Orban: Guvernul PSD refuză să facă Autostrada Moldova și condamnă la subdezvoltare și sărăcie o mare parte a României

In: Transporturi

Într-o ieșire publică fără precedent, Comisarul European pentru Dezvoltare Regională a cerut Guvernului României să nu mai insulte oficialii europeni cu scuze lamentabile și eschivări penibile și să folosească urgent banii Uniunii Europene pentru construcția autostrăzii Iași – Tg. Mureș.

Niciodată până acum, România nu a fost mai sever și mai grav avertizată de un oficial european că sabotează un proiect major de infrastructură de interes strategic atât pentru cetățenii români cât și pentru conectarea țărilor din Europa Centrală și de Est.

Suntem în fața unei dovezi maxime a incompetenței guvernului PSD – ALDE, condus de o șleahtă de ageamii în gestionarea treburilor publice, în frunte cu prima analfabetă funcțional a țării, Viorica Dăncilă, și controlat de un condamnat penal care are alte interese decât dezvoltarea țării.

În anul centenarului României Mari, guvernul Dragnea – Dăncilă a arătat cea mai mare bătaie de joc la adresa idealului de unire al tuturor românilor prin construcția de autostrăzi care să lege regiunile istorice ale României.

Sabotarea construcției autostrăzii care leagă Moldova și Basarabia de vestul României și de Europa este o trădare a intereselor naționale care condamnă românii de pe cele două maluri ale Prutului la subdezvoltare și sărăcie și urmărește păstrarea acestor regiuni în zona captivă a intereselor rusești.

Românii trebuie să știe că ne aflăm într-o situație extrem de gravă în care Comisia Europeană face apeluri insistente pentru ca Guvernul României să folosească banii europeni pentru construcția autostrăzii Tg. Mureș – Iași însă guvernarea PSD – ALDE refuză cu premeditare să facă demersurile necesare pentru a obține această finanțare nerambursabilă de la partenerii noștri europeni.

Somăm guvernul Dragnea – Dăncilă și coaliția PSD – ALDE să nu sacrifice idealul realizării Marii Uniri prin legarea cu autostrăzi a tuturor regiunilor României pentru interese obscure ascunse în spatele unor formule fantasmagorice de parteneriat public-privat și să folosească banii europeni alocați pentru aceste proiecte.

Cerem guvernului României să trimită în regim de urgență la Comisia Europeană cererea de finanțare pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru construcția autostrăzii Moldova Iași – Tg. Mureș și finalizarea documentațiilor necesare pentru pregătirea lucrărilor de proiectare și construcție.

Autostrada Moldova Iași – Tg. Mureș este un proiect de interes strategic atât pentru România cât și pentru Europa care nu trebuie sabotat din incompetență sau din interese meschine care vor ca Moldova să rămână în continuare cea mai săracă regiune a Europei.

Pentru guvernul PSD – ALDE, scuza că sunt proști nu mai merge. Moldova trebuie unită cu restul României și cu Europa prin autostrada Iași – Tg. Mureș iar Partidul Național Liberal își asumă realizarea cu prioritate a acestui proiect major infrastructură cu finanțare de la Comisiei Europene.

VIDEO-O noua autostrada inaugurata in Romania!

In: AUTO

Vineri, reprezentanții CNAIR au recepționat lucrările de la Podul Gilău peste Someșul Mic și au deschis traficul pe încă 9,6 km de autostradă. Podul de la Gulău, de 320 metri lungime, este o rămășiță neterminată încă de pe vremea Bechtel care se continuă din tronsonul A3 dinspre Câmpia Turzii și este motivul pentru care traficul rutier nu a putut fi deschis mai devreme pe tronsonul de 8,7 km până la Nădășelu, recepționat de Compania de Drumuri în luna noiembrie anul trecut. Narcis Neagu, directorul CNAIR, a promis că că în noiembrie vor fi inauguraţi 14 km din Autostrada Transilvania, către Târgu Mureş.

Ce spune CNAIR

Podul, în lungime de 320 m, face legătura între Gilău și Nadășelu, astfel că odată cu deschiderea traficului pe acest sector de autostradă, conducătorii auto pot circula pe o lungime de 61 km, între Câmpia Turzii și Nădășelu.
 


Tronsonul dintre Gilău și Nădășelu are o lungime de peste 9,6 km, care se adaugă la cei 774 de km de autostradă existenți. Și sectorul de autostrada deschis circulației astăzi, face parte din proiectul construirii autostrăzii Transilvania, început în 2004, în baza unui contract semnat cu firma Bechtel Internațional Inc.

Pe 30 iulie 2018, a mai fost deschisă ciculația pe 29 km din autostrada Sebeș – Turda.

Potrivit directorului general al CNAIR, Narcis Neaga, citat de Agerpres, lucrările verificate au fost executate în bune condiţii, iar în acelaşi timp se pregătesc şi documentele pentru etapele viitoare, necesare continuării realizării altor tronsoane din acest proiect de infrastructură.

„Recepţia podului peste Someş a fost efectuată, totul este în regulă, se semnează procesul verbal de recepţie, după care se va deschide circulaţiei porţiunea de autostrada Gilău – Nădăşelu, considerata ‘autostrada muzeu’, care se valorifică. Aceasta este în condiţii foarte bune, fiind una dintre cele mai frumoase din România. Pe Autostrada Transilvania se merge mai departe pe Nădăşelu – Mihăieşti, unde documentaţia pentru licitaţia de proiectare şi construcţie va fi în octombrie pusă pe SEAP, de la Mihăieşti la Suplacu de Barcău în octombrie – noiembrie, iar de la Suplacu la Borş – câştigătorii vor fi anunţaţi săptămâna viitoare. Speram că în primăvara să avem câştigătorii de la Nădăşelu până la Suplacu, pe cele două tronsoane, fiind o investiţie de aproape un miliard de euro, foarte mare”, a spus Narcis Neaga.

Acesta a precizat că în luna noiembrie vor fi inauguraţi 14 km din Autostrada Transilvania, către Târgu Mureş.

Reamintim că în septembrie 2017 Compania de Drumuri a semnat contractul cu Tirrena Scavi SpA pentru finalizarea podului de la Gilău, deși despre situația-problemă se știa de ani întregi. Contractul are o valoare de circa 26 milioane de lei. Ordinul de începere a lucrărilor a venit abia la final de octombrie 2017, în condițiile în care termenul prevede execuția în 10 luni.

De la 1 februarie, însă, constructorul a putut mobiliza forțe mai mari, odată cu primirea amplasamentului Canalului Someșul Mic pentru a putea desfășura lucrările.

Sectorul Gilău – Nădăşelu din Autostrada Transilvania face legătura între tronsonul Gilău – Câmpia Turzii (52 de km, pe care se circulă de mai mulţi ani) şi sectorul Nădăşelu – Mihăieşti (16,8 km), la care lucrările au început în noiembrie 2016, dar contractul a fost reziliat

Autostrazile bat pasul pe loc si Ministerul Transporturilor creste pretul rovignetei! Vezi noile tarife pentru anumite categorii de soferi

In: Transporturi

Proprietarii de vehicule între 3,5 și 12 tone vor plăti mai mult pentru roviniete, arată un proiect normativ postat pe site-ul Ministerului Transporturilor, iar Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR – estimează că vor fi afectați peste 30.000 de utilizatori, scrie Mediafax.

„Proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale afectează cel mai mult cele peste 30.000 de autovehicule de transport marfă cu masă maximă autorizată între 3,5 tone și 12 tone (cu maximum 3 axe, inclusiv) din România”, se arată într-un comunicat al UNTRR.

„Transportatorii vor trebui să plătească tarife de rovinietă pentru o zi de 12 euro, în creștere cu 33% de la 9 euro pentru vehiculele de și peste 12 t (cu maximum 3 axe, inclusiv), cu 71,42% de la 7 euro pentru vehiculele între 7,5 – 12 t și în urcare cu 200% de la 4 euro la 12 euro pentru vehiculele între 3,5 – 7,5t. Cele peste 100.000 de autovehicule de transport marfă de peste 12 t (categoria F), vor plăti 12 euro în loc de 11 euro la vinieta de o zi, iar pentru rovinieta de 30 zile această categorie de autovehicule va plăti cu 5 euro în plus, de la 55 la 60 de euro”, se mai arată în comunicat.

Potrivit UNTRR, creșterea valorilor rovinietelor prin proiectul menționat afectează cel mai mult autovehiculele din categoria C (între 3,5 – 7,5t) și apoi autovehiculele din categoria D (între 7,5 – 12t).

Proiectul publicat nu vizează nicio modificare pentru valorile rovinietelor pentru autoturisme (categoria A) și nici pentru autovehiculele de transport persoane, indiferent de numărul de locuri – sub sau peste 23 locuri (categoriile G și H).

„În prezent, la nivelul Comisiei Europene se discută modificarea Directivei 1999/62/CE prin Directiva eurovignetei, prin care se urmărește implementarea conceptului de plată a taxelor pe kilometru și nu pe timp, așa cum se aplică în prezent în România”, menționează UNTRR.

CE consideră că măsura propusă în proiectul de Directivă contribuie la aplicarea în mod consecvent a principiilor „poluatorul plătește” și „utilizatorul plătește” în vederea generării de venituri și a asigurării de finanțare pentru investițiile viitoare în transporturi.

„În România, principala problemă este legată de dezvoltarea insuficientă a infrastructurii rutiere, astfel că cel mai probabil va fi solicitată o perioadă cât mai lungă de tranziție până când România își dezvoltă infrastructura, dar care potrivit estimărilor actuale nu va putea depăși anul 2027. Totodată, în România, astăzi nu se ține cont de nivelul de poluare, în timp ce restul țărilor taxează suplimentar acest aspect”, mai arată Uniunea Transportatorilor.

Tendința de taxare la kilometru a autovehiculelor comerciale de transport mărfuri s-a extins odată cu extinderea rețelei de autostrăzi și drumuri expres, de la țări cu tradiție în taxarea pe autostrăzi precum Franța, Italia, Spania, Germania, la țări precum Austria, Cehia, Ungaria. Unele dintre aceste țări taxează autoturismele în funcție de distanța parcursă (Italia, Franța) sau pe timp – prin viniete/stickere cu diferite valabilități (Austria, România, Ungaria).

În România, taxarea pentru utilizarea celor peste 17.000 km de drumuri naționale (autostrăzi – 748 km, drumuri europene, drumuri cu trei benzi de circulație, drumuri cu patru benzi de circulație, drumuri cu șase benzi de circulație), același autovehicul de 40t, cu mai mult de 5 axe, plătește între 11 euro/zi și 1.210 de euro/an, indiferent de numărul de km parcurși sau de nivelul emisiilor poluante. Drumurile județene însumează aproape 35.400 km, iar cele comunale peste 33.100 km, ambele categorii au administratori diferiți și pot avea propriile tarife de utilizare a infrastructurii proprii, cât și propriile portanțe, de obicei inferioare rețelei principale, precum și propriile tarife pentru depășirea acestor valori.

„Un autoturism plătește astăzi în România 28 euro/an, în Austria 87,3 euro/an (Austria are o rețea de autostrăzi de 1.720 km), în Ungaria 140 euro/an (Ungaria are o rețea de autostrăzi de 1.500 km), în Bulgaria 50 euro/an (Bulgaria are o rețea de autostrăzi de 800 km), iar în Germania (rețeaua de autostrăzi are 13.000 km), dacă se va aplica din 2019, 130 euro/an. În Bulgaria, unde taxarea este tot pe timp, pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mică de 12 tone tariful pentru o vinietă anuală este de 413 euro pentru vehiculele Euro III – Euro VI și 537 euro pentru EURO 0-II, iar la vehiculele de peste 12 tone, vinieta anuală este de 685 euro (Euro III – Euro VI) și 891 euro (EURO 0-II)”, explică transportatorii.

„În Ungaria, pentru autoturisme și vehiculele de transport călători taxarea se face pe timp, în timp ce la vehiculele de transport marfă de peste 3,5 tone nivelul taxei de drum este stabilit în baza tipului de drum, a categoriei de autovehicul și a gradului de poluare (emisie CO2). Taxa de drum se calculează pe kilometru. Astfel, pentru vehiculele între EURO III-VI, taxa de drum/km este de 44,54 HUF, aproximativ 0,14 euro/km. În Austria, vinieta se calculează în funcție de numărul de axe la care se adaugă taxe suplimentare pentru poluarea aerului și poluare fonică. Vinieta se aplică pentru vehiculele cu MTMA peste 3,5 tone și se calculează pe kilometru și variază între 0,2540 euro/km și 0,3152 euro/km. În Austria, începând cu 01.01.2010, a fost introdusă taxa pe clasa de emisii EURO pentru autovehiculele de peste 3,5 tone, iar la 01.01.2017 s-au adăugat taxe suplimentare pentru poluarea aerului și poluarea fonică”, mai arată UNTRR.

De asemenea, costurile cu utilizarea infrastructurii în Germania pot varia de la 0,135 euro/km pentru un autovehicul Euro 6 cu remorca pe 5 axe sau mai mult, până la 0,218 euro/km pentru un autovehicul non-euro, reprezentând un total de 1.350 euro/lună pentru 10.000 km până la 2.180 euro/lună pentru un autovehicul non-euro. Cele mai multe autovehicule comerciale sunt din categoria Euro 5, cu 5 axe, pentru care costul lunar este de 0,156 euro/km, adică 1.560 euro lunar pentru numărul de km considerați.

UNTRR a mai calculat că un camion de 40 tone poate rula circa 100.000 km pe an cu un șofer în România, pentru care plătește 1.210 euro (tarif de utilizare a infrastructurii), iar în Europa de Vest, având în vedere infrastructura și logistica bine puse la punct, unde nu se pierde timp la încărcare și descărcare, un camion poate rula 150.000 km într-un an cu un șofer (12.000 – 14.000 km lunar), plătind o medie de 15.000 euro pe an, tarif de utilizare a infrastructurii.

Totodată, UNTRR atrage atenția că taxarea infrastructurii rutiere din Republica Moldova se realizează într-un mod discriminatoriu pentru transportatorii români care tranzitează țara. Aceștia plătesc, conform art. 346 din Codul Fiscal al Republicii Moldova, o taxă de 15 euro în momentul în care intră pe teritoriul Republicii Moldova, iar pentru fiecare 24 de ore petrecute pe teritoriul Republicii Moldova sau fracțiune din 24 ore se percep la ieșire 24 de euro. „Rezultă că pentru prima zi de utilizare a infrastructurii rutiere a republicii Moldova, un transportator rutier român plătește 39 de euro – aspect nemaiîntâlnit în practica europeană și internațională”, menționează UNTRR.

Având în vedere că în legislația europeană în vigoare – Directiva 62/1999 Anexa II, „taxele zilnice de utilizare pe zi sunt egale pentru toate categoriile de vehicule și se ridică la 12 euro”, iar „valorile maxime lunare și săptămânale sunt proporționale cu durata utilizării infrastructurii”, UNTRR consideră că taxa de 15 euro și de 24 de euro pentru fiecare zi practicată în Republica Moldova este exagerată.

„UNTRR susține necesitatea accelerării ritmului de construire de autostrăzi în România, aceasta fiind o prioritate atât pentru sectorul transporturilor cât și pentru întreaga economie națională”, se mai arată în comunicat.

Ungaria ia viteza: Construieste o noua autostrada la granita Romaniei!

In: International

Regiunea Debrecen, din Ungaria, situată la sub 40 de kilometri de România, pare să fie una dintre cele mai înfloritoare zone din Europa. La scurt timp după ce BMW a anunțat că va investi încă 1 miliard de euro într-o fabrică din regiune, Ungaria a semnat cu UE pentru 200 de milioane de euro destinați construcției unei autostrăzi.

„Acest proiect finanţat de Uniunea Europeană va permite oamenilor din regiune să călătorească mai rapid şi mai sigur şi să transfere mărfuri mai repede, creând noi oportunităţi economice şi perspective de creştere”, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.

Această autostradă face parte din reţeaua centrală a reţelei transeuropene de transport (TEN-T) şi include infrastructura asociată necesară: poduri, podeţuri şi utilităţi, pentru a facilita accesul la noua autostradă.

De asemenea, va permite accesul din oraşul Debrecen pe autostrada M4, care leagă Budapesta de România, care a primit finanţare în luna mai 2018.

Autostrada Sibiu-Pitesti e amanata la Sfantul Asteapta si ministrul transporturilor anunta un nou mega-proiect pe Valea Oltului

In: Transporturi

Ministerul Transporturilor a cerut la rectificarea bugetară care va avea loc în august în jur de 500 de milioane de lei pentru începerea unui proiect „vechi, dar foarte nou” pe calea ferată, care să lege Piteştiul de Sibiu „mult mai eficient”, a afirmat, joi, ministrul de resort, Lucian Şova.

Totodată, acesta a subliniat că în primul rând a cerut ca la rectificare să nu se taie din bugetul alocat ministerului.

„Ministerul Transporturilor a cerut în primul rând să nu i se taie. După care, a cerut de o manieră decentă în jur de 500 de milioane de lei pe proiecte, pentru că şi la nivel de Guvern ni s-a impus să fim extrem de precişi în ceea ce promovăm, să ne asumăm sub semnătură proiectele pe care le promovăm să genereze costuri astfel încât banii să fie traşi până la următoarea rectificare, care va fi la sfârşitul lui octombrie, începutul lui noiembrie. De aceea, cel mai important este că – cred că am convins – să nu se taie bani, pentru că avem argumente şi avem execuţie corespunzătoare. Iar în al doilea rând în jur de 500 de milioane de lei am cerut pentru începerea unui proiect vechi, dar foarte nou pe calea ferată, care să lege Piteştiul de Sibiu de o manieră mult mai eficientă”, a spus Şova, în conferinţa de bilanţ.

Potrivit acestuia, execuţia bugetară pe primele şase luni a fost evaluată de Ministerul de Finanţe şi de premierul Viorica Dăncilă, existând speranţa că Ministerul Transporturilor va primi o alocare suplimentară la această rectificare.

„În aceste zile, subiectul cel mai fierbinte este cel al rectificării bugetului de stat. În zilele care au trecut, Ministerul Transporturilor a prezentat situaţia execuţiei bugetare pe primele şase luni. A fost evaluată această execuţie de către MFP, cât şi de doamna prim ministru. Am prezentat de asemenea o serie de proiecte pe care ne propunem să le continuăm sau să le dezvoltăm, astfel încât pot să afirm că din perspectiva Ministerului Transporturilor avem speranţa că la această rectificare bugetară Ministerul Transporturilor va primi o alocare în plus şi nu se va întâmpla ca în anii precedenţi ca să fie tăiate fonduri de la minister. Apreciez că acest fapt, dacă se va petrece, va fi o confirmare în plus a activităţii intense pe care am desfăşurat-o în acest an, împreună cu companiile din subordine”, a explicat şeful de la Transporturi, citat de Agerpres.

O noua autostrada in Romania, incepand de astazi!

In: Transporturi

Oficialii Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere și reprezentanții Inspectoratului de Stat în Construcții inspectează loturile 3 și 4 din autostrada Sebeș-Turda.

Conform reprezentaţilor firmelor de constucţii, loturile 3 şi 4 din autostrada Sebeş-Turda sunt pregătite pentru recepţie. La sfârşitul săptămânii trecute s-au făcut ultimele marcaje pe lotul 3 al autostrăzii Sebeş-Turda, după ce o porţiune a fost frezată din cauza unor neconformităţi. Mai mult, testele de calitate, pentru cei aproximativ 29 km de autostradă, au fost efectuate în zilele de vineri şi sâmbătă.

Directorul general al CNAIR, Narcis Neaga va fi prezent la recepţia celor 29 km de autostradă. “La ora 11 începe inspecţia pe lotul 4, după care verificăm lotul 3, le dăm în trafic simultan. Din cadrul CNAIR sunt prezenţi doar cei care au legătură cu recepţia celor două tronsoane de autostradă. Recepţia este conform cu regulamentul de recepţii. Vom inspecta şi spaţiile de servicii, am transmis celor care se ocupă de acest lucru să nu mai vină la serviciu de mâine, dacă ceva nu este în regulă. Probabil, între orele 15.00 şi 16.00, şoferii sunt invitaţi să taie panglica. Cei aproximativ 29 km de autostradă sunt între Aiud şi Turda, unde se intersectează cu autostrada Transilvania”, ne-a declarat Narcis Neaga.

Proiectantul autostrăzii Sebeş-Turda, Lot 3 în valoare de circa 420 milioane lei este firma Aecom Ingenieria SRL, consultant – DRDP Cluj, iar constructor – asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte D’Acqua SpA. Lotul 4 din autostrada Sebeş-Turda, dintre Decea şi Turda a fost construit de Porr Construct SRL, valoarea lucrărilor fiind de circa 470 milioane lei.

Santierele autostrazilor din Romania au intrat in conservare! Aproape nimeni nu mai lucreaza, desi suntem in plina vara!

In: AUTO

Pe şase dintre cele 13 şantiere de autostrăzi nu a fost raportat niciun progres în ultima lună, deşi ne aflăm în plin sezon al construcţiilor. Pe celelalte unde s-a lucrat, nemţii de la Geiger au făcut din nou rocadă cu italienii de la Tirrena, revenind pe primul loc în topul constructorilor cu cel mai mare avans.

Ocupanţii locului 2 în clasamentul precedent, nemţii de la Geiger au revenit acum pe prima poziţie, cu un progres de puncte procentuale. Gradul de execuţie a lucrărilor pe lotul 1 al Autostrăzii Ogra – Câmpia Turzii a ajuns în iunie la 70%, faţă de 63% în luna anterioară.

Italienii de la Tirrena au căzut pe locul al doilea, cu un progres de doar 4,3 puncte procentuale la Nodul Gilău. Lucrările care ar trebui finalizate în această vară sunt realizate în proporție de 33,10%.

Cu un avans de 2,94 puncte procentuale, italienii de la Astaldi au completat podiumul. Ei au ajuns pe lotul 2 al Autostrăzii Ogra – Câmpia Turzii până la un grad de execuţie de 33,23%.

Pe locul al patrulea a urcat constructorul român Straco, cu un progres de 2 puncte procentuale. Astfel, stadiul fizic al lucrărilor pe lotul 3 din Autostrada Ogra – Câmpia Turzii a ajuns în mai la 12,16%.

În clasament urmează grecii de la Aktor, care au progresat pe șantierul de la intrarea în Capitală a autostrăzii București – Ploiești cu 1,45 puncte procentuale, până la 74,90%.

Următorii în clasament, cu progrese de cât un punct procentual fiecare, au fost spaniolii de la Comsa și UmbrărescuComsa a ajuns la un grad de execuție de 83% pe lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva, iar constructorul român a avansat cu lucrările pe lotul 4 al aceleași autostrăzi până la stadiul de 84%.

Pe celelalte șase șantiere de autostrăzi, constructorii nu au raportat niciun progres în ultima lună la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), conform datelor actualizate pe 15 iunie.

Sursa: Economica.net

Guvernul Romaniei vrea sa pune taxe pe autostrazile pe care nici nu le-a construit inca!

In: Stirea zilei

Autostrada Ploiești – Brașov va costa două miliarde de euro în Parteneriat Public Privat (PPP) pe 30 de ani. Suma include finanțarea construcției și întreținerea autostrăzii, au spus pentru ECONOMICA.NET surse guvernamentale.

Construcția și întreținerea autostrăzii Ploiești – Brașov în Parteneriat Public Privat va costa două miliarde de euro, au spus sursele Economica.net, care au menționat că suma nu include și plățile de disponibilitate.

„Plățile de disponibilitate la PPP reprezintă doar o poliță de asigurare pentru potențialul investitor, pentru a avea certitudinea că nu riscă să piardă bani”, explică sursele.

Ele nu au precizat valoarea acestor plăți însă au exclus posibilitatea să ajungă la 300 de milioane de euro pe an, nivel estimat pentru un cost total final de aproape 9 miliarde de euro, vehiculat în cazul autostrăzii Comarnic – Brașov în urmă cu trei ani.

În ceea ce privește taxa, aceasta va fi de aproximativ 1,5-1,75 euro pe osie la la 100 km, mai spun sursele. Adică 3 – 3,5 euro pe 100 km.

Deputatul USR Cătălin Drulă a anunțat vineri că ministrul Transporturilor Lucian Șova a spus că renunță la pregătirea proiectului autostrăzii Ploiești – Brașov cu Banca Mondială.

Pregătirea viza realizarea studiului de fezabilitate și eventual a proiectului tehnic, însă nu asigura și finanțarea pentru construcția autostrăzii. Sursele noastre susțin că investitorii care vor fi selectați pentru construirea autostrăzii prin PPP vor dori să-și facă propriul studiu și proiect.

Drulă a criticat soluția PSD, aceeași încercată de 3 ori până acum, în 2003-2005, 2007-2009 și 2013-2015: „magicul partneriat public-privat (PPP)”. „Mai mult, cel care se va ocupa este același om care s-a ocupat de anterioarele trei eșecuri – Narcis Neaga”, a mai spus deputatul USR.

Acesta a adăugat că Neaga recunoaște că proiectul nu se poate susține din taxele de trafic, ceea ce înseamnă că statul trebuie să acopere rata anuală pe zeci de ani – așa-numita plată de disponibilitate.

„La ultima încercare era vorba de 300 de milioane de euro/an timp de 26 de ani. Ca termen de comparație, anul trecut toată contribuția de la buget pentru toate proiectele CNAIR, autostrăzi, drumuri naționale, centuri, etc a fost mai mică de atât”, a mai spus deputatul USR.

Autostrada Ploieşti – Braşov include secţiunea Comarnic – Braşov, pe care statul a încercat de trei ori să o construiască prin concesiune, însă fără succes.

Pe 2 octombrie 2017, Compania de Drumuri a semnat cu Alpenside contractul pentru construcţia lotului 5 din Comarnic – Brașov, respectiv Râşnov – Cristian (Braşov).

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/autostrada-ploie-ti-bra-ov-va-costa-2-miliarde-de-euro-in-concesiune-pe-30-ani-surse-guvernamentale_155067.html#ixzz5IZpr8SRq

Ungaria construieste o autostrada noua pana la granita cu Romania, cu bani de la UE! Noi suntem ocupati cu statul paralel si s-o dam jos pe Kovesi…

In: AUTO

Ungaria a obţinut bani europeni pentru finalizarea ultimului tronson al autostrazii care ajunge la graniţa României, la Borş. Anunţul a fost făcut de comisarul european Corina Creţu, iar presa maghiară scrie că finanţarea este de 265 de milioane de euro.

Drumul ar trebui să continue, în ţara noastră, cu Autostrada Transilvania, ale cărei lucrări au început în 2003 şi pentru care încă nu există vreun termen de finalizare a întregului traseu. Şantierul pentru tronsonul Suplacu de Barcău – Borş este închis de mai mult de un an şi jumătate, după ce contractul a fost reziliat. Din cei 600 de kilometri, cât ar trebui să aibă A3, între Borş şi Bucureşti, mai puţin de 100 sunt deschişi circulaţiei.

Sursa: Digi24.ro

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Autostrazile care ar aduce o explozie economica in Romania, daca ar avea cine sa le construiasca!

In: Transporturi

Două autostrăzi pe axele nord-sud şi est-vest, plus realizarea unor reforme structurale care să crească mobilitatea forţei de muncă, ar putea duce la o creştere economică explozivă şi de durată, consideră Silviu Pop, heaf of research în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Colliers International.

Zonele centrale şi vestice din interiorul Arcului Carpatic sunt, în general, cele mai atractive pentru companiile care au legături comerciale cu Europa Occidentală şi care caută spaţii industriale şi logistice, arată un studiu al Colliers International. Totuşi, posibilii angajaţi se află în alte zone ale ţării, iar România se confruntă şi cu o mobilitate internă destul de redusă a forţei de muncă. Doar judeţele Iaşi şi Suceava au împreună a şaptea parte din totalul persoanelor angajabile la nivel naţional, din calculele brokerului imobiliar.

Consultanţii au ales 30 de oraşe din România şi le-au analizat din prisma atractivităţii pentru activităţile de depozitare şi pentru cele de producţie. Au fost folosiţi mai mulţi indicatori, printre care distanţa faţă de punctele vamale, diverse serii de date privind forţa de muncă (cum ar fi salariile, vârsta, potenţialul neutilizat), calitatea transportului local, parcurile industriale existente. Bucureştiul nu a fost considerat drept un criteriu în sine: având în vedere ponderea semnificativă pe care Capitala o are în consumul privat la nivel naţional, s-ar fi aflat cu siguranţă pe primul loc pentru spaţii de depozitare.

Astfel, oraşele din care tranzitul către punctele vamale principale (Nădlac, Borş, Giurgiu) este cel mai scurt sunt Arad, Timişoara, Alba-Iulia, Oradea, Sibiu. Pe de altă parte, cea mai mare disponibilitate a forţei de muncă se regăseşte în afara Arcului Carpatic, în oraşe din zona Moldovei şi din sudul ţării: Iaşi, Suceava, Craiova, Bacău, Galaţi. Nu în ultimul rând, oraşele cu cea mai mare suprafaţă cumulată a parcurilor industriale, administrate în cea mai mare parte de către autorităţile locale, sunt Ploieşti, Cluj-Napoca, Braşov, Oradea şi Sibiu.

 Sursa: capital.ro

Daca noi nu suntem in stare… Bulgaria si Ucraina au batut palma sa construiasca o autostrada care traverseaza Romania!

In: AUTO

Ucraina si Bulgaria au cazut de comun acord sa accelereze constructia unei autostrazi ce uneste orasul Reni, din regiunea Odessa, si Varna, care va trece si prin Romania.

Anuntul a fost facut pe Facebook de presedintele ucrainean Petro Poroshenko, dupa discutiile avute cu prim-ministrul Bulgariei, Boyko Borissov, transmite The Siver Post.

„Am convenit sa acceleram constructia unui coridor de transport rutier intre regiunea Odessa, Reni, si Varna, prin teritoriul Romaniei. Speram sa atragem resurse materiale ale Uniunii Europene”, a scris Poroshenko.

„Vom face tot ce ne sta in putinta pentru a obtine un drum de doar cateva ore de la Odessa la Varna”, a mai spus presedintele Ucrainei.

Potrivit unei fotografii lansate de presedintia Ucrainei, care prezinta o harta cu principalele drumuri din regiune, noul drum pare sa urmeze itinerariul: Odessa – Cetatea Alba / Bolhrad – Reni, Tulcea – Negru Voda – Varna.

VIDEO-Moldova vrea autostrada! Protest urias impotriva Guvernului si ministrului transporturilor!

In: AUTO
Sute de mașini din mai multe județe ale Moldovei, dar și din Transilvania, pornesc sâmbătă într-un marș motorizat spre București pentru a cere urgentarea celor două mari proiecte de autostradă pentru Moldova: A8 Târgu Mureș – Tg. Neamț – Iași – Ungheni și A7 Suceava – Bacău – Focșani – Buzău – Ploiești, potrivit organizatorilor protestului.

Aceștia solicită o întâlnire cu Prim-Ministrul României, Viorica Dăncilă, și cu Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, pentru a primi garanții oficiale ferme și o foaie de parcurs cu termene și acțiuni clare pentru deblocarea construirii Autostrăzilor A8 și A7, esențiale pentru egalizarea dezvoltării interregionale în România.

„Sute de mașini din mai multe județe – Iași, Vaslui, Neamț, Bacău, Suceava, Botoșani, Galați, Vrancea, dar și din Brăila, Buzău, Harghita și Mureș, se vor deplasa încolonate spre destinația finală Piața Victoriei, unde ar urma să ajungă după ora 17:00. De la Iași se va pleca sâmbătă la ora 7:00, din Piața Unirii”, anunță organizatorii, asociațiile „Împreună pentru A8” și „Moldova vrea Autostradă”.

Potrivit Infotrafic, vehiculele participante la marş se vor deplasa pe două coloane începând cu ora 07.00, din municipiul Iaşi, vor tranzita judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vaslui, Brăila, Galaţi, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Ilfov şi intenţionează să staţioneze în Piaţa Victoriei din Bucureşti.

Pe traseele de deplasare, cele două coloane motorizate se vor completa cu noi vehicule din judeţele tranzitate şi se vor regrupa la Tişiţa, judeţul Vrancea. Organizatorul estimează participarea a peste 1000 de vehicule de diverse categorii.

Sursa: Hotnews.ro
By: Stefan Mihalache Tags: , , , ,
!-- Composite Start -->
Loading...