Raport BNR! Ce se intampla cu creditele pe final de an?

In: Economie, Finante

Un raport al BNR – Banca Nationala a Romaniei – arata ca bancile au relaxat standardele de creditare in cel de-al treilea trimestru din 2017 pentru creditele ipotecare dar au pus conditii mult mai dure pentru creditele de consum.

„Comparativ cu trimestrul anterior, in T3/2017 institutiile de credit autohtone au relaxat intr-o anumita masura standardele de creditare pentru creditele ipotecare si le-au inasprit in cazul creditelor de consum. Deciziile de politica monetara sau prudentiala ale Bancii Nationale a Romaniei, asteptarile privind piata imobiliara, modificarea concurentei din sectorul bancar, asteptarile privind situatia financiara a populatiei si riscul asociat bonitatii clientilor reprezinta factorii de influenta ai acestor evolutii”, se arata in document.

Principalul factor mentionat de institutiile de credit care a condus la relaxarea standardelor de creditare pentru creditele ipotecare in T3/2017 este reprezentat de cresterea concurentei din sectorul bancar. Totodata, bancile au avut in vedere factori precum deciziile de politica monetara sau prudentiala ale BNR si asteptarile privind piata imobiliara pentru stabilirea standardelor de creditare pentru acest segment, mentioneaza sursa citata
Pentru cel de-al patrulea trimestru, bancile anticipeaza o inasprire semnificativa a standardelor pentru creditele de consum si mentinerea constanta a acestora in cazul creditelor ipotecare.

sursa: Agerpres

Lista bancilor amendate de Protectia Consumatorului pentru ca au mintit romanii!

In: Economie, Finante

ANPC a amendat 15 banci cu sume totalizand peste 500.000 de lei pentru practici comerciale incorecte in ceea ce priveste activitatile de publicitate, solicitandu-le totodata sa inceteze aceste practici, sa corecteze contractele deja incheiate, sa restuie sumele incasate fara temei legal si sa isi suspende campaniile publicitare pentru a intra in legalitate, scrie News.ro.

Controlul la cele 15 banci a fost facut in perioada 28 august – 6 octombrie si a vizat respectarea prevederilor legale privind modalitatile sau mijloacele de desfasurare a activitatilor de publicitate.

Cele 15 banci sunt Raiffeisen Bank, Piraeus BANK, BCR, Bancpost, UNICREDIT, Credit Europe, CEC BANK, OTP BANK, BRD, GARANTI BANK, ALPHA BANK, ING, LIBRA INTERNET BANK, Banca Transilvania si Leumi Bank.

  • In cazul Alpha Bank au fost constatate nereguli la mai multe tipuri de credite, printre care nementionarea in orice forma de publicitate printr-un exemplu reprezentativ a ratei dobanzii, duratei creditului, dobanzii anuale efective (DAE), valorii totale platibile de catre consumator si valoarea ratelor lunare, precum si faptul ca nu era furnizata consumatorului informatia  privind faptul ca-a posibilele fluctuatii ale ratei de schimb valutar ar putea afecta suma ce trebuie platita.
  • La Credit Europe, au fost vizate, printre altele, pliantele  „Tot ce vrei la un card distanta” si „Traieste cum iti place”  si „Cu Ferrari Card ai 2 rate pe orice circuit de shopping”, reprosurile vizand in principal absenta oricarei mentiuni referitoare la rata dobanzii. In cazul altor produse si servicii oferite de banca s-a constatat ca deformeaza comportamentul economic al consumatorului mediu.
  • In cazul Unicredit, au fost vizate mai multe pliante publicitare referitoare la credite imobiliare, care nu cuprindeau informatii referitoare la contractele de credit sau consemnau ca avantaj comision 0% la rambursarea anticipaata, desi acesta este legiferat deja.
  • La Bancpost controlul ANPC a relevat ca in unele cazuri un tip de serviciu este valabil pentru o perioada limitata, ulterior fiind insa extins, dar si ca in cazul dobanzii la un credit nu se specifica daca aceasta este fixa sau variabila.
  • La Bank Leumi, s-a constat ca aplicarea unui comision lunar de administrare la valoarea totsala acreditului reprezinta o incalcare a prevederilor legale, fiind decisa restituirea sumelor incasate fara baza legala.
  • La Banca Transilvania, echipa de control a constatat abateri la contractele pentru carduri de credit, precum diferente dintre tarifele inscrise in pliantele publicitare si cele din contracte sau inscrierea cu caractere foarte mici si intr-un loc putin vizibil a unor infiormatii importate pentru consumator.
  • In cazul BCR, publicitatea pentru un credit pentru achizitionarea unei locuinte nu avertiza cu privire la variatia indicelui de referinta,  la fluctuatia veniturilor proprii. De asemenea, au fost constatate deficiente in continutul mai multor contracte de credit.
  • La publicitatea unor credite imobiliare de la BRD, inspectorii ANPC au constatat ca erau mentionate avantaje care de fapt nu existau.
  • Neregulile gasite la Garanti Bank sunt cele din campanii si pliante publicitare, care anuntau facilitati pentru  creditele de nevoi personale cu ipoteca si fara ipoteca, desi in realitate se refera doar la cele fara ipoteca cu dobanda fixa standard. De asemenea, au existat si omisiuni considerate inselatoare de inspectorii ANPC.
  • In cazul CEC Bank, comisionul de retragere numerar in reteaua proprie prezentat ca avantaj al unui card de credit s-a dovedit a fi valabil pentru orice retragere de numerar. Nereguli au fost gaste si la un serviciu de transfer bani din strainatate.
  • OTP Bank este acuzata ca nu si-a ilustrat informatii standard din pliante printr-un exemplu reprezentativ sau ca o anumita dobanda pentru un anumit serviciu este practicata in continuare desi pliantele anuntau ca este valabila doar pe durata verii.
  • La Raiffeisen, unele pliante nu mentioneaza tipul dobanzii practicate, o alta campanie prezinta un anumit nivel al dobanzii ca fiind „exclusiv pentru Cluj”, desi si pentru alte localitati erau exact aceleasi conditii.
  • La ING Bank, la conditiile referitoare la acordarea unui credit este mentionata ca avantaj absenta unor comisioane, desi prin lege acestea erau excluse de existenta altora, deja incluse in pachetul prezentat de banca.
  • Libra Internet Bank este acuzata ca in trei pliante de prezentare a unui card de credit  nu a inclus un exemplu reprezentativ care sa contina informatii privind costurile incluse in valoarea totala a creditului sau suma totala platibila.
  • Pentru Piraeus Bank, este semnalata tot absenta  unui exemplu reprezentativ care sa contina rata dobanzii aferente creditului si informatii privind costul total.

Sursa: News.ro.

Politistii au luat bancile la puricat si au descoperit sute de bancomate nesigure in toata tara!

In: ACTUALITATE, TEHNOLOGIE

Poliţiştii au făcut controale, în perioada iulie – septembrie, la peste 15.000 de obiective care trebuie să aibă asigurate măsuri de securitate pentru protejarea bunurilor sau a valorilor, constatând că 81,64% dintre acestea respectă cerinţele în domeniu. Cele care nu o fac, au fost amendate, fiind aplicate 649 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste un milion de lei.

Potrivit Poliţiei Române, în trimestrul al treilea al anului în curs, poliţiştii au desfăşurat acţiuni la nivel naţional pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor contra patrimoniului, verificarea deţinătorilor de valori şi a legalităţii funcţionării prestatorilor de servicii în domeniul securităţii fizice, informează News.ro.

Astfel, în perioada iulie – septembrie, poliţiştii au evaluat măsurile de securitate fizică la 14.412 agenţi economici şi instituţii publice sau de interes public şi la 1.022 de ATM-uri externe sediilor bancare.

De asemenea, au fost efectuate 713 controale privind respectarea legislaţiei în domeniul sistemelor de securitate privată de către prestatorii de servicii şi de transportatorii de valori.

”Rezultatul verificărilor efectuate arată că majoritatea entităţilor, respectiv 81,64% dintre unităţile verificate, au implementat cerinţele minimale de securitate fizică în termenul de conformare, îmbunătăţindu-şi astfel nivelul de securitate”, anunţă Poliţia Română.

În celelalte cazuri au fost stabilite măsuri şi termene de remediere a neajunsurilor constatate, fiind aplicate 649 de sancţiuni contravenţionale cu amendă, în valoare totală de 1.045.450 de lei.

Controalele vor continua la agenţii care trebuie să respecte prevederile legale referitoare la paza bunurilor, obiectivelor şi valorilor.

Sursa: stiripesurse.ro

Probleme la bancomatele din Romania: Doua banci au sesizat Politia!

In: Economie, Finante

Două bănci din Sălaj au reclamat la poliţie faptul că bancomantele lor prezinte nereguli.

Poliţiştii au început deja cercetările pentru a stabili dacă în cazurile reclamate este vorba despre vreo spargere şi dacă în cauza ar fi fost înregistrate pagube.

Cele două bănci din Zalău care au reclamat nereguli găsite la bancomate sunt Intesa Sanpaolo Bank şi Alfa Bank, ambele situate pe stradă Unirii, lângă Consiliul Judeţean Sălaj.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sălaj, Maria Cristea, a declarat că cercetările sunt în desfăşurare.

Sursa 

Inca doua banci cunoscute dispar din Romania!

In: Economie, Finante

Încă două bănci locale încearcă să-şi găsească un alt investitor ca să-i scape pe actualii proprietari, doi antre­pre­nori români, de o durere de cap, informează ZF.ro.

Conform unor surse de pe piaţa bancară, Banca Feroviara, controlată de industriaşul român Valer Blidar, este în discuţii cu un fond din Malta, iar Banca Română de Credit Industrial (BRCI), controlată de Dorinel Umbrărescu, cu un fond din SUA care ar vrea să vină cu servicii financiare pre-pay.

Cel două bănci sunt extrem de mici, cu o pondere extrem de redusă pe piaţa bancară: la finalul lui 2016, Banca Feroviara era pe locul 33 după active cu o cotă de piaţă de 0,16%, în timp ce BRCI era pe locul 36 din 37 de bănci cu o cotă de piaţă de 0,04%.

Aventura lui Blidar şi a lui Umbrărescu pe piaţa bancară nu a fost succesul scontat, planurile iniţiale de dezvoltare şi expansiune fiind retezate de evoluţia pieţei, competiţie, lipsa clienţilor suficienţi pentru câte bănci sunt pe piaţă.

Tudose da vina pe BNR pentru cresterea ROBOR: Mai e Banca Naţională sau o instituţie de zei care se ocupă de existenţa lor bună?

In: Economie, Finante

Premierul Mihai Tudose a declarat, vineri, referindu-se la creşterea nivelului indicelui Robor, că probabil ”colegii” de la BNR au fost puţin plecaţi de acasă, pentru că era rolul băncii naţionale să intervină. ”Măcar să ştim: mai e Banca Naţională a României sau e o structură de zei care se ocupă de propria lor existenţă, foarte bună de altfel”, a afirmat premierul, citat de News.ro.

„Cred că colegii noştri, ai românilor sau care ar fi trebuit să fie colegii românilor de la BNR au fost puţin plecaţi de acasă, fiindcă ăsta era rolul BNR – să nu lase să crească şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă”, a afirmat premierul, potrivit News.ro.

Întrebat dacă ar trebui să intervină BNR, Mihai Tudose a replicat: „Păi asta face BNR, nu se joacă la modul pozitiv pe această piaţă?”.

El a spus că nu a discutat cu guvernatorul Mugur Isărescu, dar că este posibil să aibă o discuţie cu acesta săptămâna viitoare.

„Nu am avut o discuţie cu guvernatorul şi s-ar putea să am o discuţie săptămâna viitoare, pentru că chiar vreau să îl întreb pe guvernator dacă domnul Vasilescu chiar reprezintă BNR când iese cu declaraţii. Dacă vorbeşte în nume propriu, e problema domniei lui, dar să-şi pună tricou pe care să scrie privat. Dacă iese în tricou cu BNR, avem altă discuţie. Dar măcar să ştim: mai e Banca Naţională a României sau e o structură de zei care se ocupă de propria lor existenţă, foarte bună de altfel”, a mai declarat premierul.

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a atins nivelul de 1,58%, cel mai mare din ianuarie 2015 până în prezent, potrivit datelor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei.

A fost publicata lista bancilor din Romania cu cele mai mari probleme!

In: Economie, Finante
„Optimizarea fiscală“ de care sunt acuzate unele instituţii de credit care activează pe piaţa locală este în continuare motiv de dispută între Ministerul Finanţelor/Guvern şi bănci, acuzele oficialilor guvernamentali fiind reluate recent, mergându-se chiar până la invocarea unei posibile probleme de siguranţă naţională.

ZF publică lista băncilor care au raportat pierderi nete în fiecare an din perioada 2008-2016, conform statisticilor transmise de Registrul Comerţului din datele primite pe bază de protocol de la Ministerul Finanţelor cu privire la situaţiile financiare anuale depuse.

Dincolo de invocata „optimizare fiscală“, criza economică, nivelul ridicat al creditelor neperformante (NPL – non-performing loans), şi problemele de eficienţă ale băncilor comerciale au provocat pierderi pentru o parte dintre instituţiile de credit de pe piaţa locală, iar bugetul a pierdut o parte importantă din resursele virate de sectorul bancar, impozitele pe profit fiind în scădere în ultimii ani.

Mai jos lista pe anul 2015:

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Premierul Tudose ataca dur bancile: Terente era copil pe langa aceste banci. Am refuzat sa am leafa pe card, nu vreau sa le dau niciun comision!

In: ACTUALITATE, Politica
Premierul Mihai Tudose a declarat marti, la Romania TV, ca a refuzat sa isi puna salariul pe card, pentru ca nu vrea sa dea niciun comision bancilor, pentru ca „Terente era copil pe langa aceste banci”, unele dintre ele crezandu-se mai destepte decat statul roman.
„Nu prea am ce bani sa am in banca. Am refuzat sa am leafa pe card. Nu vreau sa dau niciun comision bancilor. Personal am avut o experienta cu un cont  unde aveam 500 de dolari, iar dupa doi ani am fost sunat de la banca sa mai dua 50 de dolari. Terente era copil pe langa aceste banci. Ca prim ministru am alta pozitie. Lucrezi cu banii nostri si nu ai profit cred ca ai o problema de management sau vei continua sa ne consideri prosti ca nu ne dam seama ce faci. Eu zic ca ajunge. V-am lasat sa va ajutati singuri. Sunt niste banci serioase si sunt banci care se cred mai destepte decat statul roman”, a spus Tudose.

Premierul Tudose le spune romanilor ca banii pusi la banca nu sunt in siguranta. El nu are niciun cont bancar!

In: Economie, Finante

Premierul a transmis populaţiei că nu ştie cât de siguri sunt banii depuşi în băncile cu pierderi. El nu are însă niciun cont bancar, potrivit declaraţiei de avere, citata de economica.net.

Premierul Mihai Tudose a declarat, duminica trecută, la Antena 3, că banii depuşi de români în băncile care nu au profit nu sunt siguri. El a făcut această declaraţie în contextul în care Fiscul a început controale la bănci.

Iată declaraţia premierului, citată de Agerpres.

„Au început controale peste tot, şi vă dau un exemplu cu băncile. Avem 36 de bănci active, 18 sunt pe profit şi 18 nu. Eu cred că trebuie să le ajutăm (…) poate facem o fundaţie să le dăm nişte bani că, înţeleg că ei au venit aici să ne ajute, să, nu ştiu, sunt subsidiare ale Crucii Roşii sau, pur şi simplu, au venit aici crezând că toţi suntem cu tricouri cu: fraierii noştri ! ANAF-ul a început controlul la două dintre ele să vadă cum şi ce se întâmplă. Eu vă spun foarte sincer şi-mi asum, o să ajungem până a la ieşi public şi a spune: domne’, băncile astea nu au profit, de un an, de doi, de trei, de patru, nu ştiu dacă este foarte ‘safe’ să vă ţineţi economiile acolo. (…) Iertaţi-mă, e o bancă, dacă ea nu are profit, e pe pierdere, păi nu riscă să intre în faliment ?”

După declaraţia lui Tudose, Banca Naţională a României a emis un comunicat de presă menit să liniştească deponenţii, în care îi asigura că banii din bănci sunt siguri şi, oricum, mare majoritate a depozitelor bancare sunt garantate, prin lege.

„Din datele prezentate rezultă că nu există niciun motiv de îngrijorare cu privire la siguranţa depozitelor populaţiei şi firmelor păstrate în băncile din România. Sectorul bancar din România este solid şi lichid. La data de 30 iunie a.c., rata medie de solvabilitate se situa la 19,8%, faţă de valoarea minimă reglementată, inclusiv pe plan european, de 8%, şi comparativ cu media europeană de 14%. Nicio bancă din România nu are solvabilitatea sub pragul minim reglementat. Indicatorul de lichiditate (reprezentând raportul dintre activele lichide şi pasivele pe termen scurt) este de 250,5%, peste nivelul minim reglementat de 100%”, a comunicat Banca Centrală.

„Când o bancă înregistrează pierderi care conduc la deteriorarea indicatorilor de prudenţă, obligaţia BNR este să le ceară băncilor aport de capital pentru a aduce indicatorii de solvabilitate şi lichiditate la niveluri care să asigure buna funcţionare a băncii şi siguranţa depozitelor populaţiei şi firmelor. Ca urmare a acţiunii BNR, în perioada 2008-2017, băncile care operează în România au adus capital în valoare de aproape 15 miliarde lei (peste 3,3 miliarde euro). În conformitate cu legislaţia europeană, toate depozitele până la 100.000 euro (inclusiv echivalent în lei sau alte valute) sunt garantate. La data de 30 iunie a.c., numărul persoanelor fizice române care deţineau depozite în bănci din România era de 10.204.042 persoane fizice, din care 10.169.155 persoane cu depozite care se încadrează în plafonul garantat (99,65% din total) şi 34 887 persoane cu depozite mai mari decât plafonul garantat”, a mai comunicat BNR.

Premierul Tudose a vorbit despre siguranţa banilor depuşi în bănci, în condiţiile în care, potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul Guvernului, nu deţine niciun cont bancar, nici măcar un cont curent în care să îşi încaseze salariul pe card. Declaraţia a fost completată la data de 4 iulie iar acolo sunt trecute doar apartamentul din Brăila, două autoturisme Mercedes şi o colecţie de timbre evaluată la 30.000 de euro.

Anul trecut, Tudose a încasat 70.000 de lei din activitatea sa parlamentară, potrivit aceluiaşi document.

ECONOMICA.NET net a solicitat un punct de vedere biroului de presă al Guvernului în care să explice dacă premierul Tudose nu are într-adevăr niciun cont bancar sau a omis să-l treacă în declaraţia de avere şi cum îşi primeşte salariul. Vom publica răspunsul imediat ce îl vom primi. 

Avertisment al bancilor de pe Wall Street: Urmeaza o noua criza economica globala!

In: ACTUALITATE, International

HSBC Holdings, Citigroup şi Morgan Stanley consideră că pieţele globale sunt în ultimul stadiu al creşterii, şi că va urma o criză economică, potrivit Bloomberg.

Semnificativă pentru analiştii de pe Wall Street este dispariţia corelaţiilor dintre evoluţiile acţiunilor, bondurilor şi mărfurilor, precum şi faptul că investitorii par să ignore datele şi regulile de evaluare ale activelor, transmite Mediafax.

Modelele analitice ale Morgan Stanley arată că activele sunt la cel mai scăzut nivel de corelare din ultimul deceniu.

„Obligaţiunile de stat sunt mult mai puţin corelate cu piaţa valutară (FX), piaţa valutară este mai puţin corelată cu ratele, iar totul este mai puţin influenţat de petrol”, spune Andrew Sheets, reprezentant al Morgan Stanley.

Acelaşi tipar a fost remarcat şi înainte de criza din 2007, când investitorii evaluau activele mai degrabă privind spre riscurile specifice ale industriei, în loc să privescă şi să interpreteze datele de ansamblu.

Potrivit reprezentanţilor Bank of America, faptul că investitorii nu mai acordă atenţie câştigurilor reprezintă un alt semn care indică temperarea boomului economic. Analiştii Citigroup susţin, de asemenea, că pieţele sunt pe punctul de a intra într-o perioadă cu creşteri de ultim moment înainte de o recesiune care va duce la o scădere a preţurilor acţiunilor şi bondurilor.

Cu o mana iti dau si cu zece iti iau! Sapte banci din Romania ofera comision 0 pentru carduri, dar cu o capcana!

In: Economie, Finante

Cu sau fără virarea salariului în contul curent aferent unui card de debit, cu sau fără obligaţia efectuării unor plăţi lunare şi a unui rulaj lunar prin respectivul cont, cel puţin şapte bănci oferă comisioane zero pentru administrarea contului curent, retragerile de numerar de la bancomat, consultarea soldului şi anumite plăţi intrabancare, anunta economica.net.

BCR, Banca Transilvania, BRD, ING Bank, Garanti Bank sunt doar câteva din băncile care oferă comisioane zero pentru cei care vin cu salariile la banca respectivă şi utilizează contul/cardul de salariu ca pe un cont de bază (deşi avem o lege care spune că un cont de bază are comisioane zero fără să existe condiţia ca individual să îşi deruleze tranzacţiile prin acel cont, ci doar ca acela să fie primul său cont bancar).

Ce se întâmplă însă dacă angajatul îşi schimbă angajatorul sau rămâne fără job o perioadă de timp şi foloseşte acelaşi card pentru încasarea ajutorului de şomaj? Dacă îşi schimbă angajatorul dar îşi încasează salariul pe acelaşi card poate să plătească în continuare comisioane zero dacă emitentul este Banca Transilvania sau BCR. Dacă sunt îndeplinite anumite condiţii de rulaj financiar lunar (700 de lei şi o plată cu cardul la ING şi 1000 sau 2000 de lei lunar la Raiffeisen Bank) condiţiile de comisionare zero pot fi păstrate.

Atenţie însă! Nu este vorba de 700 sau 1.000 sau 2.000 de lei care să stea nemişcaţi în cont, ci care trebuie să intre şi să iasă din contul respectiv într-o lună! Altfel, facilităţile se pierd.

În alte cazuri, BRD sau chiar Garanti Bank, schimbarea angajatorului atrage după sine modificarea condiţiilor de comisionare a contului current. În funcţie de bancă, doar comisionul de administrare al contului curent este cuprins între 2,5 lei pe lună şi chiar 10 sau 15 lei pe lună.

Cert este că, atunci când condiţionalităţile exprimate mai sus: viramentul salariului în contul de card, rulajul lunar al unei anumite sume de bani şi efectuarea unor plăţi sau pur şi simplu schimbarea angajatorului fără să soliciţi băncii închiderea respectivului cont curent şi al cardului aferent (care este în unele cazuri taxată cu comisioanele de retragere de numerar a eventualilor bani rămaşi în cont), aceste comisioane devin automat active iar uneori sunt adăugate şi taxe noi generate de modificările intervenite în tariful de comisionare al băncii emitente.

Partea proastă este că…băncile interpretează în felul lor necesitatea de a anunţa clienţii de modificarea tarifelor aferente conturilor curente cu taxe zero. Dacă reprezentanţii BRD au răspuns că de obicei angajatorul trebuie să îşi anunţe angajatul că atunci când îşi schimbă jobul pierde şi condiţiile preferenţiale acordate de bancă, alte bănci spun că îşi anunţă clienţii cu 60 de zile înainte de modificare condiţiilor de tarifare a contului (n.r.- ceea ce înseamnă că două luni are tot comisioane zero?-nici o bancă nu a răspuns la această întrebare).

Unele, gen BCR, spun că, aşa cum este legal, instituţia de credit anunţă în termen de 60 de zile modificările survenite, altele, gen Raiffeisen Bank răspund mai sincer: „Banca nu este obligată din punct de vedre legal să notifice clienţii, deoarece modul de comisionare este detaliat în condiţiile contractuale semnate de către client”.

Aşa este! La orice bancă nu doar la Raiffeisen Bank, când semnezi contractul de deschidere al contului curent, semnezi şi tabelul de comisioane şi dobânzi al băncii (pentru toate tipurile de produse, nu doar pentru contul curent). Indiferent de răspunsul oficial al băncilor, practica este ca, imediat ce nu mai apare rulajul lunar respectiv, instituţia de credit să înceapă să tragă bani din cont.

Când îl semnezi ţi se spune că aşa e procedura! După ce ţi s-au tras comisioanele despre care nimeni nu te-a informat că trebuie să le plăteşti şi constaţi fie că nu mai ai bani în cont, fie că ai fost raportat la Biroul de Credit pentru că nu ai avut bani în cont şi deci banca nu a avut de unde să îşi tragă comisioanele este deja prea târziu. Aşa că, atenţie când încep şi când expiră bonusurile comisioanelor zero!

În plus, lichidarea unui cont se face în baza unei cereri exprese scrisă şi semnată de proprietarul contului, dar contul mai rămâne activ timp de 30 de zile, timp în care plăţi care nu fuseseră făcute cunoscute băncii pot trece de pe hold în cont şi pot apărea noi deficite.

Citeste mai multe pe economica.net

Cum insala bancile statul roman? Se imprumuta la bancile mama mai ceva ca romanii de la camatari!

In: Economie, Finante

În vreme ce raporteaza an de an pierderi si nu platesc impozit pe profit, majoritatea bancilor din Romania imprumuta bani la bancile-mama din strainatate la dobanzi care ar face invidios orice camatar. Premierul Tudose ameninta aceste banci ca le va face publice secretele.

Recent, Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat că 31 dintre cele 46 de bănci din România sunt pe pierdere şi doar 15 bănci au plătit impozit pe profit în ultimii cinci ani.

„Este vorba de tot felul de ope­raţiuni aşa-numite de optimi­za­re fiscală. Băncile se împru­mu­tă la banca-mamă, la do­bânzi de 19%, de exemplu. În intervalul acestor 5 ani s-au împrumutat la banca-mamă şi, ulterior, au plasat credite pe piaţa românească la o dobândă mult mai mică. Este evident că, astfel, ieşi în pierdere“, a declarat Mişa.

Premierul Mihai Tudose a comentat că unele instituţii bancare au dat dovadă de „o imaginaţie debordantă de a-şi extenaliza profiturile” şi le-a transmis că „a început cu vorba bună, să înţeleagă că perioada romantică a trecut”. Nemulţumirea lui Tudose este legată de faptul că, din calculele fiscale, reiese că băncile au profituri mici sau deloc, folosindu-se de deducerile pentru creanţele înstrăinate.

„Pe uşa lor scrie Bancă, nu Crucea Roşie. (…) Nu mai merge. Domnul ministru de Finanţe a avut o discuţie cu ei, eu am spus şi public că mai suntem răbdători un pic, dar a se înţelege răbdători la nivel de săptămână. Să îşi regândească strategia lor în România. (…) Chit că e secretul bancar,  eu o să îmi asum la un moment dat o să public nişte date. Repet, ştiu că o păţesc, dar o s-o fac. Ca să înţeleagă românii că, dacă lucrează cu banca aia, d-aia ne fură. Şi că avem, din 40 de bănci, 20 bune, 19 care îşi revin şi una care continuă să înţeleagă că e mai bună şi mai deşteaptă decât noi, românii. Să vedem, că poate nu e aşa. Nu ştiu cât mă deranjează că ne iau banii, dar parcă prea mă deranjează mai tare că ne consideră naivi că nu ne dăm seama ce fac”, a spus premierul la Antena 3.

Declaraţiile premierului vin în contextul în care Guvernul intenţionează să limiteze la 30% valoarea deductibilă a creanţelor înstrăinate, valoare deductibilă la calculul impozitului pe profit.

„În situaţia în care, din analizele efectuate asupra modalităţii de stabilire a impozitului pe profit s-au evidenţiat efecte fiscale importante generate de înstrăinarea creanţelor, mai ales în sectorul bancar, se impune revizuirea regimului fiscal aplicabil acestor cheltuieli în sensul limitării valorii deductibile a acestora la stabilirea rezultatului fiscal. În prezent, potrivit pct. 13 lit.i) din Normele metodologice date în aplicarea Titlului II din Codul fiscal, cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate, potrivit legii, sunt integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, indiferent de nivelul veniturilor înregistrate din înstrăinarea creanţelor respective.  Prin urmare, având în vedere amploarea fenomenului de cesionare a creanţelor, în special a celor din domeniul bancar, precum şi faptul că acestea sunt înstrăinate pentru sume infime raportate la valoarea creanţelor/împrumuturilor, valoare considerată cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit, în vederea diminuării impactului fiscal asupra bazei de impozitare, se impune limitarea deducerii acestor cheltuieli, în limita unui plafon de 30% din valoarea creanţelor înstrăinate la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora”, se arată în nota de fundamentare a Ordonanţei de Urgenţă, inţiată de Ministerul de Finanţe.