Cel mai slab leu din istorie! BNR spune ca Guvernul este de vina

In: Economie, Finante

Leul a continuat să scadă și joi, valoarea acestuia coborând cu 0,09% față de euro. Miercuri euro s-a apreciat față de leu cu mai mult, respectiv 0,11%.

Politicile fiscale adoptate de Guvern, aplicabile de la începutul acestui an, sunt o cauză importantă a devalorizării leului în aceste zile. Practic devalorizarea reprezintă o căutare a echilibrului pe piață între dobânzi și curs a spus joi la Digi24 Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.

El a spus că în al doilea semestru al anului trecut piața a înregistrat un echilibru, o stabilitate, și ca urmare a unor evoluții precum temperarea creșterii inflației.

În schimb din 2019 au apărut noi măsuri de politică fiscală care au dus la schimbări pe piața monetară – valutară.

„Sunt legate, se caută un ehcilibru, e un context de incertitudine”, a spus Dan Suciu. Întrebat de jurnaliștii Digi24 dacă e vina Guvernului, el a spus „Nu vreau să comentez, am spus deja că noile măsuri fiscale au impact”. El a adăugat că în prezent este greu de anticipat dacă moneda europeană va continua să se întârească față de leu.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , ,

BNR lanseaza o noua moneda in Romania

In: Economie

Banca Naţională a României lansează luni în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat), o moneda din argint şi o moneda din alama, pentru colecţionare, dedicate preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Conform unui comunicat al BNR, Aversul monedei din aur redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene; inscripţia în arc de cerc ‘România’, valoarea nominală ‘100 Lei’, stema României şi anul de emisiune ‘2019’.

Aversul monedei din argint redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene; inscripţia în arc de cerc ‘România’, valoarea nominală ’10 lei’, stema României şi anul de emisiune ‘2019’.

Aversul monedei din tombac cuprat redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene; inscripţia în arc de cerc ‘România’, valoarea nominală ‘1 Leu’, stema României şi anul de emisiune ‘2019’.

Aversul monedei din alamă, pentru colecţionare redă harta Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, momentul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene; inscripţia în arc de cerc ‘România’, valoarea nominală ’50 Bani’, stema României şi anul de emisiune ‘2019’.

Reversul comun tuturor monedelor (din aur, argint, tombac cuprat şi din alamă) prezintă o compoziţie ce conţine logo-ul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene şi inscripţia circulară, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, potrivit unui comunicat de presă al BNR.

Tirajul este de: 250 de seturi de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat); 250 monede din argint; 5.000 monede din alamă, pentru colecţionare. Preţurile de vânzare sunt: 1.965,00 lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, argint şi tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare; 325,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare; 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru monedă din alamă, pentru colecţionare.

Monedele din aur, argint, tombac cuprat şi monedele din alamă, dedicate preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur, argint, tombac cuprat şi a monedelor din alamă, dedicate preluării de către România, la 1 ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

By: Stefan Mihalache Tags: , , ,

BNR rade de ”taxa pe lacomie” a Guvernului: Nu stiu a cui lacomie este…

In: Economie, Finante

Nivelul ROBOR este imputabil întregii ţări, el depinde de realităţile din ţară şi în primul rând de rata inflaţiei şi atunci nu se poate spune că băncile sunt lacome deoarece cresc acest indice din cauza unor dereglări ale sistemului economic, a declarat marţi seara, la Digi 24, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR), scrie agerpres.ro.

El a subliniat că nu înţelege taxa pe lăcomie anunţată de ministrul Finanţelor printre măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi aplicate de anul viitor.

„Nivelul ROBOR este imputabil întregii ţări. ROBOR este o dobândă medie la care băncile se împrumută între ele. Sigur că această dobândă odată stabilită, este stabilită pe mai multe termene, dar de obicei ROBOR la 3 luni şi 6 luni, unul dintre ele este luat în calcul la rata lunară a creditelor. Fiecare debitor care a luat un credit de la bancă are de returnat lunar o rată care este de bază şi la care se adaugă un nivel al ROBOR. (…) Dar nu înţeleg taxa pe lăcomie. Cred că aici este nevoie de o reflecţie filosofică ceva mai adâncă pentru că nu ştiu a cui lăcomie este. Băncile, dacă ar stabili singure ROBOR, statul ar putea să spună aşa: ţi-ai stabilit un ROBOR foarte sus, tu banca cutare, iată, eşti lacomă şi pentru această lăcomie eu stat sunt îndreptăţit prin Constituţie şi prin legile ţării să te taxez. Dar nu e aşa. Rata ROBOR este în funcţie de nişte realităţi din ţară şi în primul rând de rata inflaţiei. Când inflaţia a fost timp de doi ani şi jumătate la niveluri foarte joase, un an şi jumătate a fost chiar sub inflaţia medie, adică sub nivel zero, în toată acea perioadă rata ROBOR a fost zero şi ceva. Când rata inflaţiei a început să urce, în octombrie anul trecut, şi nu a urcat din alt motiv decât din unul: şocul creat de anumite autorităţi de reglementare care au scumpit rând pe rând şi periodic timp de mai multe ori, din octombrie anul trecut şi până în vara acestui an, energia electrică, energia termică, gazele naturale, produse ale căror scumpiri se reflecta în întregul tablou al preţurilor.(…) Astea fac inflaţie şi ROBOR se umflă şi el, pentru că ROBOR e o dobândă şi sunt două surori siameze în economia unei ţări, dobânda şi inflaţia”, a explicat Vasilescu.

În opinia sa, statul ar trebui să spună că taxează băncile deoarece inflaţia este mare şi ROBOR urcă.

„Se aplică taxa pe activele băncilor, dar atunci statul ar trebui să spună: pentru că, iată, eu stat sunt în situaţia de a avea inflaţie mare şi ROBOR urcă, în condiţiile astea taxez băncile. Şi atunci este în regulă. Apare o chestiune clară. Nu poţi să spui că băncile sunt lacome pentru că majorează ROBOR din cauza unor dereglări ale sistemului economic, prin inflaţie în primul rând”, a adăugat oficialul BNR.

Vasilescu afirmă că statul are dreptul prin constituţie de a impune taxe, în condiţiile în care România are cel mai mic cuantum de venituri în buget raportat la PIB-ul ţării, însă totul trebuie să fie făcut transparent.

„Eu nu pot să fac un comentariu cu privire la responsabilitatea statului de a taxa, din două motive. În primul rând statul are dreptul prin Constituţie şi prin legile ţării de a stabili, de a taxa, de a impune anumite taxe. Pe de altă parte, în situaţia în care România în momentul de faţă are un buget aşa cum este el, adică la nivel de venituri are cel mai mic cuantum de venituri în buget raportat la PIB-ul ţării, era neîndoielnic faptul că trebuia să vină o creştere de taxe, pentru că nu putem rămâne la nivelul ţării cu un buget care să aibă în partea de venituri cel mai mic cuantum raportat la PIB-ul României. Şi atunci trebuia făcut ceva. Dar să facem transparent. De ce pun această problemă? N-aş pune-o, e o chestiune de filosofie care poate să treacă neobservată, dar în condiţiile în care ochii societăţii sunt aruncaţi pe bănci, în condiţiile în care prin Parlament trec legi care îngreunează situaţia băncilor şi până la urma vor îngreuna situaţia celor care se împrumută la bănci, pentru că, vrând nevrând, creşterea costurilor se va reflecta în ce au de plătit debitorii băncilor, şi atunci să nu mai vii tu stat încă o dată şi să mai arunci povara asta a lăcomiei pe spatele băncilor, pentru că statul e primul care pierde”, a mai afirmat Adrian Vasilescu.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat marţi că Executivul propune ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ”taxa pe lăcomie”, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de le.

„Se propune ca de la 1 ianuarie 2019 să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar-bancare, denumită taxa pe lăcomie, pentru că este cea mai bună expresie pentru ceea ce se întâmplă azi în România, care se aplică instituţiilor în cazul în care ratele ROBOR la 3 luni şi 6 luni depăşesc o anumită valoare procentuală. Taxa se stabileşte pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 şi la 6 luni, atunci când este depăşită valoarea de 1,5%. Acesta este pragul până la care nu se aplică o astfel de taxă”, a explicat Teodorovici, precizând că impactul acestei măsuri poate fi undeva la trei miliarde lei sau poate fi zero, dacă băncile decid ca ROBOR să fie până la plafonul de referinţă, de 1,5%.

Astfel, conform datelor prezentate de ministrul Finanţelor, pentru ROBOR la 3 şi 6 luni între 1,51 şi 1,7% taxa va fi de 0,2%, pentru ROBOR între 1,71 şi 2,5% de 0,4%, ROBOR între 2,51 şi 3% de 0,6%, iar dacă media trimestrială a ROBOR depăşeşte cu mai mult de 2% pragul de referinţă taxa va fi de 0,9% şi se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depăşire de 0,5%.

Teodorovici a afirmat că este pe deplin argumentat ca această taxă să fie numită „taxă pe lăcomie”, ea fiind menită să protejeze interesele cetăţenilor români, şi a subliniat că băncile preferă să cumpere titluri de stat.

„Este pe deplin argumentat dacă denumim această taxă ca taxă pe lăcomie, pentru că, dacă ne uităm la zona bancară din România şi pot da câteva elemente pentru a vedea de ce această propunere este făcută de Guvern şi este o propunere care să protejeze românul, pentru că obligaţia noastră ca şi guvernanţi este să protejăm interesele cetăţeanului din România. În România, expunerea pe titluri de stat în zona bancară este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Deci, băncile preferă în cele mai multe cazuri să vină către stat, să cumpere titluri de stat, să-şi plaseze banii într-un mod sigur, în loc să finanţeze economia reală”, a spus şeful MFP.

El a adăugat, de asemenea, că profitul în România este unul foarte atractiv, printre cele mai mari la nivel european, iar creditele neperformante se mută de multe ori către firme din grup şi apoi sunt vândute la preţ mult mai mare decât cel plătit pentru ele.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , ,

BNR a anuntat data la care Romania renunta la leu si trece la euro

In: Economie, Finante

Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat că raportul privind adoptarea euro de către România le va fi trimis membrilor Comisiei pentru euro săptămâna aceasta, iar el recomandă anul 2026, pentru a nu fi un ritm prea alert, scrie Mediafax.

„Raportul (n.red. – privind adoptarea euro) este foarte aproape de a fi terminat. Noi, cei care am lucrat la raport, îl vom pune la dispoziție săptămâna viitoare (n.red. – săptămâna aceasta) tuturor membrilor Comisiei (n.red. – Comisia Naţională de fundamentare a Planului Naţional de aderare la zona euro). S-a vehiculat 2024. Ar trebui să intrăm în Mecanisul Cursurilor de Schimb (n.red. – MCS 2), care nu este mai puțin exigent decât aderarea la zona euro, în 2022. Este un regim foarte pretențios pentru economie. Este un laitmotiv al acestui raport, care, cu franchețe și onestitate intelectuală, încearcă să ofere opiniei publice o judecare a acestui demers”, a afirmat Daniel Dăianu, membru al CA al BNR, în cadrul seminarului „EU-COFILE” (European Union Finance & Banking Lectures project), ediția 2018.

Acesta este și membru al Comisiei pentru aderarea la zona euro. Conform celor mai recente informații, această Comisie va face public proiectul de trecere la euro în decembrie, iar România își propune să adopte euro din anul 2024.

Oficialul Băncii centrale este în favoarea altei date, astfel încât să se evite un calendar mult prea strâns. „Mai realistă este intrarea în 2024 în Mecanismul Cursurilor de Schimb, care nu este mai puțin exigent decât zona euro, în fapt, prin ce implică echivalează cu intrarea în zona euro, și, în zona euro, în 2026”, a susținut Dăianu.

În ceea ce privește anul de adoptare a euro, unul dintre scenariile propuse de BNR prevede anul 2024 cu un prag de convergență de 70%, nivelul PIB-ului pe cap de locuitor al României față de media zonei euro (cele 19 țări), atins cu o rată medie de creștere a economiei de 4%, anual, ceea ce ar implica intrarea în MCS 2 în 2022.

„Rata de creștere de 4% poate fi optimistă, dacă avem în vedere mișcarea ciclică a economiei. Nu este simplu să crești cu 4% pe o perioadă mai lungă de timp. Altă întrebare: este 70% un prag adecvat de convergență reală? Se poate discuta. Acum avem puțin sub 60%, față de zona euro”, a adăugat Dăianu.

Un argument în favoarea acestui prag de convergență îl reprezintă corectarea dezechilibrelor macroeconomice, până la intrarea în zona euro, iar convergența va crește în interiorul zonei euro de la sine. „Dacă nu ai lanțuri de producție avantajoase, transfer de know-how și multe altele de discutat aici, te paște capcana venitului mediu. Plus că poți să ai diferențialul de inflație prea mare și dezvolți, iar, o problemă de competitivitate. De aceea economiile mai mari vor o convergență reală mai mare. Aici poate interveni și logica politică: important este să avem echilibrele controlate, asta este, noi vrem să fim acolo”, a punctat Dăianu.

Dacă s-ar păstra acest calendar este necesară corectarea indicatorilor de convergență nominală, corectarea deficitului bugetar, în decursul următorilor trei-patru ani. „Corecția fiscală în sine poate încetini economia, indiferent cum o faci, dacă nu este compensată de reforme care măresc PIB-ul potențial. Această corecție a deficitului bugetar structural poate fi compensată de o absorbție puternică de fonduri europene și de o capital”, a precizat Dăianu.

Un alt scenariu de aderare la zona euro prevede un PIB pe locuitor de 75% din media ZE19 realizat în nouă ani, dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an, sau în șase ani cu o rată medie de 5% pe an.

În schimb, pentru un PIB pe locuitor de 80% din media ZE, cu ratele istorice de creștere din 2000-2017, ar fi necesari 11 ani, iar, dacă rata medie de creștere este 5%, perioada scade la opt ani.

„Se pot aduce argumente și pentru 70% și pentru 75%, ca prag de convergență. Oricum ai nevoie de controlul deficitului bugetar și al deficitelor externe. Mai ales că stai în MCS 2, cel puțin doi ani, unde trebuie să reziști la atacuri speculative, că ei știu în piețele financiare că (n.red. – acea bancă centrală) trebuie să apere acele limite. Dacă nu le poți apăra, va trebui să restabilești paritatea, altă poveste. De aceea există argumentul că, mai degrabă, nu stai într-o bandă foarte restrictivă (n.red. de paritate a monedei locale cu euro), stai într-o bandă mai largă. Dezirabil este ca timpul petrecut în MCS 2 să nu depășească doi ani, pentru a conferi credibilitate demersului. Discuțiile privind Bulgaria și MCS 2 ar indica o ședere mai lungă în MCS 2, în vederea testării; România trebuie să fie pregătită și pentru un asemenea scenariu”, a explicat Dăianu.

Mecanismul Cursului de Schimb 2 (MCS 2) reprezintă anticamera ZE, unde este testată capacitatea țării de a face față competiției în condițiile unei politici monetare foarte restricționate, conform membrului CA al BNR. „Nu înseamnă că este amputată politica monetară, mai ales dacă ai banda mai largă de fluctuație, de 15%, dar se schimbă logica, pentru că te uiți la curs, ai o paritate, atunci trebuie folosești alte instrumente”, a mai spus Dăianu.

Mai exact, intrarea în MCS2 implică stabilirea parității leului față de euro, iar banda de fluctuație a cursului de schimb în jurul parității centrale a cursului de schimb este obiect de negociere. „Tratatul prevede posibilitatea unei benzi largi, de plus – minus 15%, întrucât ar descuraja atacurile speculative. Mai probabil ca limita de plus 15% să fie admisă pentru aprecierea monedei, în timp ce o limită inferioară să se aplice în cazul deprecierii”, a detaliat Dăianu.

O posibilitate ar fi o banda îngusta, de plus/minus 2,25%, cu ședere doi ani în MCS 2 sau a unei benzi largi, de plus/minus 15%, cu posibilitatea reajustării parității centrale, dacă șederea are loc o perioadă mai lungă de timp, potrivit reprezentantului Băncii centrale. Acesta a adăugat că este posibil ca negocierea benzii de fluctuație să aibă loc concomitent cu sau să fie condiționată de negocierea perioadei petrecute în MCS 2.

„O fluctuație de numai plus/ minus 2,25% este solicitantă pentru politica economică, pentru că, dacă intervalul este foarte strâmt, trebuie să te aperi în fața atacurilor speculative, o perioadă mai lungă de timp, deci trebuie să ai multă cerbicie să îți controlezi echilibrele, să nu lași dezechilibrul extern să crească în mod exesiv”, a explicat Dăianu.

Membrul CA al BNR a menționat că acesta va fi un moment cheie, iar BNR va avea un rol covârșitor. „În primul rând, noi trebuie să vedem cam care este zona unde se stabilește. Este o estimare, pe care, în primul rând, trebuie să ne-o facem noi, dar nu numai. Dacă n-ai competitivitate, n-ai robustețe, n-ai politici echilibrate, ai mari dificultăți. La noi trebuie să se înțeleagă că vom intra în această cameră, care nu este de convalescență, în care intrăm pentru a ni se băga adrenalină, pentru a ni se corecta dezechilibre. În momentul în care intri acolo, într-un fel, este ca și cum intri în zona euro, în privința exigențelor”, a completat Dăianu.

Reprezentantul BNR a menționat că intrarea în MCS 2 nu se face doar pentru că așa își dorește o țară. „De exemplu, bulgarii au vrut să intre în iunie 2018. Dacă te uiți la tabloul lor macroeconomic, arată bine. I s-a spus: mai așteptați, vă mai examinăm. Ei își vor menține Consiliul Monetar, dar nu înseamnă că pot stopa dezechilibrele externe”, a subliniat Dăianu.

Bulgariei i-a fost introdus Consiliul Monetar, deoarece nu mai are nicio instituție credibilă, astfel că nu poate face emisiune de monedă. În plus, înainte să intre în zona euro, țările baltice au avut fiecare Consiliu Monetar pentru a opri creșterea inflației, dar au fost afectate de speculațiile pe curs.

De asemenea, odată cu intrarea în MCS2, alonja politicii monetare este redusă, astfel că sarcina echilibrelor macro revine și execuțiilor bugetare, politicilor salariale și măsurilor macroprudențiale, potrivit membrului CA al BNR. „Măsurile macroprudențiale sunt măsuri prudențiale prin care caut să restrâng sau să stimulez creditarea, din rațiuni legate de stabilitatea macroeconomică”, a explicat Dăianu.

Reprezentantul BNR a menționat că, pentru a ne fi acceptată candidatura în zona euro și MCS 2, o serie de pre-condiții macroeconomice sunt necesare: deficit bugetar structural mic, în jur de 1% din PIB (în linie cu MTO); datoria publică să nu depășească 40% din PIB; corecția deficitului; deficite externe mici, care să fie finanțate în mod autonom; ar trebui să fie evitată dependența structurală de fonduri europene; inflație cât mai apropiată de media ZE(!!); relația salarii-productivitate-ULC este esențială pentru inflație, pentru competitivitate; dinamica productivității să ducă la o creștere a competitivității.

„Datoria publică nu poate depăși 40% din PIB, dacă facem corecția deficitului bugetar. La deficitul extern, deja avem finanțare care nu mai este prin investiții străine directe. Nici nu trebuie să căpătăm o dependență structurală de fondurile europene. Robustețea unei economii implică să nu depinzi în ceea ce privește finanțarea deficitului extern de fondurile europene. Fondurile europene trebuie să te ajute să suplimentezi finanțarea internă, să te ajute să te dezvolți”, a explicat Dăianu.

Membru CA al BNR a insistat că, pe de altă parte, România are nevoie de salarii competitive pentru a opri emigrația. „Cel puțin la medici trebuiau dublate salariile – nu mai stau oamenii în țară. Dacă ai această creștere a salariilor și n-ai o dinamică a productivității pe măsură, avem o mare problemă de competitivitate”, a mai spus Dăianu.

De asemenea, este imperativă creșterea spațiului fiscal prin venituri fiscale mai mari, iar veniturile fiscale să crească cu peste 3% din PIB, în patru-cinci ani, la circa 29%, față de media de peste 40% din PIB în zona euro, conform oficialului Băncii centrale. Acesta a mai susținut că măsuri pentru atingerea acestui deziderat sunt: revederea regimului fiscal, prin „închiderea” diferitelor portițe și scutiri de la plata impozitelor; impozitarea corespunzătoare a proprietăților și activităților poluante; globalizarea veniturilor; un regim de impozitare progresiv.

„Nu cred că putem obține spațiu fiscal reducând cheltuielile cu 3%. Pentru o țară subdezvoltată, cum este România, chiar mozaicată, vreți să-mi spuneți că ar fi rațional să ajunge cu cheltuielile publice sub 30%, când ai atâtea nevoi?”, a arătat Dăianu.

De asemenea, pentru a intra fără dezechilibre în zona euro, România are nevoie de câștiguri de productivitate sistematice, pentru compensarea diferențialului de inflație, probabil între 1% și 1,5%, anual, de dezvoltarea de noi avantaje competitive, de plasarea bună în lanțuri de producție și de politici industrial, care includ apariția unei bănci de dezvoltare, potrivit oficialului BNR.

„Țările Europei centrale au unele avantaje față de periferia sudica a zonei euro, ca textură industrială plus proximitate față de economia Germaniei. Dacă observăm că investiții mai mari s-au făcut în Slovacia, în Cehia, în Polonia, în Ungaria decât în zonele din periferia zonei euro, în ultimul deceniu și chiar înainte”, a arătat Dăianu.

În ceea ce privește mecanismele de control a dezechilibrelor, execuția bugetară prudentă este un instrument important, chiar dacă dezechilibrul poate avea originea în imbalanța investiții-economisire din sectorul privat, precum în Spania și Irlanda, și mijloacele macroprudențiale, potrivit oficialului Băncii centrale.

„Mijloacele macroprudențiale pot implica restricționarea creditării. Trebuie avută în vedere colaborarea bună cu instituții de reglementare din alte state membre ale UE, pentru că există problema externalizării finanțării”, a adăugat Dăianu.

Membrul din CA al BNR a mai subliniat că introducerea monedei euro în România nu ne va rezolva dezechilibrele și nici nu ne va îmbunătăți competitivitatea.

„Există un trade-off-uri, compromisuri, între viteza creșterii economice și reducerea diferenței de PIB/locuitor, pe de o parte, și viteza corectării ex-ante a dezechilibrelor, necesară pentru bonus de credibilitate. Noi (n.red. – BNR) spunem să te grăbești fără a te dezechilibra. Dacă te dezechilibrezi, trebuie să pui frână – nu este în regulă. Ca să intrăm în Mecanismul Cursurilor de Schimb, în câțiva ani, va trebui să corectăm deficitul bugetar structural. Corecția nu este simplă. Dacă vrei să intri în Mecanismul Cursurilor de Schimb, în trei – patru ani, trebuie să ai o cadență a corecției anuale medii de 0,5% din PIB – nu este simplu. Iar a miza numai pe creșterea colectării…, nu este simplu”, a detaliat Dăianu.

Gap-ul de TVA, dintre cât colectăm și cât ar trebui să colectăm, este de aproape 36%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Soluționarea tuturor acestor dezechilibre este importantă nu doar pentru a nu avea probleme și mai mari, după adoptarea euro. „Mai devreme sau mai târziu, dacă nu ai grijă de echilibrul extern, inviți o mare problemă: mari presiuni pe cursul de schimb. Piețele financiare nu țin cont că este datorie publică sau privată, judecă îndatorarea totală a unei țări. Un atac pe curs este atunci când îndatorarea externă totală este văzută ca excesivă și banca centrală este văzută ca având resurse limitate de intervenție, atunci ai fonduri mari care speculează”, a subliniat Dăianu.

În plus, oficialul BNR a subliniat că România trebuie să dezvolte politici prin care să-și crească avantajele competitive, ca să nu aibă probleme legat de situația zonei euro în sine.

„Robustețea este necesară și fiindcă zona euro euro este fragilă, întrucât nu are mecanisme de partajare a riscurilor. Există o dezbatere în momentul de față între cei care pledează pentru reducerea riscurilor și partajarea riscurilor. În opinia mea, este nevoie de ambele. Schema de garantare colectivă a depozitelor în Uniunea Bancară (n.red. – UB), care este piesa indispensabilă pentru robustețea Uniunii Bancare, lipsește. Lipsește, pentru că implică aranjamente fiscale, pentru că bugetele n-au aceeași forță în Uniunea Bancară”, a precizat Dăianu.

În plus, înainte de intrarea în UB, în condițiile necesității de a menține un nivel redus al creditelor neperformante (NPL), va trebui efectuată revederea calității activelor bancare (Asset Quality Review, AQR). AQR este obligatorie, pentru că, începând cu 2014 Comisia Europeană leagă intrarea în MCS 2 de intrarea concomitentă în UB.

„Pregătirile pentru intrarea în UB trebuie inițiate cu cel puțin doi ani înainte de intrarea în MCS 2. Deci, cu cel puțin patru ani înainte de aderarea la zona euro. Dacă vorbim de intrarea în zona euro în 2024, intrarea în MCS 2 în 2022, iar AQR trebuie făcut înainte. Vedeți ce pas alert este? Robustețea macro și trebuie să fim pregătiți de intrarea în UB, simultan cu MCS 2”, a evidențiat Dăianu.

De asemenea, în perspectiva intrării în zona euro, legislația din domeniul bancar va fi schimbată, inclusiv adaptarea statutului BNR în concordanță cu solicitările Băncii Centrale Europe.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

BNR da un ultimatum guvernului: Romania este in pragul recesiunii!

In: Economie, Finante

Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR), a susţinut, vineri, că apariţia unei recesiuni pentru România este posibilă.

„Există perspectiva unei recesiuni. Trebuie să facem o distincţie între recesiunea tehnică şi recesiune, pentru că recesiunea tehnică nu echivalează cu scăderea nivelului PIB-ului. Poţi să ai două trimestre o diminuare, dar nu echivalează cu scăderea nivelului PIB-ului. Aceasta este o recesiune propriu-zisă, când scazi nivelul PIB-ului”, a afirmat Daniel Dăianu.

De exemplu, dacă primele două trimestre ale unui an marchează o scădere a PIB-ului şi evoluţia este compensată în următoarelor două trimestre, nu înseamnă că PIB-ul s-a redus.

„Se va căuta prevenirea unei recesiuni. Recesiunea face parte din ciclul economic, este mişcarea oscilatorie a unei economii. Important este să nu ai o recesiune adâncă. O recesiune adâncă se poate transforma într-o criză”, a explicat Dăianu.

Oficialul Băncii centrale a mai atras atenţia că România trebuie să fie atentă la evoluţia pieţelor internaţionale importante, iar economia germană şi cea americană par să încetinească.

„Pentru a se preveni intrarea într-o recesiune, Fed-ul va fi mult mai precaut în a creşte rata de dobândă. Cred că şi Banca Centrală Europeană, BCE, care pe noi ne interesează foarte mult, va fi atentă faţă de ceea ce numim normalizare. Normalizarea va dura foarte mult timp, în opinia mea. Nu este exclus ca mulţi ani masivele injecţii de lichiditate (n.red. – făcute de BCE, în ultimii ani) să rămână în sistem”, a adăugat Dăianu.

În acest context, reprezentantul Băncii Centrale a reamintit că Japonia injectează lichiditate de decenii.

„Îndemn la observarea unei realităţi care ne înconjoară. Nu este o realitate care poate deveni aievea. Se poate intra pe o traiectorie asemănătoare celei din Japonia, cu inflaţie foarte scăzută, rate de politică foarte scăzute”, a mai spus Dăianu.

BNR, avertisment sever pentru romani: Venitul disponibil real al populaţiei suferă o „pierdere severă de ritm”

In: Economie, Finante

„Consumul privat a continuat să fie principalul determinant al avansului PIB, dar cu o contribuţie considerabil diminuată, dată fiind scăderea amplă a dinamicii sale anuale, având printre posibile explicaţii accentuarea reculului încrederii populaţiei şi pierderea severă de ritm suferită de venitul disponibil real al populaţiei.”

Economia ar putea înregistra în trimestrul al doilea şi al treilea creşteri inferioare celor prognozate, în con­diţiile în care anticiparea prelungirii „creşterii excedentului de cerere agregată” în semestrul I nu se confirmă – acesta este cel mai recent şi mai substanţial avertisment venit din partea membrilor Consiliului de Ad­minis­traţie al Băncii Naţionale, menţionat în minuta şedinţei de politică monetară a BNR din 4 iulie. În acea şedinţă, membrii Consiliului au decis să menţină la 2,5% rata de politică monetară.

„Referitor la poziţia ciclicâ a economiei, membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică a cunoscut în trimestrul I o decelerare mai pronunţată în termeni anuali decât cea anticipată – la 4 la sută, de la 6,7 la sută în trimestrul IV 2017 –, în condiţiile în care în termeni trimestriali ea a stagnat, făcând probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată, contrară aşteptărilor de majorare uşoară a acestuia”, spune minuta BNR. Potrivit acesteia, consumul privat a continuat să fie principalul determinant al avansului PIB, dar cu o contribuţie considerabil diminuată, dată fiind scăderea amplă a dinamicii sale anuale, având printre posibile explicaţii accentuarea reculului încrederii populaţiei şi pierderea severă de ritm suferită de venitul disponibil real al populaţiei.” Este un altfel de a spune că inflaţia mănâncă „sever” din majorările salariale.

Examinând datele disponibile din economie, se observă că, atât pe partea de formare a PIB, cât şi pe partea de utilizare, ritmul de creştere se temperează semnificativ. Industria a crescut, de exemplu, la cinci luni, cu 4%, într-un ritm net inferior creşterii din primele cinci luni din 2017 – plus 7,8%, an/an. Acest lucru înseamnă că aportul la creşterea economică va fi mult mai redus ca anul trecut. Comerţul cu amănuntul (care reflectă cel mai bine evoluţia consumului privat) continuă să crescă, dar mai încet: plus 6,4% la cinci luni, faţă de o creştere de 7,9% în primele cinci din 2017, an/an.

„Excedentul de cerere agregată” se restrânge şi nu creşte, cum se credea, ceea ce, fireşte, înseamnâ consum mai mic, prin urmare activitate economicâ mai redusă, arată BNR.

„Când ai o creştere economică bazată în mare măsură pe stimuli fiscali, acesta nu poate dura multă vreme. O dată cu dispariţia stimulului, dispare şi creşterea şi asta s-a văzut clar în T1. În plus, şi Europa încetineşte şi, cum suntem legaţi de ea, încetinirea se resimte şi aici. Lucrurile sunt complicate mai ales pentru guvern pentru că acesta are o marjă de manevră foarte redusă, fiscal vorbind. Cel mai probabil deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB. Dacă va fi să fie menţinut sub această limită există doar două soluţii: fie gu­ver­nul îşi majorează veniturile, im­punând noi taxe, dar acesta va conduce la restrângerea consumului privat, fapt ce va lovi în creşterea economică; fie îşi reduce cheltu­ielile, ceea ce va însemna res­trân­gerea consumului guvernamental, fapt ce, iarăşi, se va vedea în PIB”, co­mentează Adrian Codîrlaşu, preşe­dintele CFA Ro­mânia. Creşterea va fi în 2018 de 3,5-4%, mai spune el. Este, de altfel, prog­noza cea mai întâlnită în rândul eco­no­miştilor.

BNR mai formulează, în minuta şedinţei din 4 iulie, o altă observaţie care dă de gândit: aportul investiţiilor (for­marea brută de capital fix) a rămas po­zi­tiv, dar s-a redus consistent, în principal ca efect al declinului amplu al construcţiilor rezidenţiale. Construcţiile rezidenţiale au avut un recul de 28,5% în primele cinci luni din an, faţă de o creştere de 67% în primele cinci luni din 2017, an/an.

BNR mai observă că, pe partea ofertei, principalul contribuitor la creşterea economică au continuat să fie serviciile, urmate la o oarecare distanţă de industrie, ambele însă cu aporturi în scădere. Într-adevăr, la cinci luni din an, atât serviciile, cât şi industria şi-au tem­perat creşterea.

Industria, de pidă, a avansat cu 4% la cinci luni, an/an, faţă de 7,8% în primele cinci luni din 2017, an/an. De altfel, pe partea de formare a PIB, industria a fost motorul creşterii în 2017, contribuind cu 1,9% la creşterea economică de 6,9%.

Aşa stând lucrurile, minuta şedinţei Consiliului de administraţie a BNR consemnează că este foarte posibil ca decelerarea economiei să continue în trimestrele II şi III, într-un ritm mai pronunţat decât cel prognozat, în condiţiile anticipării unor dinamici trimestriale ale PIB în creştere în raport cu trimestrul I, dar inferioare celor indicate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu.

„În contextul evoluţiilor recente, o asemenea perspectivă implică valori mai scăzute ale gap-ului pozitiv al PIB de-a lungul primelor trei trimestre ale anului curent şi o posibilă modificare de pattern al acestuia faţă de prognoza din luna mai, care anticipa prelungirea creşterii excedentului de cerere agregată în semestrul I, urmată de menţinerea lui cvasiconstantă până spre mijlocul anului viitor.”

Este şi o veste bună în tabloul economic, contribuţia exportului net la avansul PIB s-a îmbunătăţit, în contextul unei decelerări mai evidente a ritmului de creştere a importurilor în raport cu cea consemnată de dinamica exporturilor. Acest fapt a determinat că deficitul de cont curent să-şi tempereze ritmul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, deşi a rămas la o valoare ridicată.

Sursa: zf.ro

Romania are rezerve de aur mai mari decat Ungaria, Cehia, Bulgaria si Slovacia la un loc!

In: Economie, Finante

Rezerva de aur a României, aflată în administrarea Băncii Naționale a fost la sfărșitul anului trecut de 103,7 tone.

În comparaţie cu anul 1989, rezerva de aur este mai mare cu 36 de tone. În perioada 1994-2000, s-a realizat conversia cantităţilor excedentare de argint în aur, ceea ce a determinat o îmbunătăţire a structurii rezervelor în metale preţioase. BNR a urmărit asigurarea unui echilibru între stocul de aur păstrat în ţară şi cel plasat în străinătate, astfel că puţin mai mult de jumătate din rezervă, 60 de tone, se află plasată în afara ţării. De altfel, aceasta a fost una din temele de dezbatere din ultimii ani, respectiv în ce măsură este oportun ca rezerva de aur din afara ţării să fie utilizată pentru a obţine beneficii economice.

Raportul BNR precizează că în perioade de turbulenţă economică sau geopolitică sporită, creditorii externi tind să considere că doar aurul din străinătate poate constitui o garanţie pentru un eventual împrumut, având certitudinea respectării standardelor internaţionale. Trebuie remarcat că, în anul 2002, BNR a crescut cota de aur plasată în afara ţării, care de atunci s-a păstrat la acelaşi nivel. Raportul arată că aurul plasat la Banca Angliei, în cantitate de 60 de tone, este în permanenţă la dispoziţia BNR. De asemenea, se specifică faptul că Banca Angliei este un custode solid din punct de vedere financiar şi reputaţional. Însă, plasarea aurului la Banca Angliei nu aduce statului român niciun beneficiu economic, nici o dobândă.

În raport se menţionează şi stocul de aur al României în comparaţie cu alte state europene. Polonia şi România au o rezervă de aur relativ egală, de peste 100 tone. Bulgaria are 40 de tone, Slovacia, 30 de tone, Cehia, 10 tone, iar Ungaria numai 3 tone de aur.

SURSA: RFI

Adio credite pentru oricine: BNR anunta masuri dure, care vor afecta pe toti romanii!

In: Economie, Finante

Veşti proaste pentru românii are doresc să ia un credit. Banca Naţională a României va plafona gradul de îndatorare în cazul creditelor ipotecare în cu dobândă variabilă. Gradul de îndatorare ar urma să fie plafonat la maxim doar 40%, conform unui proiect BNR obtinut de Wall-street.ro. Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 iunie.

Potrivit modificarilor pe care BNR vrea sa le aduca regulamentului 17/2012 privind unele conditii de creditare, la imprumuturile imobiliare cu dobanda fixa nivelul maxim al gradului de indatorare* va fi de la 1 iulie 50% la creditele in lei si 35% la cele in valuta.

Potrivit Wall-street.ro, pentru creditele de consum, unde majoritatea bancilor ofera dobanzi variabile, corelate la evolutia Robor, plafonul setat de BNR este si mai descurajant, de 25% la imprumuturile in lei si 15% la cele in valuta.

Aceste masuri sunt valabile atat pentru bancile comerciale cat si pentru IFN-uri.

BNR intervine dur: O cunoscuta banca nu mai dispare din Romania!

In: Economie, Finante

Răsturnare de situație în procesul de achiziție a unei cunoscute bănci din România! Banca Națională a României a interzis operațiunea.

Deși era anunțată ca finalizată, tranzacția prin care OTP Bank trebuia să preia Banca Românească de la National Bank of Greece a fost respinsă de BNR.

Acordul BNR era condiție legală esențială pentru realizarea operațiunii, au declarat surse din piață, citate de profit.ro. Este pentru prima dată când BNR se opune unei tranzacții agreate între părți în procesul de consolidare început după criză. Tranzacția primise deja avizul Consiliului Concurenței.

Cele două părți au așteptat o perioadă neobișnuit de îndelungată pentru obținerea avizului BNR și delegația OTP Bank venită de la Budapesta la București la începutul lunii martie nu a reușit să convingă banca centrală să dea unde verde tranzacției.

Decizia de respingere a tranzacției poate fi contestată de OTP doar într-o procedură cu Banca Națională, aducând în fața Consiliului de Administrație al BNR lămuriri sau noi elemente, cum ar fi, spre exemplu, unele legate de capital.

În urma acestei decizii, Banca Românească nu mai dispare, cel puțin deocamdată, de pe piața locală.

By: Stefan Mihalache Tags: , , ,

Anunt grav de la BNR: Preturile vor creste mult mai mult decat ne asteptam! Inflatia va ajunge la 5%

In: Economie, Finante

Veşti tot mai proaste vin de la Banca Naţională a României. Preţurile vor creşte în acest an cu mai multe procente decât era estimat. Mai precis, BNR prognozează că rata medie a scumpirilor va fi de 3,5% faţă de estimarea iniţială de 3,2 procente. Preţul energiei electrice, acciza pe combustibil care a scumpit benzina şi motorina, dar şi creşterea consumului populaţiei – sunt principalele cauze ale pornirii tăvălugului scumpirilor.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Cifrele nu arată bine deloc. Avem majorarea tarifelor la energia electrică și parcă s-au concentrat necazurile în ultimele luni. Majorarea accizelor la combustibil, creșterea peste așteptări a prețurilor combustibililor pe fondul majorării petrolului, deci avem și factori externi, s-au suprapus, un deficit temporar de ofertă la nivel european în cazul unor produse alimentare, știți foarte bine problema crizei la producția de ouă.

Costurile unitare cu forța de muncă au împins și ele costurile în sus. Piața muncii rămâne chiar foarte tensionată. Avem cel mai mare efectiv al salariaților din perioada post criză. S-a depășit și nivelul ante criza, însă, datorit[ ofertei mici, tendința e de tensionare a pieței muncii. Ce ne spune asta? Ne spune că bătălia cu salariul mediu, speranța că putem ține salariile în jos e derizorie. Nu trebuie să exacerbăm presiunile în sensul creșterii, dar altminteri, dacă vrem să aducem în țară din românii din afară, creșterile de salarii sunt inevitabile.”

Sursa: Digi24.ro

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , ,

Veste proasta pentru guvernanti! BNR ar putea majora dobanda-cheie!

In: Economie, Finante

Analistii de la UniCredit Bank atrag atentia ca riscurile inflationiste la care este supus mediul economic romanesc ar ptea genera o noua majorare la dobanda-cheie. Aceasta nu are un rol semnificativ asupra ROBOR si creditelor, dar este un semn evident al inflatiei, ceea ce ar trebui sa fie un avertisment ca lucrurile merg prost in economia tarii. Vestea proasta a majorarii dobanzii-cheie ar urma sa fie data in sedinta de miercuri, 7 februarie, si se estimeaza o crestere de la 2% la 2,25% pe an, „ca o compensatie adecvata pentru cresterea inflatiei”, au apreciat luni analistii UniCredit Bank.

„Avand in vedere ratele dobanzilor din Romania si faptul ca BNR trebuie sa ofere o compensatie adecvata pentru cresterea inflatiei si tinand seama ca riscurile inflationiste sunt in crestere, credem ca majorarea cu 0,25 pp a ratei-cheie in 2018 ar fi necesara pentru a stabiliza inflatia in intervalul tinta pentru urmatorii doi ani”, se arata intr-un buletin emis de Departamentul de Analiza al UniCredit. Specialistii se asteapta ca dobanda-cheie sa urce la 3% pana in toamna acestui an.

In sedinta din 8 ianuarie, BNR a majorat rata dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie) cu 0,25 puncte procentuale, de la 1,75% la 2%. Facilitatile din jurul dobanzii-cheie au fost ajustate in consecinta, respectiv rata facilitatii de depozit a fost majorata la 1% de la 0,75% si rata facilitatii de creditare la 3% de la 2,75%. Iar rezervele minime obligatorii au fost mentinute la 8%.

In opinia analistilor UniCredit, „BNR a fost fortata sa actioneze, avand in vedere ca inflatia anuala a crescut deja la 3,2% in noiembrie, cu 0,5 puncte procentuale peste prognoza pentru sfarsitul anului 2017”.

sursa: mediafax.ro

Leul se prabuseste! Moneda nationala a cazut la minimul istoric

In: Economie, Finante

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, vineri, un curs de 4,6614 lei pentru un euro, în creştere 1 ban, respectiv cu 0,21% faţă de ziua precedentă, moneda naţională ajungând astfel la cea mai slabă valoare din istorie, pentru a doua oară de la începutul săptămânii.

În ceea ce priveşte raportarea la dolarul american, leul a câştigat teren până la valoarea de 3,7984 lei, cu 0,7 bani (-0,18%) sub nivelul de joi, de 3,8054 lei pentru dolar.

Conform BNR, citată de Agerpres, francul elveţian a fost cotat la 3,9727 lei, în creştere cu 1,19 de bani (+0,3%), în comparaţie cu cotaţia de 3,9608 lei, anunţată joi.

Gramul de aur s-a scumpit, vineri, cu 40,74 bani (0,25%), până la 163,0820 lei, de la 162,6746 lei, cât se stabilise anterior.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , ,
!-- Composite Start -->
Loading...