze din Europa! Ce vor face politicienii nostri?

In: Mediu, Social

Rezervele consistente din Marea Neagră ar putea propulsa România pe locul 3 în topul producătorilor europeni de gaze naturale, crede directorul pentru afaceri europene.

Francois-Regis Mouton susține că potențialul zăcămintelor din Marea Neagră se ridică la peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar resursele României ar putea duce la diversificarea pieței în sud-estul Europei.

”Pentru ca acest lucru să se întâmple este însă nevoie de interconectare, de liberalizarea pieței și de un cadru legal stabil”, a spus directorul pentru afaceri europene în cadrul unei conferințe a Asociației Internaționale a Producătorilor de Petrol și Gaze.

Investițiile făcute în Marea Neagră pentru exploatarea resurselor de gaze naturale vor genera venituri la bugetul de stat de peste 26 de miliarde de dolari și vor adăuga peste 40 de miliarde de dolari Produsului Intern Brut al României până în 2040.

Jumătate din gazul ars de unguri va fi românesc

Ungaria este oficial primul client găsit de România pentru gazele din Marea Neagră. Guvernul de la Budapesta a semnat un acord cu grupul american ExxonMobil, iar livrările vor începe în 2022. Gazul românesc va reprezenta jumătate din consumul anual al maghiarilor.

Acordul poate fi dus la bun sfârșit doar dacă Transgaz, companie deținută de statul român, va termina a doua fază a conductei de gaz BRUA, care va permte creșterea volumului de gaz transportat din România în Ungaria la 4,4 milioane de metri cubi pe an. Întreaga capacitate a conductei a fost rezervată deja de două companii maghiare până în 2037.

În prezent, Ungaria importă 85% din gazul natural pe care îl folosește din Rusia, prin grupul Gazprom.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , ,

Descinderi DIICOT la Holzindustrie Schweighofer. Pozitia companiei: Cooperam cu autoritățile pentru o bună desfășurare a anchetei

In: Mediu, Social

Holzindustrie Schweighofer cooperează cu autoritățile și oferă tot sprijinul în ancheta DIICOT comunicată pe 30 mai 2018. Principiul fundamental al companiei este de a respecta întotdeauna legea și reglementările în vigoare din țările în care operează. Compania pune la dispoziția autorităților toate informațiile necesare pentru buna desfășurare a anchetei în curs și sprijină autoritățile prin toate mijloacele sale pentru o soluționare corectă a investigației, pe baza unor date transparente. Compania nu a fost înștiințată de obiectul acestei investigații.  Compania Holzindustrie Schweighofer este prima interesată în soluționarea rapidă și corectă a acestei situații.

La începutul anului 2017, Holzindustrie Schweighofer a implementat un plan de acțiune complex pentru a combate tăierile ilegale și pentru a sprijini dezvoltarea unei industrii durabile a lemnului în România. Compania a investit 1 milion de euro în consolidarea securității lanțului său de aprovizionare prin măsuri care depășesc cu mult cerințele legale și reglementările în vigoare din România. La un an de la implementare, compania a făcut public bilanțul acestor măsuri.

  • Noile măsuri Holzindustrie Schweighofer pentru o industrie sustenabilă a lemnului
  • Monitorizare prin GPS – transparență în lanțul de aprovizionare

Holzindustrie Schweighofer a implementat în România un sistem de monitorizare prin GPS (Timflow). Sistemul depășește cu mult toate cerințele legale. Toate camioanele care livrează buștean la fabricile de cherestea ale companiei sunt echipate cu un dispozitiv GPS care demonstrează locul exact de încărcare a buștenilor. Datele sunt accesibile publicului pe www.timflow.com.

  • Holzindustrie Schweighofer susține introducerea standardelor FSC® în România prin plata unui bonus de 10 RON/m3 pentru buștenii certificați FSC®

Pentru a asigura un lanț de aprovizionare durabil în România, care să îndeplinească standardele înalte ale FSC®, Holzindustrie Schweighofer plătește furnizorilor săi un bonus pentru buștenii certificați FSC®. Din 2012, Holzindustrie Schweighofer a plătit un total de 6,4 milioane lei (1,4 milioane euro) pentru acest bonus FSC®.

  • O mai bună consultare cu părțile interesate

Pe parcursul ultimilor doi ani, Holzindustrie Schweighofer a îmbunătățit și a intensificat dialogul cu toate părțile interesate. Compania și-a asumat un dialog deschis și transparent cu ONG-urile și societatea civilă. Avem același obiectiv: asigurarea sustenabilității în industria de prelucrare a lemnului.

  • Audit cuprinzător realizat de renumitul grup Indufor

În ianuarie 2016, Holzindustrie Schweighofer a analizat procesele sale interne în profunzime. Firma de consultanță finlandeză Indufor a examinat toate procesele, precum și lanțul de aprovizionare și toate fabricile din România. Concluzia raportului: sistemul de due diligence al Holzindustrie Schweighofer depășește cu mult reglementările în vigoare și e în perfectă conformitate cu standardele stabilite de Regulamentul Uniunii Europene privind lemnul (EUTR).

  • Controale stricte pentru zone cu risc

Holzindustrie Schweighofer a dezvoltat un sistem pentru minimizarea riscurilor, sistem bazat pe hărți ale Asociației pentru Certificare Forestieră, care identifică zone de risc pentru tăieri ilegale. În cazul în care Holzindustrie Schweighofer cumpără lemn din aceste zone sau din depozitele situate în imediata apropiere a parcurilor naționale sau a pădurilor virgine, angajații noștri verifică documentele necesare recoltării legale a lemnului (actul de punere în valoare, amenajamentul silvic) cu atenție maximă.

  • Echipa de conformitate consolidată

Un proces riguros de due diligence necesită un număr adecvat de experți bine instruiți. Recent, Holzindustrie Schweighofer și-a dublat echipa de certificare și conformitate, ajungând la 16 experți care lucrează pentru companie.

  • Renunțarea la furnizorii care nu respectă politica de achiziții a Holzindustrie Schweighofer

În cazul în care furnizorii nu respectă politica de achiziții a companiei, aceștia sunt excluși din lanțul de aprovizionare.

  • Holzindustrie Schweighofer nu acceptă lemn provenit din parcurile naționale

Holzindustrie Schweighofer a implementat în România politica „Zero transporturi din parcurile naționale”, deși legislația permite recoltarea lemnului din zonele tampon ale parcurilor naționale.

  • Training de conformitate și anti-corupție

Pentru angajați, în special pentru cei care se ocupă de achiziții, Holzindustrie Schweighofer organizează în mod regulat training-uri de conformitate și anticorupție.

  • Pădurea de Mâine – 1 milion de puieți vor fi plantați pe terenuri cu dificultăți de regenerare

În parteneriat cu Asociația Administratorilor de Păduri și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Holzindustrie Schweighofer a lansat în septembrie 2017 un proiect multianual pentru reîmpădurirea suprafețelor degradate. Prin acest proiect, Holzindustrie Schweighofer contribuie la protecția și regenerarea pădurilor României. Compania investește 1 milion de euro în acest proiect care se va desfășura până în 2024. Mai multe informații: www.padureademaine.ro.

  • Politică de deschidere față de organizațiile neguvernamentale

În conformitate cu principiul asumat de comunicare transparentă, Holzindustrie Schweighofer a implementat o politică a ușilor deschise pentru organizațiile neguvernamentale. ONG-urile interesate sunt invitate să se înregistreze la Departamentul de Conformitate și Sustenabilitate al Grupului Schweighofer și să semneze un acord de confidențialitate standard, ce vizează tehnologiile utilizate în cadrul companiei. Ulterior, organizațiile înregistrate pot vizita fabricile companiei oricând pentru a face inspecții și audituri neanunțate pe întregul lanț de aprovizionare.

  • Informare transparentă pe site-ul companiei, schweighofer.ro

Holzindustrie Schweighofer s-a angajat să comunice transparent și deschis cu publicul. Pagina www.schweighofer.at/ro/responsabilitate.html este parte din contribuția companiei la dezbatere și arată eforturile companiei pentru a crește sustenabilitatea industriei lemnului.

Holzindustrie Schweighofer în România
  • Investiții: Din 2002, când Holzindustrie Schweighofer a intrat pe piața românească, am investit aproape 800 de milioane de euro în fabrici de cherestea și alte unități de producție echipate cu tehnologie de ultimă generație. În conformitate cu principiile sustenabilității și pentru că dorește să fie un „bun cetățean”, Holzindustrie Schweighofer a reinvestit cea mai mare parte a profiturilor sale în România.
  • Locuri de muncă: Compania are 700 de angajați direcți în birourile si fabricile sale din România. Din 2002, am susținut dezvoltarea profesională a peste 4.000 de persoane în locațiile noastre din România.

În plus, investițiile noastre au oferit în mod indirect peste 10.000 de locuri de muncă în industriile conexe. În mare parte, aceste locuri de muncă au fost create în zone economic defavorizate precum Comănești, Siret sau Reci.

  • Taxe: Din 2002 am plătit mai mult de 115 milioane de euro (fără TVA) în România.
  • Valoare adăugatăValoarea adăugată se realizează în țară – lemnul achiziționat în România este transformat aici în produse cu valoare adăugată ridicată. Această valoare adăugată se concretizează în prețul mediu de vânzare la export de 247 EUR/m³, în timp ce restul industriei exportă lemn prelucrat primar la 140 EUR/m³.
  • ExporturiHolzindustrie Schweighofer este un exportator important și prin urmare, joacă un rol semnificativ în dezvoltarea sistemului național de transport. În 2015, compania a fost al doilea mare exportator din Portul Constanța, cu o cotă de piață de 20%: a manipulat aproape 26.000 de vagoane de tren și a utilizat 10.700 curse de camioane. Holzindustrie Schweighofer este în prezent printre primele 15 companii în ceea ce privește volumul transportat pe cale ferată.
  • Tehnologie de ultimă generație: Tehnologia și know-how-ul pe care Holzindustrie Schweighofer le-au adus în România au ridicat standardul industriei lemnului în țară. În fabricile noastre românești, angajații noștri prelucrează produse de lemn de cea mai înaltă calitate care concurează cu succes pe piața internațională.
  • Transparență: Am implementat un sistem due diligence care depășește toate cerințele legale și continuăm să facem tot ce ne stă în putință pentru a asigura un lanț de aprovizionare transparent și sustenabil în România.

Fordaq – Comunitatea Forestierilor: Modificarea Codului Silvic prin Legea 175/2017 a condus la blocaje!

In: Mediu, Social

Modificarea Codului Silvic prin Legea 175/2017 a condus la blocaje sistemice:

  • Scăderea cu până la 40% a volumului de masă lemnoasă disponibilă pentru încălzirea gospodăriilor
  • Creșterea prețului lemnului de foc cu cel puțin 25%
  • Amplificarea blocajului de pe piața lemnului
  • Deteriorarea stării pădurilor din România din cauza degradării lemnului din produse accidentale și a infectării arboretelor tinere

Fordaq – Comunitatea Forestierilor a analizat, pe baza informațiilor publice, impactul aplicării art. 59 modificat din Codul Silvic asupra activității RNP – Romsilva, a volumului de lemn exploatat și a capacității industriei de a asigura necesarul de lemn de foc pentru populație. Printre cele mai pregnante concluzii menționăm:

  • Volumul de lemn exploatat pentru aprovizionarea populației cu lemn de foc va scădea cu două milioane mc în 2018
  • Resursa existentă în piață pentru aprovizionarea gospodăriilor cu lemn de foc se va diminua
  • Blocajul deja existent pe piața lemnului se va amplifica

Între anii 2015 – 2017 Romsilva și agenții economici au valorificat un volum maxim de cinci milioane mc lemn de foc pentru aprovizionarea populației, conform datelor din SUMAL. O scădere a acestui volum de -40% (2 mil. Mc) va avea efecte dramatice pentru gospodăriile românești.

În prima jumătate a anului 2018 din totalul de masă lemnoasă exploatată de către Romsilva (550 000 mc) și de către agenții economici prin prestații (330 000 mc) aproximativ 32% (275 000 mc) se află pe stoc alături de alți 177 000 mc masă lemnoasă rămasă din anul 2017.

Practic, volumul  exploatat nu ajunge la populație, acesta rămânând pe drumuri forestiere, la distanțe mari de localități, iar mecanismul instituit de Codul  Silvic  prin art. 59.  alin 5 (2): depunerea de cereri la Primării și repartiții de lemn de foc, centralizare la Prefecturi și transmiterea cererilor la Romsilva, se dovedește complet utopic.

Cererile  de lemn de foc  sunt la câmpie, deficitul este la câmpie, iar lemnul de foc putrezește  pe drumuri  forestiere în munți!

Stocurile de masă lemnoasă nevalorificată, precum și nerealizarea programelor de recoltare afectează și rezultatele financiare ale Romsilva: cheltuielile au crescut cu 20% față de anul trecut, iar profitul a scăzut cu aproximativ 50%. În condițiile în care un volum de masă lemnoasă de 2 milioane mc va rămâne nevalorificat – acest volum se va regăsi în diminuarea încasărilor cu minim 80 000 000 euro (considerând un preț minim de valorificare de 40 euro/mc), în  condițiile în care profitul Romsilva din 2017 a fost de 55 000 000 euro. Astfel, Romsilva va intra într-o criză de lichidități și este foarte posibil să înregistreze pierderi financiare la bilanțul anului 2018.

Pentru populație, efectele sunt reducerea cu până la 40% a volumului de lemn de foc disponibil și prețuri majorate cu cel puțin 25%, în condițiile în care prețul lemnului de foc este deja excesiv de mare raportat la puterea de cumpărare a populației.

În același timp, Romsilva înregistrează un volum foarte mare de doborâturi și rupturi de vânt, cu un total cumulat estimat la 1,4 milioane mc pentru anul 2018. Acesta se încadrează în categoria produselor accidentale, volum care trebuie în cea mai mare parte exploatat în regie proprie sau prin prestații de exploatare,  în aplicarea art. 59. alin (1) din Codul  Silvic. Cea mai mare parte a acestui volum se va regăsi  între cele 2 milioane mc de lemn neexploatat, care se va degrada și va deteriora, de asemenea, starea de sănătate a pădurilor.

Din punct de vedere silvicultural, consecințele sunt neefectuarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere, degradarea lemnului din produse accidentale, apariția și extinderea bolilor și a atacurilor dăunătorilor. Aceste blocaje în valorificarea masei lemnoase și în efectuarea lucrărilor de îngrijire duc la stocuri de lemn pe drumurile forestiere care devin surse de focare și de infestare pentru arboretele din jur, în special cu Ipidae – gândacii  de scoarță ai rășinoaselor.

Concluzia este clară: modificarea Codului Silvic prin Legea 175/2017 a condus la blocaje sistemice în valorificarea masei lemnoase, estimându-se în 2018 o scădere a volumului de masă lemnoasă, destinat aprovizionării populației cu lemn de foc, de 2 milioane mc, reprezentând -40% din oferta totală de lemn de foc pentru încălzirea gospodăriilor. Concomitent, volumul exploatat și lemnul rezultat din doborături de vânt și zăpadă putrezesc în stocuri pe drumuri forestiere. Nevalorificarea masei lemnoase blochează, de asemenea, și activitatea financiară a Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva atrage atenția, prin acest comunicat,  că este nevoie de o modificare urgentă a Codului Silvic, în sesiunea parlamentară actuală, în sensul renunțării la obligativitatea efectuării lucrărilor silvice doar prin forțe proprii sau prin prestări silvice, măsură care ar putea preîntâmpina consecințele mai sus amintite asupra populației, a pieței lemnului și a stării de sănătate a pădurilor proprietate publică a statului, administrate de Regie.

Comunitatea  Forestierilor- Fordaq  și organizațiile  din sectorul forestier au prevenit încă din faza de dezbatere  a acestor  modificări  ale  Codului  Silvic că acestea vor fi efectele.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de pădure proprietate publică a statului, adică 48% din totalul fondului forestier național.

Holzindustrie Schweighofer prezintă, în vederea consultării publice, actualizarea planului de acțiune pentru o industrie sustenabilă a lemnului

In: Mediu, Social
  • Protecția pădurilor virgine și cvasi-virgine este o preocupare explicită
  • Consolidarea lanțului de aprovizionare cu masa lemnoasă – Holzindustrie Schweighofer contribuie la lupta împotriva tăierilor ilegale în România
  • Consultare publică: Compania primește opiniile cu privire la planul de acțiune până la 22.06.2018

Holzindustrie Schweighofer, una dintre companiile de top din industria europeană a lemnului, cu 3 fabrici de cherestea și două fabrici de panouri din lemn masiv în România, prezintă planul de acțiuni actualizat pentru o industrie sustenabilă a lemnului, plan ce a fost publicat pentru prima dată în ianuarie 2017. Compania primește acum opiniile cu privire la măsurile planificate, într-un proces de consultare publică desfășurat până la data de 22 iunie 2018. Prin consolidarea planului de acțiune, compania răspunde condițiilor impuse de FSC în ceea ce privește pașii următori pentru consolidarea lanțului de aprovizionare. Prin urmare, Holzindustrie Schweighofer urmărește în mod consecvent calea pe care a urmat-o până în prezent pentru a contribui la o industrie sustenabilă a lemnului în România.

Michael Proschek-Hauptmann, responsabil pentru conformitate și sustenabilitate la Holzindustrie Schweighofer: ,,Pentru noi, optimizarea continuă a sistemului propriu de securitate asigură protecția pădurilor. Opinia organizațiilor non-guvernamentale, a partenerilor de afaceri și a altor părți interesate a fost și va fi de o importanță foarte mare pentru noi. Planul nostru de acțiune consolidat este unic în România și arată faptul că firma noastră consideră opiniile critice un stimul pentru îmbunătățire.”

Principiile de bază ale planului de acțiune consolidat sunt:

  • Să asigure, pe cât posibil, că doar lemnul recoltat legal este achiziționat și prelucrat. Printre altele, aceasta se realizează prin sistemul propriu de urmărire prin GPS a livrărilor de masă lemnoasă – Timflow (timflow.com).
  • Zero toleranță pentru furnizorii care nu pot demonstra proveniența legală a lemnului.
  • Protecția pădurilor virgine și nicio livrare de masă lemnoasă provenită din parcurile naționale, chiar dacă legislația o permite în unele cazuri.
  • Dialog structurat cu ONG-urile de mediu și alte părți interesate și angajamentul de a îmbunătăți în mod continuu sistemul propriu de securitate.
  • Instruire continuă a angajaților HS pe teme de conformitate.
  • Proiecte de reîmpădurire desfășurate în cooperare cu mediul academic și proprietari privați de păduri: 1 milion de puieți până în 2024.

Planul de acțiune consolidat este disponibil spre consultare pentru toate părțile interesate, timp de o lună. ,,Înainte să continuăm cu implementarea acestui plan, rugăm din nou pe toți cei interesați să consulte acest document și sperăm să primim opinii adecvate. Doar după terminarea acestei perioade de consultare planul va fi finalizat și implementat. Comentariile pe marginea acestui document pot fi trimise până pe 22 iunie 2018 la următoarea adresă de e-mail: [email protected]

Holzindustrie Schweighofer nu efectuează operațiuni de exploatare forestieră, dar compania dorește să își aducă o contribuție la lupta împotriva tăierilor ilegale, un fenomen încă răspândit în România. În acest sens, Holzindustrie Schweighofer a investit deja peste 1 milion de euro în măsuri și va continua să le implementeze.

 

Măsurile Holzindustrie Schweighofer pentru o industrie sustenabilă a lemnului:

  • Monitorizare prin GPS – transparență în lanțul de aprovizionare

Holzindustrie Schweighofer a implementat în România un sistem de monitorizare prin GPS (Timflow). Sistemul depășește cu mult toate cerințele legale. Toate camioanele care livrează buștean la fabricile de cherestea ale companiei sunt echipate cu un dispozitiv GPS care demonstrează locul exact de încărcare a buștenilor. Datele sunt accesibile publicului pe www.timflow.com.

  • Holzindustrie Schweighofer susține introducerea standardelor FSC® în România prin plata unui bonus de 10 RON/m3 pentru buștenii certificați FSC®

Pentru a asigura un lanț de aprovizionare durabil în România, care să îndeplinească standardele înalte ale FSC®, Holzindustrie Schweighofer plătește furnizorilor săi un bonus pentru buștenii certificați FSC®. Din 2012, Holzindustrie Schweighofer a plătit un total de 6,4 milioane lei (1,4 milioane euro) pentru acest bonus FSC®.

  • O mai bună consultare cu părțile interesate

Pe parcursul ultimilor doi ani, Holzindustrie Schweighofer a îmbunătățit și a intensificat dialogul cu toate părțile interesate. Compania și-a asumat un dialog deschis și transparent cu ONG-urile și societatea civilă. Avem același obiectiv: asigurarea sustenabilității în industria de prelucrare a lemnului.

  • Audit cuprinzător realizat de renumitul grup Indufor

În ianuarie 2016, Holzindustrie Schweighofer a analizat procesele sale interne în profunzime. Firma de consultanță finlandeză Indufor a examinat toate procesele, precum și lanțul de aprovizionare și toate fabricile din România. Concluzia raportului: sistemul de due diligence al Holzindustrie Schweighofer depășește cu mult reglementările în vigoare și e în perfectă conformitate cu standardele stabilite de Regulamentul Uniunii Europene privind lemnul (EUTR).

  • Controale stricte pentru zone cu risc

Holzindustrie Schweighofer a dezvoltat un sistem pentru minimizarea riscurilor, sistem bazat pe hărți ale Asociației pentru Certificare Forestieră, care identifică zone de risc pentru tăieri ilegale. În cazul în care Holzindustrie Schweighofer cumpără lemn din aceste zone sau din depozitele situate în imediata apropiere a parcurilor naționale sau a pădurilor virgine, angajații noștri verifică documentele necesare recoltării legale a lemnului (actul de punere în valoare, amenajamentul silvic) cu atenție maximă.

  • Echipa de conformitate consolidată

Un proces riguros de due diligence necesită un număr adecvat de experți bine instruiți. Recent, Holzindustrie Schweighofer și-a dublat echipa de certificare și conformitate, ajungând la 16 experți care lucrează pentru companie.

  • Renunțarea la furnizorii care nu respectă politica de achiziții a Holzindustrie Schweighofer

În cazul în care furnizorii nu respectă politica de achiziții a companiei, aceștia sunt excluși din lanțul de aprovizionare.

  • Holzindustrie Schweighofer nu acceptă lemn provenit din parcurile naționale

Holzindustrie Schweighofer a implementat în România politica „Zero transporturi din parcurile naționale”, deși legislația permite recoltarea lemnului din zonele tampon ale parcurilor naționale.

  • Training de conformitate și anti-corupție

Pentru angajați, în special pentru cei care se ocupă de achiziții, Holzindustrie Schweighofer organizează în mod regulat training-uri de conformitate și anticorupție.

  • Pădurea de Mâine – 1 milion de puieți vor fi plantați pe terenuri cu dificultăți de regenerare

În parteneriat cu Asociația Administratorilor de Păduri și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Holzindustrie Schweighofer a lansat în septembrie 2017 un proiect multianual pentru reîmpădurirea suprafețelor degradate. Prin acest proiect, Holzindustrie Schweighofer contribuie la protecția și regenerarea pădurilor României. Compania investește 1 milion de euro în acest proiect care se va desfășura până în 2024. Mai multe informații: www.padureademaine.ro.

  • Politică de deschidere față de organizațiile neguvernamentale

În conformitate cu principiul asumat de comunicare transparentă, Holzindustrie Schweighofer a implementat o politică a ușilor deschise pentru organizațiile neguvernamentale. ONG-urile interesate sunt invitate să se înregistreze la Departamentul de Conformitate și Sustenabilitate al Grupului Schweighofer și să semneze un acord de confidențialitate standard, ce vizează tehnologiile utilizate în cadrul companiei. Ulterior, organizațiile înregistrate pot vizita fabricile companiei oricând pentru a face inspecții și audituri neanunțate pe întregul lanț de aprovizionare.

Holzindustrie Schweighofer s-a angajat să comunice transparent și deschis cu publicul. Pagina www.schweighofer.at/ro/responsabilitate.html este parte din contribuția companiei la dezbatere și arată eforturile companiei pentru a crește sustenabilitatea industriei lemnului.

By: Stefan Mihalache Tags:

In loc sa incurajeze energia verde, ca in toate tarile civilizate, alesii pregatesc o lovitura grea pentru romanii care au panouri solare!

In: Mediu, Social

Un important amendament a fost pus în discuţie în Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Acesta dezbate modificările la OUG 4/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și pentru modificarea unor acte normative.

Mai precis, sunt vizați românii care au panouri solare acasă și care își vând surplusul de energie din rețea. Aceștia nu vor mai primi același preț cu cel pe care îl plătesc distribuitorii pentru energia cumpărată din piaţă pentru asigurarea consumului propriu tehnologic (CPT), ci preţul mediu lunar al energiei vândute pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU-piaţa spot), scrie economica.net.

Un ordin ANRE arată că micii producătorii trebuie să primească prețul de CPT pentru energia livrată în rețea, preț de aproximativ 20 de bani/KWh.

Potrivit amendamentului, ei vor primi prețul mediul lunar înregistrat pe PZU, piaţa spot de energie electrică administrată de OPCOM. În concluzie, micii producători vor avea de pierdut, luând în calcul faptul că în aprilie 2018, preţul mediu de închidere a pieţei a fost de 121 de lei/MWh, deci 12 bani/KWh, în martie 2018 de 156 de lei/KWh, în februarie de 178 de lei, iar în ianuarie de 155 de lei.

Pentru a primi bani pentru energia livrată în sistem, cei care au panouri solare trebuie să se înregistreze ca PFA pentru ca statul să le poată oferi bani.

Proiectul „Pădurea de Mâine” continuă cu plantarea a peste 6.300 de puieți în Parcul Național Călimani

In: Mediu, Social
  • Proiectul ,,Pădurea de Mâine” a organizat cea mai amplă acțiune de voluntariat din județul Suceava, pe 12 mai, în Parcul Național Călimani
  • Au fost plantați 6.340 de puieți de molid, brad și larice
  • Mobilizare impresionantă: aproape 600 de voluntari

Pe 12 mai, proiectul „Pădurea de Mâine” a mobilizat aproape 600 de voluntari care au ajutat la reîmpădurirea cu 6.340 de puieți de molid, brad și larice pe o suprafață de 2 hectare de teren, situată în Parcul Național Călimani, pe raza localității Poiana Negrii, comuna Dorna Candrenilor.

Proiectul „Pădurea de Mâine” a fost lansat în septembrie 2017 în parteneriat de Asociația Administratorilor de Păduri, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Holzindustrie Schweighofer, pentru a ajuta proprietarii privați și administrațiile locale din toată țara să reîmpădurească suprafețele de fond forestier cu dificultăți de regenerare.

La debutul proiectului, în 2017, au fost plantate 4,7 hectare cu peste 21.210 de puieți la Poieni-Solca, iar în primăvara anului 2018 au fost plantate în total 6 suprafețe cu 142.640 puieți, în județele Maramureș, Bistrița-Năsăud, Brașov, Suceava, Harghita și Covasna. „Pădurea de Mâine” sprijină micii proprietarii de pădure și furnizează puieți, material de plantare, logistică, voluntari și specialiști, acoperind toate costurile aferente. Sprijinul financiar, acordat în totalitate de Holzindustrie Schweighofer, se ridică la peste 1 milion de euro pentru a planta 1 milion de puieți în timpul celor 7 ani de proiect.

La evenimentul de sâmbătă, de la Poiana Negrii, au luat parte membri ai comunității locale, voluntari veniți din diferite părți ale județului, Salvamont Vatra Dornei, Asociația Vatra Dornei Tineret și angajați Holzindustrie Schweighofer de la fabricile din Rădăuți și Siret. Toate lucrările au fost supravegheate din punct de vedere tehnic de către specialiștii Ocolului Silvic Privat Dorna, Direcției Silvice Suceava prin Ocolul Silvic Dorna Candrenilor, precum și de către Administrația Parcului Național Călimani.

,,Parcul Național Călimani are o zonare internă: o zonă de protecție integrală în care nu se intervine absolut deloc și o zonă tampon care încearcă să limiteze impactul activităților antropice spre zona de protecție integrală. Astăzi ne aflăm în zona tampon și prin activitatea pe care o desfășurăm urmărim să sprijinim natura în pașii ei de a-și reocupa terenul. Se folosesc puieți de proveniență locală, și nu puieți aduși din altă parte, în așa fel încât șansa de prindere să fie foarte mare.” a menționat ing. Dan Grigoroaea, ranger în cadrul Parcului.

Ionuț Apostol, manager de proiect ,,Pădurea de Mâine”: ,,Mă bucur că în primăvara aceasta am revenit în Bucovina și că împreună dăm viață unei noi păduri. Este impresionant că astăzi s-au adunat aproape 600 de persoane care rezonează cu scopul proiectului nostru și că împreună putem ajuta natura. Pe lângă componenta tehnică și de mediu, proiectul nostru are și o componentă educațională. Este îmbucurător faptul că la aceste acțiuni ni s-au alăturat atâția tineri dornici să învețe despre pădure, să se implice și să fie un exemplu pentru toți cei din jur.

De asemenea, la eveniment, s-au alăturat, studenți, elevi și coordonatori de la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității ,,Ștefan cel Mare” din Suceava, Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, Liceul Teoretic ,,Ion Luca” Vatra Dornei, Școala Militară de Jandarmi Fălticeni, Liceul Tehnologic ,,Tomșa Vodă” din Solca, Colegiul ,,Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, Colegiul “Vasile Lovinescu” din Fălticeni, Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare” din Cajvana și Colegiul Tehnic ,,Petru Mușat” din Suceava.

,,Ne bucurăm că astăzi avem posibilitatea de a fi împreună atât de mulți. Este o ocazie extraordinară de a împărtăși pasiunea noastră pentru pădure și celor mai tineri și ne bucurăm că avem alături atât elevi dar și studenți de la Universitatea din Suceava. Chiar dacă, desigur, sunt multe păreri legate de faptul că avem din ce în ce mai puțină pădure sunt conștient că în astfel de situații totuși, această idee începe să devină mai puțin pregnantă. Ar trebui să vedem și partea aceasta mai puțin vizibilă a silviculturii – faptul că se execută numeroase lucrări de regenerare și aceasta este o preocupare permanentă a silvicultorilor, care se produce tot timpul. Sperăm ca prin proiectul Pădurea de Mâine să inducem această idee a faptului că pădurea este permanentă, este o resursă regenerabilă care poate fi folosită întrun mod sustenabil și responsabil o mulțime de ani de acum încolo.” a precizat Ciprian Palaghianu, director de proiect din partea Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură.

Suprafața de 2 hectare de la Poiana Negrii, aflată în proprietate privată, a fost afectată în ultimii ani de calamități naturale. Documentația de reîmpădurire a fost elaborată de Ocolul Silvic Privat Dorna, care administrează zona și care va supraveghea lucrările de plantare, completare și întreținere pentru instalarea unei păduri sănătoase și în anii ce urmează.

Despre Pădurea de Mâine

„Pădurea de Mâine” – un proiect multianual, național, elaborat de Asociația Administratorilor de Păduri și de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, cu sprijinul Holzindustrie Schweighofer. Proiectul răspunde unei nevoi urgente de reîmpădurire a terenurilor private. Terenurile forestiere s-au retrocedat în mai multe etape, iar diferite situații au dus, în unele cazuri, la degradarea pădurilor. Există subvenții pentru împădurire (pădurile plantate pe terenuri non-forestiere), dar nu pentru replantare în aceste zone.

Campania de replantare este deschisă oricărui proprietar privat de pădure și oricărei primării, care pot depune propuneri pe www.padureademaine.ro, o platformă în care potențialii solicitanți și orice parte interesată pot găsi informații detaliate despre proiect, metodologia și progresul acestuia.

În cadrul proiectului „Pădurea de Mâine” vor fi plantați 1 milion de puieți, cu scopul de a:

  • sprijini proprietarii de păduri care nu au capacitatea să regenereze pădurile degradate
  • crea un puternic impact pozitiv la nivelul comunităților locale, care vor fi implicate activ în proiect
  • contribui substanțial la conservarea resurselor forestiere, la prevenirea eroziunii, alunecărilor de teren și inundațiilor din zonele respective

Despre AAP

AAP este o organizație non-guvernamentală, apolitică, non-profit, asociația profesională a administratorilor de păduri. Asociația a fost înființată în anul 2004 și are statut de utilitate publică din anul 2015. Membrii asociației sunt 109 ocoale silvice private. Ocoalele din asociație administrează 1,5 milioane hectare de fond forestier, din proprietatea unităților administrativ teritoriale (64%), persoanelor juridice (30%) și fizice (6%).

Despre Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Componentele principale ale activității Facultății de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava sunt învățământul și cercetarea științifică în domeniul forestier. Instituția pregătește ingineri silvici pentru activitățile de cultură a pădurilor, exploatarea și transportul masei lemnoase, industrializarea primară și recoltarea lemnului. Facultatea de Silvicultură Suceava este foarte activă în planul cercetării științifice, derulând numeroase proiecte de cercetare la nivel național și european, activând ca membru fondator al EFI CEEC – Centrul Regional pentru Europa Centrală și de Est  al Institutului Forestier European (EFI).

 

Despre Grupul Schweighofer

Grupul Schweighofer își are originile într-o afacere de familie austriacă, cu peste 400 de ani de experiență în industria de prelucrare a lemnului. În prezent, Grupul este activ în industria de prelucrare a lemnului din Europa, având activități și în producția de bioenergie, silvicultură și afaceri imobiliare. Divizia industrială a Grupului Schweighofer operează în România trei fabrici de cherestea şi două fabrici de producție a panourilor din lemn și o fabrică de cherestea în Germania. Grupul este lider în industria europeană a prelucrării lemnului, având la momentul actual aproximativ 3.100 de angajați. Holzindustrie Schweighofer exportă produsele sale în peste 70 de țări din întreaga lume.

By: Stefan Mihalache Tags: , , ,

Ministerul Mediului anunta ca 2000 de ursi vor fi impuscati!

In: Mediu, Social

Ministerul Mediului a redactat și publicat pentru dezbatere un plan de acțiune pe zece ani pentru conservarea urșilor în România, care implică și vânarea unui număr considerabil al acestora.

Potrivit documentului, populația urșilor din România a fost între 6.050 și 6.640 de exemplare în anul 2016, iar numărul optim, din punct de vedere ecologic, social și economic, este de aproximativ 4.000.

Planul ministerului condus de Grațiela Leocadia Gavrilescu presupune, astfel, reducerea drastică a numărului de urși. Se vor lua măsuri și pentru relocarea urșilor care provoacă probleme, iar cei care vor fi păgubiți de animalele sălbatice vor fi compensați. Ministerul vrea să evite sau să reducă conflictele dintre animale și oameni.

Organizațiile pentru protecția mediului și animalelor sălbatice au protestat imediat la adresa planului, spunând că încurajează vânătoarea pentru trofee. Mai mult, se cere un recensământ actualizat al populației de urși, cifrele prezentate de Guvern fiind vechi de câțiva ani.

”Vânătoarea e promovată ca principală metodă de prevenire a conflictelor om-urs, în condițiile în care această este o măsură reactivă, nu preventivă”, a comunicat organizația WWF România.

Iată și alte măsuri pe care vrea să le ia Ministerul Mediului în chestiunea urșilor din România:

Funcționarea unor specialiști acreditați care să asigure suport tehnic și științific în managementul speciei urs brun

Reducerea impactului activităților antropice și integrarea măsurilor de conservare a speciei în alte sectoare de activitate

Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de urs: ”În ultimii 20 de ani s-a intensificat fenomenul de habituare al urșilor, fenomen care are la bază un management inadecvat al resturilor menajere sau a altor surse de hrană de origine antropică. Pentru a se preveni accidentele provocate de urșii habituați, trebuie reglementat sistemul de colectare al resturilor menajere, astfel încât urșii să nu mai aibă acces la sursele de hrană ușor accesibile, precum și reglementarea accesului la alte surse de hrană de origine antropică”, se mai precizează în document.

Majoritatea urșilor din Europa trăiesc în România

Grațiela Leocadia Gavrilescu spunea, la începutul lunii, că autoritățile locale nu cunosc numărul exact al urșilor bruni din România, însă, unele estimări indică spre aproape 9.000 de exemplare. Dacă este adevărat, atunci România are de șase ori mai mulți urși decât există în restul Europei.

Urșii sunt o specie protejată atât de legile naționale, cât și de cele internaționale. Vânătoarea pentru trofee este interzisă în România, însă pot fi emise ordine de ministru pentru uciderea acestora.

Sursa: Greatnews.ro

!-- Composite Start -->
Loading...