Reactia Codrutei Kovesi la modificarile din Justitie: DNA-ul se inchide! Ce sa mai investighezi?!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Daca intra in vigoare noile modificari propuse la codul de procedura penala, DNA se inchide, a declarat joi, intr-o interventie telefonica la Digi 24, procurorul sef al Directiei Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi. „Aceste modificari nu ne mai lasa practic sa investigam infractiuni de coruptie, nu se va mai ajunge niciodata la trimiterea in judecata”, a acuzat Kovesi,.

Daca la DNA se va primi o sesizare ca un primar sau un director de institutie urmeaza sa primeasca o mita, el trebuie anuntat ca va fi cercetat pentru acest lucru, a explicat sefa Directiei. „Imaginati-va cum e sa suni o persoana care a cerut mita (…) Ce sa mai in investighezi?”, a acuzat ea.

Kovesi a arata ca o modificare grava este si imposibilitatea de a folosi in alt dosar rezultatele perchezitiilor informatice.

„Daca ridicam un calculator si, pe langa documentele pe care le cautam si mailuri pe care ne intereseaza gasim fisiere video cu o crima sau cu pornografie infantila, nu putem face nimic cu acele fisiere, ci, dimpotriva, trebuie distruse”, a aratat sefa DNA.

Potrivit lui Kovesi, amendamentele aduse in comisia Iordache vor afecta activitatea tuturor procurorilor: „Nu se vor mai putea investiga si dovedi fapte care afecteaza societatea, cetatenii”.

Procurorul-sef al DNA a dat si exemplul amendamentului privind accesul organelor de ancheta la baze de date, aratand ca, daca un om este omorat cu o masina, politistii si procurorii nu vor putea verifica cine este proprietarul masinii.

Astfel, „investigatorii vor fi privati de instrumente eficiente si simple atunci cand vorbim de infractiuni grave”.

Kovesi a spus ca modificarile aduse codului de procedura penala „nu au absolut nicio legatura cu prezumtia de nevinovatie”, in conditiile in care PSD a sustinut ca le face pentru alinierea cu directiva europeana in materie.

„Este doar un pretext de a elimina capacitatea politistilor si procurorilor de a descoperi si cerceta aceste infractiuni”, a acuzat sefa DNA, adaugand ca prezumtia de nevinovatie este deja prevazuta si consolidata in legislatia romaneasca.

Sursa: Hotnews.ro

OMV Petrom – dosar penal si ancheta internationala pentru o serie intreaga de acuzatii!

In: Dosar&Interviu

Procurorii au intensificat cercetările în dosarul OMV Petrom, verificând, potrivit surselor „României libere,“ „modul defectuos” de îndeplinire a obligațiilor de mediu ale companiei în privința lucrărilor de la batalele fosfo-amoniacale de la Doljchim, Petrobrazi și Arpechim.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) pregătesc un nou dosar cu greutate în care este vizată una dintre cele mai mari companii de la noi, OMV Petrom.  În primă fază, acum doi ani, procurorii s-au sesizat din oficiu pentru posibile fapte de evaziune fiscală rezultate din modul în care compania petrolieră și-a plătit mai mulți expați, adică specialiști străini aduși să lucreze în România.

Surse judiciare au declarat pentru „România Liberă“ că, între timp, ancheta s-a extins pe mai multe paliere, unele rezultate din contractul de privatizare în urma căruia compania austriacă OMV a devenit „stăpâna” Petrom.

Astfel, procurorii DIICOT au verificat modul în care s-au făcut lucrările la batalale fosfo-amoniacale de la Doljchim, Petrobrazi și Arpechim.

Suspiciunile au fost că lucrările nu prea au fost făcute sau dacă au fost s-au făcut într-un mod defectuos. Rămâne de văzut ce au descoperit procurorii”, au declarat sursele României Libere. Cert este că de doi ani de zile în acest dosar se lucrează într-un ritm foarte intens, procurorii împreună cu polițiștii luând declarații de la zeci de persoane.

Șefa OMV România, Mariana Gheorghe, audiată la DIICOT

 Aceleași surse spun că reprezentanții OMV Petrom sunt la curent cu demersurile făcute de anchetatorii de la DIICOT, avocații companiei asistând la audieri în baza prevederilor legale care permit acest lucru.

Surse din mediul judiciar au mai precizat că în dosar a fost audiată anul trecut și Mariana Gheorghe, șefa cea mare a Petrom, dar și mai mulți funcționari de rang înalt din aparatul de stat.

Până în acest moment DIICOT nu a început urmărirea penală față de vreo persoană fizică sau juridică, cercetările vizând doar posibile fapte comise de funcționari ai statului român. Pentru a obține punctul de vedere al companiei OMV, România Liberă a discutat cu Ramona Zanfirescu, responsabilul pentru comunicare cu mass media al companiei.

Aceasta ne-a comunicat că până la închiderea ediției nu ne poate furniza poziția OMV Petrom. În aceste condiții, România Liberă va publica răspunsul companiei în ediția de mâine. Din datele deținute de România Liberă rezultă că, pentru închiderea celor două batale de şlamuri fosfo-amoniacale de pe platforma Combinatului Doljchim Craiova, OMV Petrom a emis către statul român un decont în valoare de 30.252.175,84 lei, echivalentul a 7.198.120,94 euro, la momentul 2009, când s-a emis notificarea OMV.

Pentru obiectivul ecologizarea celor două batale interioare din cadrul Rafinăriei Petrobrazi, nota de cheltuieli a OMV Petrom trimisă către Ministerul Mediului a fost în valoare de 61.431.494,04 lei, echivalentul a 15.315.786,79 euro la momentul 2010. Conform contractului de privatizare statul se obliga să plătească aceste operațiuni făcute de compania petrolieră.

Ancheta DIICOT a pornit de la un control al direcției conduse de actualul ministru de Finanțe

În urma unui control efectuat la OMV Petrom de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), companiei i-au fost calculate în plus, doar pentru doi ani fiscali, taxe de 200 milioane de euro pe lângă cele declarate deja de companie.

Verificările ANAF au fost în perioada februarie 2013 – februarie 2015, perioadă în care la conducerea Direcției Mari Contribuabili s-a aflat chiar actualul ministru de Finanțe, Ionuț Mișa.

Inspectorii au stabilit că societatea condusă de Mariana Gheorghe ar fi păcălit Fiscul român prin neplata impozitului pe venitul din salarii, contribuţiilor sociale aferente şi accesorii de ordinul sutelor de milioane de lei către bugetul de stat aferente unor salarii plătite către angajaţi ai unei obscure companii offshore din Isle of Man.

În anul 2006 OMV Petrom SA, cu obiectul de activitate «extracţia hidrocarburilor» a înfiinţat în Isle of Man din UK o companie cu capital social de 1 (una) liră sterlină, din documentele prezentate reieşind că scopul acestei companii a fost de a asigura personal înalt calificat pentru nevoile proprii.

În anul următor OMV a majorat capitalul social prin cooptarea unui nou acţionar în persoana unui director al societăţii verificate, deţinerea devenind 50% pentru fiecare acţionar. Din investigaţiile realizate de Inspecţia Fiscală a rezultat că această companie era condusă efectiv de directori ai societăţii verificate, persoane fizice străine cu rezidenţa declarată în România. În anul majorării capitalului social, între societatea verificată şi societatea din Isle of Man a fost încheiat un contract de prestări servicii (serviciile nefiind precizate) ce a produs efecte retroactive.

Pentru justificarea serviciilor prestate OMV Petrom le-a comunicat inspectorilor fiscali că acest contract s-a derulat în fapt ca un contract de punere la dispoziţie de personal, și, prin urmare au fost prezentate Inspecţiei Fiscale: facturi fiscale, centralizatoare ştate de plată, contracte de muncă încheiate între experţii străini/români şi societatea întregistrată în Isle Of Man, obiectul contractelor fiind de prestaţie muncă la societatea verificată, contracte de muncă locale încheiate între experţii străini non UE şi societatea verificată, fişe de post, rapoarte de activitate etc.

Aproximativ 23 de milioane de euro a cerut OMV Petrom de la statul român pentru lucrările de mediu de la Doljchim Craiova și Rafinăria Petrobrazi. Compania condusă de Mariana Gheorghe trebuie să înfrunte una dintre cele mai complexe anchete judiciare.

Sursa: Romanialibera.ro

Inspectia Judiciara: Codruta Kovesi a eficientizat activitatea DNA! Munca ei a dat DNA prestigiu si putere!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Concluziile Inspectiei Judiciare la adresa conducerii DNA sunt si elogioase fata de munca Laurei Codrutei Kovesi si a subordonatilor ei, in ciuda celor prezentate de anumite televiziuni de stiri. Directia Nationala Anticoruptie a publicat vineri concluziile unei variante provizorii a raportului Inspectiei Judiciare privind eficienta manageriala la DNA (document primit de DNA pe 26 septembrie) a carui principala concluzie este ca „Laura Codruta Kovesi poseda calitatile necesare pentru exercitarea in continuare a functiei de conducere”. 

Controlul Inspectiei Judiciare la DNA a fost realizat de 6 inspectori – 3 care ar fi tras concluzii favorabile sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, si 3 care ar fi evidentiat nereguli.

„Puterea de influenţă lucrativă este o calitate pe care procurorul şef al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, a demonstrat-o în conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, subordonaţii recunoscând calităţile manageriale ale acesteia. Astfel, acesta, în raport cu procurorii din subordine, a adoptat o răspundere reversibilă, în sensul că, cerând subordonaţilor îndeplinirea sarcinilor, la rândul său, a explicat acestora şi activitatea sa. Procurorii au conştientizat, astfel, că activitatea lor este o parte din ansamblul activităţii unităţii, iar îndeplinirea defectuasă a sarcinilor va umbri activitatea direcţiei (…) Calitatea actului de conducere adoptat de procurorul şef al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, a determinat imaginea conducătorului din interiorul parchetului, dar şi în afara acestuia, promovând un management imparţial, bazat pe principii sănătoase şi pe valori. Procurorul şef a construit, astfel, sentimentul de credibilitate şi de respect al legii, dând, în final, Direcţiei Naţionale Anticorupţie prestigiu şi putere”, se arată în documentul făcut public de DNA.

Raportul prezentat de DNA prezinta, de asemenea, concluzii favorabile la adresa celor doi adjuncti ai Laurei Codruta Kovesi – Calin Nistor si Marius Iacob – si recomandarea ca acestia sa ramana in functii.

  • Concluziile raportului Inspectiei Judiciare prezentat de DNA:


Procurorul sef al DNA, prin modul in care a organizat, coordonat si controlat activitatea personalului din subordine, a reusit sa eficientizeze activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, rezultatele fiind oglindite in datele statistice pe anul 201 si sem. I / 2017 atat la nivelul intregii unitati cat si la nivelul sectiilor, serviciilor.

Comportamentul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, a raspuns cerintelor din exteriorul sistemului, cu referire la implementarea obligatiilor care revin directiei stabilite in Strategia Nationala Anticoruptie pe perioada 2016 – 2020, aprobata prin HG nr.585/2016, prevazute la punctul 6.5, cerintelor impuse de sistem, enumerate in regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie si cerinte impuse de colegi.

Procurorul sef Directie Laura Codruta Kovesi a format un colectiv omogen, transformandu-l intr-o echipa capabila de performante in domeniul specific de activitate.

Procurorul sef directie a reusit sa depaseasca unele constrangeri cu referire la limitarile de resurse – atat materiale cat si umane, reglementarile legale – modificarile legislative survenite realizand o activitate performanta remarcata pe plan intern si international.

Pornind de la cele ce preced, procurorul sef directie a dar dovada ca detine competentele necesare exercitarii functiei dupa cum urmeaza: competente cognitive, interpersonale, de comunicare si motivationale. 

Manifestarea respectului fata de echipa, din partea procurorului sef, se regaseste in delegarea de sarcini, atributii (cu exceptia celor ce definesc functia), in ascultarea atenta a feedback-ului care vine din partea echipei.

Procurorul sef Directie Laura Codruta Kovesi a folosit previziunea in legislatie urmarind mersul evenimentelor sociale, economice, stiintifice, culturale etc, pregatind astfel conceptual pesronalul din subordine. De asemenea, a cultivat lucrul in echipa, rezolvand probleme complexe, care necesita opinii diferire, a implementat loialitatea, a prevazut nevoile colectivului, anticipandu-le, astfel incat disfunctionalitatile sa nu se transforme in probleme, care puteau afecta bunul mers al unitatii.

Procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a identificat oportunitati si a dezvoltat strategii. Printr-o buna comunicare a sincronizat si armonizat timpul si spatiul actiunilor, judecatile si faptele, dorintele personalului din subordine, conferind procesului de management coeziune, continuitate si dinamism, permitand realizarea obiectivelor specifice.

Puterea de influenta lucrativa este o calitate pe care procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a demonstrat-o in conducerea Directiei Nationale Anticoruptie, subordonatoo recunoscand calitatile manageriale ale acestuia. Astfel, in acesta, in raport cu procurorii din subordine, a adoptat o raspundere reversibila, in sensul ca cerand subordonatilor indeplinirea sarcinilor, la randul sau, a explicat acestora si activitatea sa. Procurorii au constientizat, astfel, ca activitatea lor este parte din ansamblul activitatii unitatii, iar indeplinirea defectuoasa a sarcinilor va umbri activitatea Directiei Nationale Anticoruptie.

Reversibilitatea raspunderii a facut ca actul managerial sa fie transparent, sa poata fi imbunatatit, atunci cand a fost cazul, colectivul de procurori a raspuns ca un tot unitar, prestigiul fiecarui procuror s-a pliat pe prestigiul unitatii, in realizarea scopului unic, acela de infaptuire a actului de justitie in cele mai bune conditii.

Procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a implementat actului de control rolul de a replia o activitate intrata in deriva, de a o canaliza spre performanta, si nu de a produce panica, deruta, neincredere, aspecte care ar fi dus la stagnare sau chiar la regres. Activitatea de control a fost institutionalizata, fiind efectuata in 3 forme: controlul operativ curent, controlul tematic si controlul de fond al compartimentelor din cadrul directiei. De asemenea, s-a mai materializat si intr-un control de management operativ prin intermediul caruia s-a verificat daca procurorul sau compartimentele au realizat toate activitatile necesare si oportune pentru atingerea unei tinte operative prestabilite si daca au stabilit acele diviziuni ale muncii optime pentru a realiza obiectivele fixate.

Controlul a vizat conditia de normalitate, nu conditia speculativa, de interes sau de alta natura, procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi monitorizand si eliminand deficientele din activitatea procurorilor din subordine. Controlul efectuat de procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a avut ca scop si stimularea psihologica a procurorilor pentru ridicarea calitatii muncii, pentru prestigiul personal, dar si al institutiei.

Calitatea actului de condudere adoptat de procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a determinat imaginea conducatorului in interiorul parchetului. dar si in afara acestuia, promovand un management impartial, bazat pe principii sanatoase si pe valori.

Procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi a construit, astfel, sentimentul de credibilitate si de respect al legii, dand, in final, Directiei Nationale Anticoruptie prestigiu si putere.

In raport de cele prezentate, apreciem ca procurorul sef directie Laura Codruta Kovesi poseda calitatile necesare pentru exercitarea in continuare a functiei de conducere. 

Fost SRI-ist basist implicat in operatiunea Black Cube vrea bani de la Oreste si Rares Bogdan!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Oreste Teodorescu si Rares Bogdan au fost actionati in judecata de un fost ofiter SRI, suspectat ca ar fi pus la cale spionarea Laurei Codruta Kovesi, scrie stirilekanald.ro.

Daniel Dragomir, fost cadru al Serviciului Roman de Informatii, acuzat in dosarul „Black Cube” ca a livrat o suma mare de bani unei agentii de informatii israeleiene, in scopul spionarii seferi DNA, i-a actionat in judecata pe Oreste Teodorescu, Rares Bogdan, precum si pe jurnalistii Stelian Negrea, Bogdan Comaroni si Florian Bichir.

Dragomir solicita despagubiri de 40.000 euro pentru prejudicii de imagine suferite in urma unei emisiuni difuzate in urma cu mai multe luni la Realitatea TV. Pe scurt, fostul ofiter vrea bani de la toti cei care au intrat in studio, in emisiunea lui Rares Bogdan si au dezbatut subiectul Black Cube.

Dragomir s-a plans de atitudinea lui Rares Bogdan si a invitatilor lui si la CNA, ocazie cu care postul de televiziune a primit deja o amenda de 15.000 lei. In plangerea la CNA, fostul SRI-ist a scris ca in emisiune „s-au proliferat cuvinte injurioase, denigratoare si incorecte la adresa mea, de natura a incalca drepturi fundamentale, atat de catre invitati cat si de realizatorul acesteia”, a scris Daniel Dragomir.

Barbatul a formulat o plangere si in civil, la Judecatoria Sectorului 3, la sfarsitul lunii mai, insa nici pana azi nu a fost stabilit un prim termen al procesului. Daniel Dragomir a fost retinut de porcurorii DIICOT, in dosarul Black Cube, in septembrie 2016.

DNA anunta urmarirea penala a unui ministru din guvernul Tudose!

In: ACTUALITATE, Politica
DNA dă primul atac la adresa Guvernului şi cere Parlamentului aprobarea unei cereri de urmărire penală pentru senatorul şi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Ilie Viorel.

„În completarea comunicatului nr. 746/VIII/3 din data de 1 august 2017, referitor la o serie de percheziții efectuate în locații ale unei instituții publice din București, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de ILIE Viorel, senator în Parlamentul României și ministrul pentru relația cu Parlamentul, pentru instigare la infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în perioada exercitării funcției ministeriale.
În același dosar, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus urmărirea penală față de suspecții:
– POP FELICIA-ELENA, directoare de cabinet a ministrului pentru Relația cu Parlamentul (MRP)
– ALEXANDRESCU MARIA, angajată în cadrul MRP, membră a comisiei de concurs
– ZAHARIA MIHAI-CORNEL, angajat în cadrul MRP, membru al comisiei de concurs,
toți sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale și față de ILIE VIOREL are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
Ministerul pentru Relația cu Parlamentul (MPR) a organizat un concurs pentru angajarea de funcționari publici pe funcții contractuale de execuție pe perioadă nedeterminată. Cu referire la concurs, au rezultat indicii că acesta ar fi fost aranjat, astfel încât anumiți candidați agreați de conducerea ministerului (dintre care unul foarte apropiat ministrului Ilie Viorel) să ocupe funcțiile, în detrimentul altora, criteriul competenței devenind total nerelevant.
Proba scrisă a fost stabilită pentru data de 31 iulie 2017.
În acest context, în perioada 20 – 31 iulie 2017, Ilie Viorel, ministru pentru relația cu Parlamentul, cu intenție, a determinat-o pe suspecta Pop Felicia-Elena, directoare de cabinet a ministrului, să solicite membrilor comisiei de concurs Alexandrescu Maria și Zaharia Mihai-Cornel, subiectele și baremele de corectare pentru proba scrisă din data de 31 iulie 2017. La data de 28 iulie 2017, suspecții Alexandrescu Maria și Zaharia Mihai-Cornel au pus la dispoziția directoarei de cabinet subiectele și baremele de corectare aferente probei scrise, știind că respectivele informații nu erau destinate publicității și că urmează a fi dezvăluite anumitor candidați ce urmau să susțină proba scrisă. În aceeași zi, directoarea de cabinet, suspecta Pop Felicia-Elena a dat candidaților agreați subiectele și rezolvarea lor. Pe lângă faptul că aceștia au avut acces la subiectele de concurs și la rezolvarea lor, fiind vădit favorizați față de ceilalți candidați, a reieșit ca ei, potrivit înțelegerii, au și întocmit lucrările anterior examenului, iar în ziua examenului trebuia ca lucrările scrise în sala de examen să fie înlocuite cu cele ce fuseseră deja redactate acasă, de către candidații favorizați.
Mai mult, potrivit statului de funcții din schema de personal a ministerului, nu toți candidații favorizați ar fi îndeplinit condițiile de vechime pentru a ocupa posturile. În acest sens, anterior organizării concursului, ministrul Viorel Ilie a dispus modificarea statului de funcții, astfel încât să fie posibilă angajarea acestora.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și volumele cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P., prin urmare, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Suspecților Pop Felicia-Elena, Alexandrescu Maria și Zaharia Mihai-Cornel li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală și aceștia beneficiind, raportat la stadiul anchetei penale, de prezumția de nevinovăție.”, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii DNA au descins la Guvern, de unde au ridicat mai multe documente! Cine e tinta?

In: ACTUALITATE, Politica

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au efectuat, luni, percheziții la sediul Guvernului, surse judiciare, declarand ca acestia au verificat diferite documente și au ridicat și câteva dosare.

11 procurori au fost în sediul Guvernului, ei stand de vorbă cu mai mulți angajați ai Executivului, pe care i-au și legitimat.

„Descinderea s-a făcut pe baza unui mandat de percheziţie. Dacă cineva a fost supus unor alte rigori decât cele legale, se poate sesiza Inspecţia Judiciară. Aşteptăm de la această instituţie concluzii motivate”, a spus avocatul Cristian Ene, citata de stiripesurse.ro.

Se pare, conform surselor judiciare, că vizat de percheziții a fost Secretariatul General al Guvernului, condus de Mihai Busuioc, un cunoscut apropiat al lui Liviu Dragnea. Interesant este faptul că acesta fusese demis de Sorin Grindeanu, pe finalul mandatului său, iar Victor Ponta îi luase locul. Atunci s-au făcut amenințări cu plângeri penale la DNA.

O altă țintă a procurorilor a fost sediul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul. Acesta se află tot la Palatul Victoria și e condus de Viorel Ilie, numit nou în guvernul Mihai Tudose.

De ce sunt Liviu Dragnea si Elena Udrea bine mersi? Pentru ca au prieteni precum Ana Maria Patru, fosta sefa a Autoritatii Electorale, care nu poate justifica sume uriase de bani!

In: Dosar&Interviu

Au curs rauri in presa romaneasca despre averile ascunse ale Liviu Dragnea sau Elena Udrea si cu toate acestea inca ii vedem aproape zilnic dandu-ne lectii de moralitate la televizor. Cum se face ca oameni ca ei sunt in continuare bine mersi ne-ar putea explica prietena celor doi, Ana Maria Patru, cea care vreme de aproape zece ani a fost sefa Autoritatii Electorale Permanente si care acum nu poate justifica o vila in orasul Voluntari – condus de sotul Gabrielei Firea, sau o masina de lux.

Spre exemplu, surse judiciare indica faptul ca vila si terenul aferent din Voluntari al Anei Maria Patru ar fi costat in jur de 400.000 de euro. Dar, surpriza, e pe numele bunicii sale, fara ca bunica sa fi fost vreodata vreo femeie de afaceri sau sa fi dat peste vreun zacamant de petrol in curte.

”La perchezitia desfasurata la imobilul sau din Voluntari, procurorii au ridicat mai multe documente cu tranzactii financiare din perioada 2009-2016 ale presedintei AEP, in nume propriu sau prin intermediul unor persoane apropiate care insumate au valoarea de 857.607,42 EURO, suma in care sunt inclusi cei 210.000 euro de mai sus. Cei 857 mii de Euro au fost folositi, conform raportului de constatare financiar-fiscala intocmit in cauza, pentru „achizitia de bunuri imobile precum si servicii necesare edificarii si dotarii acestora”, arata comunicatul DNA.

De asemenea, s-ar fi descoperit si alte proprietati sau sume cheltuite, cee ce ar duce disponibilitatile de cash ale fostei sefe de la Autoritatea Electorala Permanenta la circa doua milioane de euro, bani pe care procurorii ii suspecteaza a fi facuti din spaga.

Apoi, potrivit curentul.info Ana Maria Patru, poreclita si „Aspirina”, ar fi cheltuit sute de mii de euro pe cumparaturi scumpe, lenjerie intima, genti, pantofi. Pentru oamenii de rand ar putea fi chiar scandalos cum un inalt demnitar sparge milioane de euro fara ca banii sa poata fi justificati, dar pentru politicieni si cozile lor de topor acesta a ajuns un fapt firesc.

Prietena cu Elena Udrea, absolvente amandoua de Drept la particulare, Ana-Maria Patru a fost trimisa in judecata pentru 3 infractiuni de trafic de influenta si 2 infractiuni de spalare a banilor. Pe 30 decembrie 2016, DNA anunta ca procurorii anticoruptie din Ploiesti au retinut urmatoarea stare de fapt:

„In perioada aprilie – iunie 2008, inculpata Patru Ana Maria, in calitate de vicepresedinte al Autoritatii Electorale Permanente (A.E.P.) – functie cu rang de secretar de stat – a pretins, iar in anul 2009 a si primit de la reprezentantii unei societati comerciale, suma de 210.000 euro reprezentand contravaloarea unui anumit imobil situat in mun. Bucuresti. in schimb, aceasta a promis ca va sustine derularea in bune conditii a unui contract incheiat de acea societate cu A.E.P., precum si ca va sustine societatea sa obtina si sa deruleze contracte viitoare, fapt care s-a si realizat.”, mai arata DNA.

Totodata aceasta a mai primit spaga si un Land Rover de 65000 de Euro pe care nu l-a trecut in declaratia de avere, acesta fiind inmatriculat pe numele verisoarei sale.

Procurorii DNA au descoperit filiere intregi pe care Ana Maria Patru le exploata: politicieni, conducatori de institutii, jurnalisti, firme. Le invoca numele, vorbea in numele lor, facea aranjamente. Elena Udrea a facut o declaratie interesanta legata de retinerea Ana Mariei Patru, fosta sefa a Autoritatii Electorale, cu care pe vremuri era in relatii bune. “Are legatura cu Liviu Dragnea si PSD”, a spus Udrea, citata de flux24.ro.

Sursele noastre indica faptul ca alegerile locale din 2016, care prevesteau victoria de la parlamentare a PSD, au fost ocazia perfecta pentru arivista Ana Maria Patru, de a se face utila pentru Liviu Dragnea. Pesedistii din teritoriu aveau nevoie de decontarea banilor de campanie. Cum actele erau prost facute si existau suspiciuni de frauda, pesedistii din teritoriu erau sa ia calea puscariei. Ana Maria Patru trebuia sa se puna bine cu noua putere, lui Dragnea i-a venit la fix. Gagica s-a predat de tot, lui Dragnea i-a placut maxim perversitatea ei, decontarile s-au facut, Dragnea si i-a facut datori, la randul sau, pe toti stabii PSD din teritoriu, din Teleormanul natal pana in Satu Mare.

Ana Maria Patru stie ca trebuie sa isi ia masuri de precautie. Ea pretinde ca l-ar fi inregistrat pe liderul PSD si ca are ca dovada suplimentara mesajele schimbate cu acesta. Singurul lucru neconfirmat este existenta unui denunt formal pe numele lui Dragnea, asa cum Ana Maria Patru a facut in cazul Elenei Udrea. Dragnea s-ar fi angajat sa o apere public si i-a trimis avocati,dupa cum relateaza revista22online.ro.

Descindere ANAF in redactia unei publicatii critice la adresa lui Dragnea! Liderul PSD spune ca el e victima!

In: ACTUALITATE, Politica

Redacţia publicatiei RISE Project, cea care a dezvaluit afacerile lui Liviu Dragnea in Brazilia, s-a trezit astazi cu doi inspectori de la Antifrauda ANAF intr-un un control inopinat, la câteva ore după ce jurnaliştii publicaţiei au anunţat că vor publica o investigaţie despre Liviu Dragnea.

„Tocmai am fost vizitați la redacție de inspecția Antifraudă de la ANAF, control inopinat. Florin Tunaru, vicepreședinte ANAF, a fost trezorierul PSD Teleorman și asociat în Fundația pentru Politici Social Democrate cu Liviu Dragnea. Publicăm curând articolul „Serviciul lor secret”. #badtiming”, se arată pe pagina de Facebook RISE Project.

Jurnaliștii de la Rise Project anunță că vor continua seria dezvăluirilor despre liderul PSD, Liviu Dragnea. Aceștia susțin că au intrat în posesia unei note de la fostul serviciu secret Doi Și’un Sfert prin care s-ar arăta legătura directă între Liviu Dragnea și celebra firmă Tel Drum. Detalii AICI!

Liviu Dragnea a intervenit la România TV şi a anunţat că nu are nicio legătură cu descinderea celor de la ANAF. Mai mult, el cere public explicaţii Ministrului Finanţelor şi şefului ANAF. „Am primit un mesaj de la Rise Project acum 30 de minute. Acum am aflat de această acţiune a ANAF. Se încearcă compromiterea mea. Eu nu am nicio legătură cu venirea ANAF. Sper să existe motivaţii serioase pentru acel control. Nu am agreat niciodată când presa ostilă era călcată de anumite instituţii. Cer explicaţii publice imedait celor de la Ministeur de Finanţe şi ANAF. Libertatea presei şi a celei dde investigaţii nu trebuie pusă în pericol.

Aici s-a ajuns? PSD a predat sefia comisiei parlamentare pentru alegerile din 2009 Antenei 3 si lui Dan Voiculescu!

In: ACTUALITATE, Politica

Partidul Social Democrat a propus-o pe Oana Florea, deputat PSD, pentru functia de presedinte al Comisiei parlamentare de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009, potrivit unor surse parlamentare.

Conform surselor citate, Comisia de ancheta urmeaza sa aiba joi, la ora 11,00, o sedinta in care se vor discuta probleme organizatorice si in cadrul careia este posibil ca Oana Florea sa fie votata presedinte.

Birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului au luat act, miercuri, de demisia senatorului Mihai Fifor din functia de presedinte al Comisiei de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009, ca urmare a numirii sale ca ministru al Economiei.

„Avand in vedere Hotararea Parlamentului nr. 39 din 11 mai 2017 privind constituirea Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential si tinand cont de numirea mea in functia de ministru al Economiei, va rog sa luati act de demisia mea din functia de presedinte al Comisiei speciale de ancheta mentionata mai sus, incepand cu data de 30 iunie 2017″, se arata in documentul transmis de Fifor Birourilor permanente ale Parlamentului.

Oana Florea este vicepresedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputatilor. Inainte de fi aleasa in Parlament, Florea a fost presedinte al Facias (Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului), un ONG care a fost infiintat de Dan Voiculescu.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , ,

Interpusii lui Dragnea au ajuns sa detina aproape 15% din suprafata judetului Teleorman, cu doar 33.000 de euro!

In: Stiri locale, Teleorman

RISE Project a dezvaluit, vineri, cum au ajuns suprafete intinse de terenuri de vanatoare in posesia unei asociatii infiintate de Liviu Dragnea la sfarsitul anilor 90 si cum, dupa aproape 20 de ani, timp in care tranzactiile cu terenuri au fost derulate de interpusii sefului PSD, fiul acestuia, Valentin, a devenit unul dintre principalii beneficiari. HotNews va prezinta modul în care asociatia de vanatori a presedintelui Camerei Deputatilor a intrat in posesia a noua ocoale de vanatoare din judetul Teleorman, ce animale si pasari poate vana Liviu Dragnea pe 14% din suprafata judetului si sumele platite anual la Ministerului Apelor si Padurilor pentru concesiunile care se intind pe zece ani.

  • Intre 2011-2013, Asociatia de vanatori si pescari care il are pe Liviu Dragnea printre fondatori primea peste 79.000 de hectare de fond de vanatoare contra unor sume relativ modice. Asociatia mai administreaza si o padure privata de 260 de hectare cumparata de Tel Drum, firma cu care liderul PSD a negat constant ca ar avea vreo legatura.

O organizatie a vanatorilor care il are pe Liviu Dragnea printre membrii fondatori, Asociatia Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Turris din Turnu Magurele, are concesionate 79.505 de hectare de teren forestier si agricol. Pe aceasta suprafata imensa sunt amenajate nu mai putin de noua fonduri de vanatoare pe care se vaneaza mistreti, sacali sau pasari.

Daca nu va spune nimic cifra de 79.505 hectare inseamna nici mai mult nici mai putin decat  13,7 % din intreaga suprafata a judetul Teleorman (care masoara (579.000 hectare). La aceasta suprafata, se mai adauga 260 de hectare, padure privata, detinuta de Tel Drum, dar administrata tot de asociatia care il are pe Liviu Dragnea printre fondatori. Reprezentanții companiei, contactați de HotNews.ro, au refuzat să ofere detalii despre această tranzacție.

Asociatia lui Dragnea

Suprafata de peste aproape 80.000 de hectare a fost concesionata de catre Ministerul Mediului care Asociatia Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Turris din Turnu Magurele.

Cat despre denumirea de Turris a Asociatiei vanatoresti, trebuie precizat aici ca poarta numele hotelului detinut de Liviu și Bombonica Dragnea (fosta sotie) si care este inchiriat pana in 2019 de Romcip SA, societatea controlata de Stefan Valentin Dragnea, fiul presedintelui PSD.

Conform datelor de la Ministerul Justitiei, minister care administreaza Registrul ONG, printre membrii fondatori ai ONG-ului vanatoresc il gasim pe insusi pe Liviu Dragnea, liderul PSD. Alti membri fondatori sunt: George Capanu, Ion Popescu, Virgil Constantinescu, Marcel Maglasu, Marian Cevei, Ninel Baduna, Gheorghe Stoichita, Petrut Raducea, Florel Mihaila, Cornel Teodosiu, Leonida Udma, Dumitru Vasile, Petrica Bratu, Nicolae Mitrica, Pompiliu Prodan, Marin Dumitru.

Pana in 2014, presedintele Asociatiei era Petre Pitis, directorul general si presedintele Consiliului de administratie de la firma de constructii Tel Drum SA din Turnu Magurele. Despre aceasta companie, fostul prefect de Teleorman Teodor Nitulescu sustine ca este controlata prin interpusi de Liviu Dragnea. Presedintele PSD a sustinut tot timpul ca nu cunoaste pe nimeni de la Tel Drum.

14% din Teleorman contra a 33.247 de euro

Din 2011, pe timpul guvernarii lui Emil Boc, Asociatia de Vanatori si Pescari Sportivi (AVPS)  Turris primea opt din cele noua domenii de vanatoare. Majoritatea, formata din sapte fonduri cingetice din Teleorman, au fost date prin incredintare directa. Al noualea fond a fost obtinut in anul 2013 de Turris, asociatia care poarta chiar numele hotelului familiei Dragnea din Alexandria – Hotel Turris.

Din cele noua suprafete de vanatoare, sapte au fost incredintate direct de Ministerului Mediului, dreptul de concesiune al fondurilor de vanatoare fiind trecut din 2017 la Ministerul Apelor si Padurilor. Mai trebuie amintit ca ministrul al Mediului in anul 2011 a fost Laszlo Borbely. Borbely este acum singurul UDMR-ist din guvernul Grindeanu, fiind numit consilier de stat al premierului.

Pentru 12.590 de euro a luat cele sapte domenii de vanatoare date direct, iar cu 20.657 de euro restul de doua domenii cinegetice. In total, cu 33.247 de euro pe an, asociatia din care face parte si Liviu Dragnea detine 14% din suprafata judetelului pe care l-a condus ca presedinte al Consiliului Judetean intre 2000 si 2012.

Cele noua fonduri de vanatoare sunt lista mai jos. Datele despre speciile si cantitatile de vanat care pot fi recoltate de pe fiecare fond au fost preluate din Ordinul ministrului mediului, apelor si padurilor nr 951/1905/2016 privind cotele de recolta pentru perioada de vanatoare 15 mai 2016-14 mai 2017.

Citeste mai multe pe Hotnews.ro.

Fiul lui Liviu Dragnea a primit CADOU, tocmai de la firma Tel Drum, una dintre cele mai mari ferme de porci din Romania! Evident, liderul PSD nu are nicio legatura…

In: ACTUALITATE, Politica

Valentin Stefan Dragnea a primit cadou, de la celebra firma din Teleroman abonata la bani publici despre care Liviu Dragnea spune de fiecare data ca nu a auzit, Tel Drum, una dintre cele mai mari ferme de porci din Romania. O ancheta realizata de Hotnews.ro arata cum face tatal lobby la televizor pentru ca romanii sa manace mai multa carne de porc din tara si cum fiul importa porci din strainatate pe care ii vinde apoi in Romania.

Apetitul pentru porci al familiei Dragnea se trezeste in aprilie 2014, cand Valentin Stefan Dragnea (fiul lui Liviu Dragnea) intra in posesia a 90 % din firma Romcip SA, rebotezata anul acesta Ferma Salcia SA. Din documentele obtinute de HotNews.ro rezulta ca Dragnea Jr.  a primit afacerea cadou, insa vom reveni putin mai incolo pe larg cu detalii. Deocamdata sa urmarim putin cum creste interesul pentru porci al familiei. Un an jumatate dupa ce fiul intra  in afacere, tata vine cu o idee generoasa, in plina campanie electorala.

Pe 28 octombrie 2016, Liviu Dragnea anunta programul PSD pe agricultura, care contine un capitol special pentru tomate si, coincidenta fericita, porci: ”Exportăm 20 de mii de tone, importăm 230 de mii de tone, adică exportăm 30 milioane de euro, încasăm 30 de milioane de euro din export și plătim peste 350 de milioane de euro – deci romanii duc in afara tarii 350 de milioane de euro ca să mâncăm de Crăciun carne de porc din Germania, din Olanda, din Ungaria. Nu putem sa mancam carne de porc din Romania, aici suntem?! Programul nostru este ca 8 ani de zile sa fie ajutor pentru ingrasare, 10 mii de euro anual pentru fermele cu 200 de capete” (Vezi pe pagina de FB a liderului PSD video cu Dragneadespre subventia la porc – minutul 18)

Promisiunea se transforma in mare viteza, la numai o luna dupa alegeri, in proiect de ordonanta. Ministerul Agriculturii pune in dezbatere publica la data de 1 februarie proiectul: 10.000 de euro pentru fiecare 200 de capete. Potrivit informatiilor HotNews.ro, proiectul de ordonanta nu a fost inca adoptat. Ministru Agriculturii, Petre Daea, anunta pe 6 februarie ca a notificat Bruxelles-ul pentru accordarea ajutorului de stat si afirma ca „dacă nu sunt în stare să impun regula pentru ca țara mea, ca agricultura să se dezvolte, atunci nu am ce căuta ca ministru”.

Tata guverneaza, fiul incaseaza

Carcase de porci la Salcia
Carcase de porci la Salcia
Foto: Captura site ferma

Cand ne-am prezentat joi dimineata la ferma de la Salcia pretinzand ca dorim sa cumparam cam o mie de porci, managerul ne-a marturisit ca in saivane erau 4000 de capete, insa capacitatea fermei este de 20.000.  Daca ideile tatalui s-ar fi transformat deja in lege, firma lui Dragnea jr ar incasa o subventie in valoare de 200.000 de euro pentru cei 4000 de proci sau chiar jumatate de milion de euro daca ferma functioneaza la capacitate maxima. Si in prezent se acorda subventii la porc, atat din fonduri europene, cat si din bugetul de stat, insa acestea sunt mai mici.  Numarul porcilor de la ferma Salcia fluctueaza, uneori sunt mai multi, alteori mai putini in functie de cerere.

HotNews.ro a solicitat in urma cu trei zile Agentiei de Plati si Interventii in Agricultura (APIA) sa ne comunice valoarea subventiilor acordate fermei Romcip – Salcia SA, insa pana la ora publicarii anchetei nu am primit informatiile solicitate.

Liviu Dragnea a raspuns, prin intermediul purtatorului de cuvant al PSD, Adrian Dobre, la o singura intrebare din cele patru transmise de HotNews.ro. Intrebat intre altele daca se considera intr-un conflict de interese din cauza ca a propus subventii marite pentru porci, fiul sau fiind printre potentialii beneficiari, Dragnea a raspuns prin intermediul lui Adrian Dobre:

  • “Este irelevant dacă fiul unui lider politic are sau nu afaceri în acest domeniu. Ce ar zice asociațiile de crescători de porci dacă le-am spune că nu vom lua nicio măsură de sprijin pentru ei din cauza faptului că fiul unui lider din PSD activează în acest domeniu. Este absurd. Ce vină au ceilalți crescători de porci pentru că o rudă a cuiva din PSD sau din alt partid desfășoară activități în acest domeniu? Abordarea pe care o sugerați prin întrebările dvs. este absurdă. Ar însemna ca România să nu mai progreseze în niciun domeniu în care activează rudele liderilor politici sau membrilor guvernului pentru a nu exista un conflict moral.” (Vezi aiciintegral raspunsul)

Am intrat in ferma lui Dragnea Jr. ca intermediari pentru niste greci

In drumul spre Turnu Magurele, odata intrati in comuna Salcia, Romcip SA nu pare o ferma foarte mare. Prima impresie este inselatoare. Cele peste zece saivane unde sunt ingrasati porci nu se vad foarte bine din drumul principal, nici abatorul, moara sau statia de nutreturi. Din drumul principal nu se anunta vreo mare investitie. Cu totul arata ferma daca intri pe drumuletul nou asfaltat care ocoleste saivanele pana in spate, unde este de fapt intrarea principala. Cadrul se schimba total. Vezi mai jos imaginea fermei din satelit

Ne apropiem de poarta rebotezatei Ferma Salcia SA, detinuta in acte din aprilie 2014 de Valentin Stefan Dragnea. Doi paznici, gata sa ne alunge, sar din gheretele care pareau pustii. Ne recomandam ca reprezentanti, intermediari mai exact, ai unei firme de semipreparate din zona Galati-Braila, detinuta de niste actionari greci.

Anuntam ca dorim sa cumparam pana la o mie de porci. Usor impresionati, se inmoaie si devin binevoitori. In scurt timp ne intalnim cu Radu Rosulescu, managerul fermei, dupa cum scrie pe cartea de vizita pe care ne-o ofera.

Vezi mai jos cateva imagini cu ferma filmata de pe drumul lateral de acces

Negocierea

Rosculescu musca din oferta noastra de cumparare, dar ne spune ca momentan nu poate sa vanda. Nu are porci mari de vanzare. “Au doar 80 de kilograme”, ne explica managerul. Ne asigura ca ferma are o capacitate de 20.000 de porci, dar momentan sunt in jur de 4.000 de animale. Cifra variaza in functie de cerere.

Aruncam o intrebare cand am putea sa achizionam totusi porcii lui Dragnea jr. Intr-o luna, cel mult? “Dupa 1 aprilie cred ca se poate”, raspunde Rosculescu. Vorbim despre pret, in viu si la carcasa si ne oferim sa luam chiar si o mie. Devine si mai prietenos, ne invita intr-o cladire a fermei, unde sunt doua fotolii, o canapea si o masuta saracacioasa.

Urmeaza un scurt dialog cu intrebari si raspunsuri cu managerul Rosulescu.

– Cat costa un kilogram de carne de porc pentru animalele vandute in viu?
– 5,5-5,7 lei la kilogram.

– Dar la carcasa? Prin sala de sedinte mai trece un angajat, probabil de la abator. Rosulescu il intreaba pe acesta cat costa cat e kilogram la carcasa.
– Saptamana trecuta era 8,5 lei pe kilogram, acum este 8,7 lei pe kilogram si saptamana viitoare o sa creasca pana pe la 8,8 lei pe kilogram.

Cerem explicatii legate de motivele pentru care pretul porcilor lui Dragnea creste de la saptamana la saptamana.
– Nu este carne de porc pe piata, raspunde un angajat de la Romcip.

Continuam conversatia cu Radu Rosulescu, il asiguram ca dorim sa cumparam doar carne curata, asa ca intrebam cu ce sunt hranite animalele.

– Li se da Premix pana in ultima saptamana cand urmeaza sa fie vanduti (n.r. un furaj concentrat cu chimicale, hrana care creste rapid masa corporala) si sroturi diferite (un fel de tarate).

Porcii au astazi in jur de 80 de kilograme, iar dupa 1 aprilie, cand ajung la peste 120 de kg, vor putea fi vanduti. Mai avem o singura intrebare, pentru noi si grecii nostri e importanta.
– De unde aduceti porcii?
– Ii aducem din Olanda si Germania, pe la 25 de kilograme, apoi in ingrasam si ii vindem, explica Rosulescu.

Cu alte cuvinte, ferma lui Dragnea jr importa chiar din tarile pe care liderul PSD le-a aratat cu degetul in campania electorala, nemultumit ca romanii mananca de Craciun porci importati din Olanda si Germania. Or, fiul exact asta: importa porci de afara si ii expandeaza cu chimicale in Romania.

Rosculescu ne ofera amabil o carte de vizita. Ne cerem scuze ca nu putem oferi una la schimb. Le-am terminat cu o seara inainte la o intalnire cu niste francezi. Ne despartim si ramane sa vorbim dupa data de 1 aprilie, cand putem afla si pretul exact. Am revenit ulterior cu un telefon. Am uitat sa intrebam din ce rase sunt porcii.

– Duroc si Petain, rase de carne, le gasiti si pe net.

Salcia e o asezare saraca, cum sunt mai toate satele din zona. Drumurile arata insa foarte bine, mai ales cele naționale, dar nici drumurile judetene nu arata rau. La ferma de proci lucreaza tarani din Salcia, angajati pe salariul minim (1.200 – 1.400 lei) sau chiar mai putin, dupa cum ne spune o localnica nemultumita ca sotul ei primea doar 6 – 7 sute de lei. Cu totii stiu ca lucreaza la Dragnea, despre care spun detine in Salcia si fostul CAP, unde sunt silozuri, plus cateva mii de hectare de teren agricol. De pilda, silozurile din imaginea de mai jos trec drept tot ale familiei Dragnea.

Citeste mai multe pe Hotnews.ro.

Ancheta Rise Project: Liviu Dragnea si afacerile din Brazilia ale actionarilor Tel Drum!

In: Dosar&Interviu

O investigație a jurnaliștilor de la Rise Project arată legăturile dintre Liviu Dragnea, pe care îl numesc cel mai influent politician al momentului, și sinuciderea unui milionar român: Costel Comana. Acesta s-a sinucis în 2015, în timpul unei curse de avion Brazilia-Costa Rica. 

Unul dintre oamenii lui Liviu Dragnea este Mugurel Gheorghiaș. Acesta este poreclit „Melcul” și este fost coleg de facultate, coleg de trupă rock de-al șefului PSD și acționar al firmei Tel Drum.

Mugurel Gheorghiaș a înființat peste ocean o firmă pentru investiții în hoteluri, restaurante și alte imobiliare încă din 2010. El a introdus de cel puțin șase ori în Brazilia, în 2010-2011, bani descriși drept „investiții directe din România”.

Costel Comana, milionarul care s-a sinucis, și el a fost coleg de facultate cu Liviu Dragnea. Și el a înființat alte două firme pe malul Atlanticului, cu ajutorul aceluiași localnic care apare în firma lui Gheorghiaș. (Citiți mai multe despre Costel Comana aici)

Întrebat de reporteri despre vacanțele din Brazilia, Liviu Dragnea a declarat: „Eu merg în Brazilia de 11 ani și îi anunț pe toți cei care sunt preocupați de asta că o să mai merg. Așa cum am mers și în alte locuri din lume. Am stat în Brazilia, în foarte multe locuri. Brazilia e o țară mare. Nu am făcut nimic ilegal. Din câte știu eu am avut și încă am dreptul să circul liber în această lume. Punct.”

Povestea a început în 2010

ghoeghias

În 2010, Mugurel Gheorghiaș (foto) a înființat în orașul brazilian firma M&J Investimentos Turísticos LTDA. L-a luat drept partener în companie pe Campos Junior, viitorul partener al lui Comana, care a primit un singur procent din afacere.

Brazilianul era util pentru contactele sale extinse și pentru că legile locale le impun străinilor să coopteze cel puțin un localnic în firmele lor, precizează Rise Project.

Gheorghiaș înființase firma ca să investească în hoteluri, restaurante și alte bunuri imobiliare, conform documentelor de la registrul din Fortaleza.

M&J Investimentos Turisticos Ltda a fost înființată cu un capital social consistent de 1,8 milioane de reali, echivalentul a aproape un milion de dolari în 2010. Suma este foarte mare pentru o firmă cu răspundere limitată. Campos Junior, de pildă, și-a reactivat tot în 2010 o firmă de același tip, ltda, cu doar 15 mii de reali drept capital social.

Ca și în cazul firmelor lui Comana, sumele investite pot fi mult mai mari decât capitalul social însă nu este cunoscută valoarea acestora. Jurnaliștii notează că, în perioada 2010-2011, adică după înființarea firmei braziliene, Gheorghiaș a adus bani în Brazilia pentru firma M&J Investimentos Turisticos în cel puțin șase rânduri.

Cele șase intrări de capital sunt prezentate drept „investiții directe din România”. Ele au fost înregistrate în baza de date a Băncii Centrale a Braziliei însă sumele nu sunt publice.

Și documentele firmei lui Gheorghiaș sunt semnate doar de Campos Junior, din 2010 până în prezent. De altfel, localnicii le-au spus jurnaliștilor de la Rise Project că românii au încredere absolută în brazilian. Contactat de RISE Project, Campos Junior a refuzat să răspundă întrebărilor și le-a spus să vorbească cu „românii ăia despre care punem întrebări”.

Șoferul lui Dragnea

În ambele companii, Costel Comana l-a avut ca partener constant pe un localnicul Campos Junior. Brazilianul de 38 de ani deține câte zece la sută din fiecare companie însă, mai important, el este omul bun la toate pentru românii care se întâlnesc pe ascuns în Brazilia. Localnicii le-au povestit sub protecția anonimatului reporterilor de la Rise Project că brazilianul era practic șoferul lui Dragnea când acesta venea să se distreze în Fortaleza.

Campos Junior l-a preluat pe Dragnea și de la peste 500 de kilometri distanță de Fortaleza de la aeroportul din Natal unde ateriza uneori demnitarul român.

Dragnea: „Nu știu dacă ei sunt acționarii Tel Drum”

La data înființării firmei braziliene, de cealaltă parte a oceanului, în România, Gheorghiaș era administrator și acționar în firma Tel Drum, firmă privatizată în 2002 de Consiliul Județean Teleorman. (Citiți mai multe despre Tel Drum aici)

Șeful PSD era atunci președintele Consiliul Județean. Rise Project notează că Liviu Dragnea a negat în câteva rânduri că ar avea vreo legătură cu Tel Drum, însă cert este că o parte consistentă din banii firmei privatizate provin din afaceri făcute cu autoritățile din Teleorman în perioadele în care Dragnea a fost fie prefect, fie președintele CJ.

Citeste mai multe pe Rise Project