Zegrean, dupa ce Iohannis a refuzat-o a treia oara pe Olguta: E un lucru normal!

In: News

Intervenție explozivă a fostului președinte al CCR Augustin Zegrean, după ce Klaus Iohannis a respins-o din nou pe Lia Olguța Vasilescu, propunerea PSD pentru funcția de ministru al Dezvoltării.

” În primul rând, eu nu cred că este un conflict. Este un lucru normal ca dacă președintele are dreptul să refuze, să facă acest lucru. Nimeni nu se aștepta să o accepte pe această doamna a treia oară. CCR a spus că dacă se refuză o propunere în mod justificat, ar fi trebuit să se vină cu o altă propunere. Premierul trebuia să țin cont de acest lucru și să vină cu altă propunere și să țină cont de faptul că o expune pe acestă doamnă la aceste discuții. Dacă toate aceste motive sunt adevărate și pot fi justificate, evident că ele pot fi importanteȚ, a declarat Zegrean la România TV.

Curtea Constitutionala a desfiintat complet, punct cu punct, Codul Penal inventat de PSD!

In: Politica

Curtea Constituțională le-a dat peste degete parlamentarilor PSD, ALDE și UDMR care vor să modifice Codul Penal într-un sens care să facă mai ușoară viața infractorilor și să îngreuneze prinderea și pedepsirea penalilor. Nu este decât o victorie de etapă pentru cei care încă vor domnia legii în România, cu atât mai mult cu cât CCR a admis doar „parțial” obiecțiile Opoziției și ale președintelui Iohannis.

CCR a admis parţial, pe 25 octombrie 2018, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Judecătorii au stabilit, printre altele, că modificările aduse infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă sunt neconstituţionale, dar au respins contestaţiile cu privire la abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.

Reducerea termenelor de prescripţie conduce la îngreunarea sau împiedicarea anchetării unor cauze penale, în special a celor complexe, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„Se ajunge la îngreunarea sau împiedicarea anchetării unor cauze penale, în special a celor complexe, privind fapte care au produs prejudicii foarte mari, pentru care împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale va conduce la imposibilitatea sancţionării făptuitorilor, fiindu-le creată astfel o situaţie mai favorabilă. Prin urmare, apreciem că o asemenea reducere a termenelor de prescripţie a răspunderii penale şi a celui de prescripţie specială este în contradicţie cu politica penală declarată a statului, respectiv reprimarea fenomenului infracţional”, se arată în motivare.

Conform aceleiaşi surse, reducerea semnificativă a termenelor de prescripţie reprezintă o soluţie legislativă care contravine jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi afectează echilibrul între dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârşesc infracţiuni, răspunzând astfel unui interes general, şi drepturile persoanelor care beneficiază de această reducere. În plus, reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale „nu este de natură să asigure un just echilibru între drepturile persoanelor inculpate pentru săvârşirea unei infracţiuni şi drepturile persoanelor prejudiciate prin comiterea lor”.

Au vrut să ușureze eliberarea condiționată. CCR: „E o slăbire, fără precedent, a rolului sancţionator al condamnărilor”

Relaxarea regimului liberării condiţionate prin reducerea fracţiilor obligatorii din durata pedepsei aplicate deturnează finalitatea şi scopul pedepsei şi contravine politicii penale a statului, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a României a admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„Astfel, ori de câte ori reglementarea în vigoare prevede o fracţie de executat de minim trei pătrimi, noua reglementare impune două treimi, în loc de două treimi impune jumătate, în loc de jumătate impune o treime sau în loc de o treime prevede o pătrime. Rezultă, aşadar, că legiuitorul a redus sensibil fracţiile care trebuie executate din durata pedepselor pentru ca, în speţă, condamnatul să aibă vocaţie la acordarea măsurii de liberare condiţionată. Deşi legiuitorul are competenţa de a structura condiţiile liberării condiţionate, acesta trebuie însă să ţină cont de politica sa penală, astfel cum a fost configurată la adoptarea Codului penal”, se precizează în motivare.

Curtea constată că noua soluţie legislativă reduce fracţiile de pedeapsă de executat, pentru ca un condamnat să aibă vocaţie la liberare condiţionată, sub cele prevăzute în vechea reglementare din 1969, iar în privinţa condamnaţilor care au împlinit vârsta de 60 de ani s-a revenit la fracţiile de pedeapsă din vechea reglementare.

„Însă ceea ce îi scapă legiuitorului este faptul că, faţă de vechea reglementare, maximul special al pedepselor este mult diminuat, astfel că şi pedepsele aplicate sunt mai mici. Or, a reduce atât maximul special al pedepselor, cât şi fracţiile care se raportează la acestea relevă o lipsă a unei atitudini raţionale a legiuitorului faţă de fenomenul infracţional şi o slăbire, fără precedent, a rolului sancţionator al hotărârii judecătoreşti de condamnare. Se încurajează, astfel, săvârşirea de infracţiuni, având în vedere regimul extrem de favorabil al liberării condiţionate”, precizează CCR.

În opinia judecătorilor constituţionali, o asemenea măsură deturnează finalitatea şi scopul pedepsei, precum şi vocaţia la liberare condiţionată, rolul punitiv al justiţiei penale fiind zădărnicit din moment ce executarea în integralitate a pedepsei devine excepţia, iar vocaţia liberării condiţionate devine regula.

„Prin limitarea minimă a libertăţii individuale a condamnatului, ipoteză care determină mari semne de întrebare cu privire la îndreptarea acestuia, se încalcă exigenţele statului de drept, fiind eliminată, până la urmă, o garanţie care asigura protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale celorlalte persoane. Mai mult, este afectată autoritatea puterii judecătoreşti, în sensul că Parlamentul zădărniceşte actul prin care aceasta se exprimă, respectiv hotărârea judecătorească”, se menţionează în motivare.

Vor circumstanțe atenuante pentru corupți.CCR: „Se încurajează săvârşirea unor astfel de fapte”

Prin aplicarea circumstanţei atenuante în privinţa infracţiunilor de corupţie sau asimilate se încurajează săvârşirea unor astfel de fapte, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„Referitor la enumerarea limitativă a infracţiunilor pentru care nu se aplică circumstanţa atenuantă (…), se constată că este de competenţa legiuitorului să reglementeze circumstanţe atenuante legale, însă acesta trebuie să fie coerent în opţiunea pe care o realizează. Or, în cazul de faţă, circumstanţa atenuantă nu se aplică în privinţa infracţiunilor de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, dar se aplică în privinţa infracţiunilor de corupţie sau asimilate infracţiunilor de corupţie. În acest fel, se încurajează săvârşirea de acte de corupţie, pentru că infractorul va şti că, dacă va achita prejudiciul până la soluţionarea definitivă a cauzei, va beneficia de o reducere cu o treime a limitei speciale de pedeapsă”, se arată în motivarea publicată miercuri pe site-ul CCR.

Conform aceleiaşi surse, Curtea a statuat deja, printr-o decizie din 2014, că fenomenul corupţiei reprezintă una dintre cele mai grave ameninţări la adresa statului de drept, a democraţiei şi drepturilor omului, echitatea, având efecte negative asupra activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice şi asupra funcţionării economiei de piaţă, constituind un obstacol în calea dezvoltării economice a statului.

„În aceste condiţii, este greu de determinat raţiunea care a stat la baza concepţiei legiuitorului de a extinde sfera aplicării circumstanţei atenuante la infracţiuni a căror săvârşire constituie o ameninţare la adresa statului de drept, mai exact la adresa tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale, exceptând infracţiunile a căror săvârşire constituie o ameninţare la adresa dreptului de proprietate sau a integrităţii fizice a persoanei, respectiv la adresa anumitor drepturi sau libertăţi fundamentale punctual determinabile. Astfel cum am arătat anterior, o asemenea măsură contravine politicii penale a statului şi constituie o ameninţare ce vizează întregul spectru de drepturi şi libertăţi fundamentale ce caracterizează statul de drept”, se menţionează în motivare.

În opinia judecătorilor constituţionali, adoptarea unei asemenea măsuri nu are rolul de a intensifica efortul statului de prevenire şi combatere a corupţiei, ci temperează lupta împotriva acestuia, iar o viziune cu caracter moderat asupra acestui fenomen are drept efect „îngăduirea actelor de corupţie şi încurajarea subiectelor de drept la săvârşirea unor asemenea fapte”.

„Prin urmare, configurarea circumstanţei atenuante legale trebuie să fie realizată în mod coerent prin raportare la întreaga reglementare în materie penală, astfel încât aceasta să susţină politica penală a statului. Deşi este atribuţia legiuitorului să adopte norme penale, precum cea în discuţie, tot acestuia îi revine obligaţia ca în activitatea de generare a reglementărilor legale să realizeze o necesară dozare a circumstanţelor atenuante legale în funcţie de natura relaţiilor sociale ocrotite prin infracţiunile avute în vedere”, precizează CCR.

În motivare se mai constată că legiuitorul a eliminat dintre infracţiunile în privinţa cărora nu se aplică circumstanţa atenuantă pe cele împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, ceea ce contravine Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de Drept penal, care are drept termen de transpunere data de 6 iulie 2019.

„Se impune, prin urmare, asigurarea, prin mijloacele oferite de Dreptul penal naţional, a unei cât mai sporite protecţii, atât a valorilor sociale formate în legătură cu exercitarea de către funcţionarii publici a atribuţiilor de serviciu specifice funcţiilor pe care le deţin, cât şi a intereselor financiare ale Uniunii Europene”, subliniază CCR.

Curtea a admis parţial, pe 25 octombrie 2018, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Judecătorii au stabilit, printre altele, că modificările aduse infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă sunt neconstituţionale şi au respins contestaţiile cu privire la abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.

Au vrut să dezincrimineze „abuzul în serviciu”.Judecător CCR: „Statul pierde pârghiile necesare pedepsirii”

Prin modificările legislative referitoare la abuzul în serviciu, statul pierde pârghiile necesare pedepsirii corespunzătoare a acestei infracţiuni, se arată în opinia separată a judecătorului Livia Stanciu la decizia prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„Examinând criticile de neconstituţionalitate (…) constatăm că legiuitorul a eliminat infracţiunea de abuz în serviciu din cuprinsul art. 309 din Codul penal şi, în consecinţă, din sfera faptelor sancţionate mai sever în ipoteza în care au produs consecinţe deosebit de grave. Este de observat că legiuitorul nu numai că a redus limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea aplicabilă infracţiunii de abuz în serviciu şi a reglementat pedeapsa alternativă a amenzii, dar a eliminat şi forma agravată a acesteia. (…) Practic, statul pierde pârghiile necesare pedepsirii corespunzătoare a acestei infracţiuni de serviciu, aspect care se repercutează asupra standardului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor celorlalte persoane”, se arată în opinia separată.

Conform aceleiaşi surse, prin modificarea textului art. 309 din Codul penal, care elimină agravanta la infracţiunea de abuz în serviciu, regimul sancţionator al acesteia „a fost nepermis de mult relaxat”.

„Mai mult, din moment ce se elimină agravanta analizată, termenul de prescripţie al răspunderii penale pentru infracţiunea de abuz în serviciu se egalizează la nivelul termenului de prescripţie pentru forma de bază (de altfel, singura existentă în noua formă preconizată a Codului penal), aspect care, corelat cu scăderea maximului special al infracţiunii, duce la un termen de prescripţie unic de 5 ani pentru aceste infracţiuni”, menţionează judecătorul.

Acesta a concluzionat că s-a încălcat o decizia anterioară, din 4 aprilie 2017, referitoare la obligaţia legiuitorului de a adopta instrumentele legale necesare în scopul prevenirii fenomenului infracţional, „cu excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestuia”.

Curtea a admis parţial, pe 25 octombrie 2018, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Judecătorii au stabilit, printre altele, că modificările aduse infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă sunt neconstituţionale şi au respins contestaţiile cu privire la abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.

VEZI AICI MOTIVAREA CCR la Codul Penalilor

CCR scapa toti marii condamnati pentru coruptie: Mazare, Oprescu, Nicusor, Cosma, Vanghelie si multi, multi altii!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Decizia CCR prin care protocoalele de colaborare dintre SRI si Parchet din 2009 si 2016 au fost declarate neconstitutionale ii scapa de dosare pe toti infractori de rang inalt ale caror dosare nu sunt finalizate cu sentinte definitive. Mare parte dintre dosare contin, ca probe, interceptari realizate cu ajutorul SRI.

Iata lunga lista a grangurilor, in mare parte pesedisti, care vor scapa dupa ce din dosarele lor vor fi eliminate interceptarile.

Sorin Oprescu. ”La data de 05.09.2015, in baza unei intelegeri prealabile cu conducatorul unei institutii publice din subordinea sa si o persoana de incredere a primarului, inculpatul Oprescu Sorin Mircea, a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinsi de cei doi de la un numar de patru denuntatori pentru edilul municipiului Bucuresti. In cauza, procurorii beneficiaza de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii”, arata DNA in comunicatul din 6 septembrie 2015.

Clanul Cosma. ”Inculpatul Cosma Vlad Alexandru impreuna cu alta persoana apropiata, prin acte materiale repetate, a pretins si a primit in perioada 2012 – 2013 de la mai multi reprezentanti ai unor societati comerciale –denuntatori in cauza – importante sume de bani (aproximativ 4.410.149,97 lei) disimulate in contravaloarea unor lucrari subcontractate fictiv catre doua societati comerciale, pe care, in fapt, acestia le controlau (…) In cauza, procurorii beneficiaza de sprijin din partea Serviciului Roman de Informatii”, arata DNA intr-un comunicat din 11 februarie 2014

Daniel Dragomir. ”In perioada octombrie 2012 – octombrie 2013, inculpatul Dragomir Daniel, care indeplinea functia de sef grupare sectoare informativ-operative in Directia Generala de Prevenire si Combatere Terorism din cadrul Serviciului Roman de Informatii, beneficiind de ajutorul inculpatei Dragomir Marinela Zoica, a pretins si, ulterior, a primit de la un martor denuntator, administrator al unor societati comerciale, suma totala de 2.030.353,32 lei, echivalent a 462.567,61 euro (…) In cauza, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii”, arata DNA intr-un comunicat din ianuarie 2015.

Cristian David. ”Ministrul David Cristian ar fi pretins, in anul 2007, iar, la data de 1 februarie 2008, ar fi primit suma de 500.000 de euro (…) In cauza, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii”, arata DNA intr-un comunicat din ianuarie 2015.

Sebastian Ghita. ”Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti au dispus punerea in miscare a actiunii penale si masura controlului judiciar, pe o perioada de 60 de zile, cu incepere de la data de 17 februarie 2015, fata de Ghita Sebastian Aurelian, deputat, sub aspectul savarsirii infractiunii de sprijinirea unui grup infractional organizat (…) In cauza, procurorii beneficiaza de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii si din partea Brigazii Speciale de Interventie a Jandarmeriei.”, se arata intr-un comunicat DNA din februarie 2015.

Nicusor Constantinescu. ”In cursul anului 2012, inculpatul Constantinescu Nicusor Daniel, impreuna cu mai multe persoane, a constituit un grup infractional organizat al carui scop a fost comiterea mai multor infractiuni indreptate impotriva patrimoniului judetului Constanta precum si a unor infractiuni de spalare a banilor (…) In cauza, procurorii beneficiaza de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii”, preciza DNA intr-un comunicat din februarie 2015.

Marian Vanghelie. ”In perioada 2007 – prezent, inculpatul Vanghelie Marian-Daniel, in schimbul unor foloase materiale, a ajutat un om de afaceri sa obtina, pentru societatile pe care acesta din urma le controleaza, acordarea a numeroase contracte de lucrari publice, contracte in valoare totala de aproximativ 2 miliarde de lei (noi). Pentru atribuirea si plata contractelor de executie de lucrari publice inculpatul Vanghelie Marian-Daniel a perceput un „comision” de aproximativ 20% din valoarea contractelor incheiate intre primaria Sectorului 5 si institutii din subordinea acesteia, pe de o parte, si societatile controlate de catre omul de afaceri, pe de alta parte (…)

In cauza, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii, Brigazii Speciale de Interventie a Jandarmeriei, Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti si a Grupului de Lucru pentru Combaterea si Documentarea Infractiunilor de Evaziune Fiscala si Spalarea Banilor din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti”, preciza DNA intr-un comunicat din martie 2015:

Radu Mazare. ”In perioada 2006-2009, inculpatul Mazare Radu Stefan, beneficiind de ajutorul celuilalt inculpat, a solicitat si primit circa 2 milioane de euro de la reprezentantii a doua societati comerciale, in scopul facilitarii emiterii documentatiilor de urbanism necesare dezvoltarii unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intentionau sa le dezvolte in Constanta (….) In cauza, procurorii beneficiaza de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii”, anunta DNA intr-un comunicat din martie 2005.

Si lista continua cu fostii primari Iulian Badescu (Ploiesti), Tudor Pendiuc (Pitesti), George Scripcariu (Brasov), Romeo Stavarache (Bacau), Gheorghe Nichita (Iasi), Andrei Chiliman (Sectorul 1) sau Gheorghe Stefan zis Pinalti (Piatra-Neamt), fostul presedinte al CJ Brasov, Aristotel Cancescu, fostul presedinte al CJ Cluj, Horia Uioreanu, fostul presedinte al CJ Ialomita, Silvian Ciuperca, fosrul presedinte al CJ Braila, Gheorghe Bunea Stancu, fostii parlamentari, Viorel Hrebenciuc sau Tudor Chiuariu si multi altii, aminteste g4media.ro.

Dragnea nu se numara printre beneficiari. Liderul PSD Liviu Dragnea nu se numara printre beneficiari in conditiile in care in dosarul angajarilor fictive nu sunt probe (interceptari/filaje) facute cu SRI. O spune chiar judecatorul ICCJ Stefan Pistol, care a dorit sa il achite pe Dragnea. Vezi aici.

Iar, in ancheta Tel Drum, potrivit unor surse din randul avocatilor, procurorii au probe obtinute cu SRI pe mandat de siguranta nationala (MSN), nu pe mandatele obisnuite de supraveghere tehnica (MST). Doar probele obtinute cu SRI prin MST in baza protocoalelor (cel putin deocamdata) au fost declarate de CCR ca fiind nelegal obtinute.

Nemtii de la Deutsche Welle: „Curtea Constitutionala a Romaniei, campioana mondiala a slugarniciei”

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Editorial taios, privind cea mai recenta decizie a CCR, in editia online a postului german public de radio, Deutsche Welle. Curtea Constitutionala a Romaniei este catalogata drept „campioana mondiala a slugarniciei”.

Decizia CCR de a-i face pe plac infractorului Dragnea Liviu in privinta formarii completelor de cinci judecatori are parte de o analiza dura din partea Deutsche Welle, editia de Romania.

„Niciodata magistratii n-au fost cu nasul mai aproape de noroiul in care ii sade bine sa zaca oricarui control serios al marii coruptii, oricarui adversar redutabil al oligarhiei izvorate de sub pulpana politiei politice ceausiste. Da,e vorba de acea Securitate care le ia de cateva decenii mintile romanilor, pretinzand ca molestarea, schingiuirea, intemnitarea si asasinarea lor sub regim comunist ar fi fost, chipurile, demersuri patriotice, nu sinistra mutilare a neamului romanesc.

Or, la mutilari de stat de drept se pricep de minune si urmasii securistilor. Unii au deformat si desfiintat in Parlament legi ale justitiei si coduri penale sau de procedura penala elaborate timp de decenii de specialisti autentici si magistrati veritabili, nu ca majoritatea CCR, in care nu exista decat un singur judecator profesionist.

Altii incearca sa-si probeze utilitatea in regimul Dragnea luandu-i la tavalit in zoaie propagandistice, sau la refec constitutional, cu voluptate, pe judecatori. Cei din urma s-au vazut pusi la punct, mai nou, si de o CCR campioana mondiala a slugarniciei. Desi ar trebui sa apere Constitutia Romaniei, Curtea a preferat sa-i faca pe plac infractorului-sef din fruntea PSD, cel lingusit, in ultima vreme, cu asiduitatea cultului personalitatii ceausiste, de tot mai multi politruci locali si regionali, nu doar de Valer Dorneanu si majoritatea confratilor sai.

Care e clar ca nu vor sa ramana mai prejos. Prin urmare au admis obsesivele solicitari ale sefului de facto al tarii cu privire la completele de cinci judecatori. Rezultatul concret al admisiunii sesizarii avansate de marioneta lui Dragnea privind existenta unui prezumtiv ”conflict constitutional” intre Parlament si Curtea Suprema pe tema tragerii la sorti a tuturor judecatorilor (nu doar patru din cei cinci) ii va da recidivistului noi si mari sanse, nebanuite.

Si va tinde sa continue materializarea cosmarurilor cetatenilor, care-l vad deja pe tartorul cleptocratiei alegandu-si dupa bunul plac completul de juzi, politic obedienti. Ca democratia si statul de drept romanesc sa se vada varate definitiv la tomberonul istoriei.

Are deci dreptate fostul ministru Vlad Voiculescu sa afirme ca, prin aceasta decizie, CCR si-a creat „o noua competenta, aceea de a rezolva tot ce nu trece suficient de repede prin OUG sau lege”? E corect sa-l alerteze riscul masiv sporit al salvarii de gratii a penalului, a infractorului, a recidivistilor?

Sa nu fim rai, ci ingaduitori? Sa acceptam sentinta agramata a CCR, in care, pesemne din solidaritate cu petenta Dancila, s-a inventat pluralul de „completuri de judecata”, folosit in locul celui, mai banal, de complete?

De unde atata stagnare? Hai sa admitem, tolerant, ca s-a facut mult in Romania peremista, pardon, pecerista, ca social-democrata e mai greu s-o numim. Asa ca sa-l certam pe fostul dregator din guvernul tehnocratilor lui Ciolos, care, neatarnat cum e, insista, sever, dimpreuna cu fostul premier si cu USR, ca legea sa fie pentru toti egala, nu muma pentru Dragnea si ciuma pentru cetateanul de rand.

Cine a mai vazut asa ceva in Romania fanariota? Dar in cea dragniota?

De ce sa nu ne aratam recunoscatori pentru cat de multe s-au facut in tarisoara si sa dam tiranului cu geamantanul ce-i al oricarui tiran cu-n geamantan, adica dreptul sa ne tiranizeze? Cu si fara valize?

Le va lua romanilor ani grei si stradanii monumentale sa inlature enormitatile facute statului, dreptatii si libertatii in restaurata epoca de aur pesedista, pentru a retransforma tara bunului plac intr-un taram al dreptatii si libertatii, al binelui si al placerii de a trai in ea”, a scris Petre M. Iancu pe site-ul Deutsche Welle.

Presedintele Iohannis a reclamat-o pe Viorica Dancila la CCR

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Președintele Klaus Iohannis a cerut Curții Constituționale soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu premierul Viorica Dăncilă. Motivul invocat este faptul că premierul și-a luat concediu delegându-i atribuțiile vicepremierului Paul Stănescu. Șeful statului susține că ar fi trebuit informat pentru a-l putea desemna un interimar. 

„Rolul constituțional și specificul atribuțiilor prim-ministrului presupun ca acesta să își exercite atribuțiile permanent și neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanță. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, chiar și cu acest prilej, devin incidente prevederile constituționale referitoare la interimatul funcției de prim-ministru”, se arată în cererea președintelui, citata de Hotnews.ro.

Mai exact, Klaus Iohannis susține că premierul a omis să-i aducă la cunoștință „imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile în perioada 6-13 august 2018”, împiedicând astfel acțiunea președintelui de a desemna un alt membru al Guvernului să exercite, cu caracter temporar, atribuțiile de prim-ministru prin emiterea unui act.

„Prin această conduită, prim-ministrul a încălcat și prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în componenta sa referitoare la supremația Constituției, precum și principiul colaborării loiale, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale”, se arată în sesizarea președintelui.

Potrivit șefului statului, legea fundamentală nu îl obligă pe prim-ministru să justifice motivul ce generează imposibilitatea exercitării atribuțiilor, astfel că ori de câte ori intervine o împrejurare care face imposibilă exercitarea atribuțiilor de către prim-ministru, se aplică procedura interimatului. „Întrucât nici Legea fundamentală nu prevăd ce intră în sfera noțiunii de imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, rezultă că voința legiuitorului constituant a fost aceea ca interimatul să intervină în cazul survenirii oricăror împrejurări de fapt care conduc la o imposibilitate. De altfel, nici Legea nr. 90/2001 nu conține vreo mențiune în acest sens”, se arată în sesizare.

Potrivit sursei citate, orice interpretare potrivit căreia prim-ministrul ar putea să decidă să desemneze el însuși un alt membru al Guvernului să exercite atribuții de prim-ministru ar fi contrară Legii fundamentale și ar goli de conținut dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituție în ceea ce privește exercitarea unei competențe proprii a Președintelui României și, totodată, ar nesocoti rolul constituțional al prim-ministrului.

„Dacă s-ar admite că prim-ministrul ar putea proceda în acest sens, fără a se apela la procedura constituțională a interimatului, ar însemna să se permită ca exercitarea atribuțiilor prim-ministrului de către o altă persoană decât cea învestită de Parlament să fie posibilă pe o durată nelimitată. O asemenea ipoteză, nefiind prevăzută în Constituție, dar nici în Legea nr. 90/2001, nu beneficiază de niciun regim juridic (durată, condiții și efecte). Spre deosebire de aceasta, interimatul funcției de prim-ministru are prevăzută durata maximă, precum și consecința depășirii termenului constituțional, respectiv încetarea mandatului Guvernului, în condițiile art. 110 alin. (2) din Constituție. Prin urmare, a admite că prim-ministrul are competența de desemna un alt membru al Guvernului să îi exercite atribuțiile ar echivala nu numai cu încălcarea competenței Președintelui României de a desemna un prim-ministru interimar ori de câte ori survine o imposibilitate a prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile, ci și cu încălcarea ansamblului de dispoziții constituționale ce reglementează organizarea și funcționarea Guvernului, precum și raporturile acestuia cu autoritățile și instituțiile publice, în general, cu Parlamentul și cu Președintele României, în special”, se mai precizează în cererea președintelui către Curtea Constituțională.

Consultă aici textul integral al sesizării președintelui Klaus Iohannis

Fostul sef al Curtii Constitutionale: Dacă nu ținem cont de recomandările Comisiei de la Veneția, atunci plecăm din Europa!

In: Comentariul zilei

Fostul președinte al Curții Constituționale(CCR), Augustin Zegrean, susține că România trebuie „obligatoriu” să țină seama de recomandările Comisiei de la Veneția în cazul legilor Justiției. 

„Dacă vrem să fim în clubul țărilor democratice, obligatoriu trebuie să ținem cont de aceste recomandări. Dacă nu ţinem seama de ele, atunci plecăm din Europa”, a declarat Zegrean la Digi24.

Fostul șef al CCR a apreciat încă ca fiind „ușor exagerată” recomandarea privind modificarea Constituției.

„Recomandarea cu modificarea Constituției mi se pare ușor exagerată, pentru că nu Constituția trebuie modificată pentru ea permite orice abordare legislativă pentru a asigura echilibrul”, a spus el.

Comisia de la Veneția a publicat vineri raportul preliminar privind legile justiției din România, cu o serie de recomandări pentru autorități, principala fiind aceea de a menține rolul președintelui și al CSM în procedura de numire și revocare a procurorilor șefi DNA și DIICOT și a Procurorului General.

„Comisia de la Veneția recomandă autorităților României să reevalueze sistemul pentru numire/revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituție, având în vedere să fie asigurate condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului instituțiilor, precum al președintelui și al CSM, pentru a echilibra influența ministerului Justiției”, se arată în raportul preliminar al Comisiei de la Veneția.

Augustin Zegrean despre demiterea lui Kovesi: Iohannis era obligat, nu avea alta solutie!

In: Comentariul zilei

Fostul șef al Curţii Constituţionale a României (CCR), Augustin Zegrean, a declarat luni că președintele Klaus Iohannis „a făcut ceea ce era obligat să facă” prin semnarea decretului de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al DNA.

„Nu exista altă soluție, o decizie o respecți sau nu o respecți”, a spus acesta, într-o intervenție telefonică la Digi 24.

În opinia sa, „nu se termină lupta anticorupție aici” iar „cine se bucură (de această decizie) se bucură degeaba” deoarece lupta anticorupție „este prea susținută de societate și de partenerii externi ca să se oprească aici”.

„Îmi pare rău pentru Laura Codruța Kovesi, merita să-și ducă mandatul până la capăt”, a adăugat Zegrean, care a notat însă că „dacă nici deciziile justiției nu se respectă lucrurile se încurcă rău de tot”.

Augustin Zegrean desfiinteaza punct cu punct marele plan al PSD prin care presedintele Iohannis era scos din joc!

In: Comentariul zilei

Președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Eugen Nicolicea, a avansat o ipoteză care aruncă jocul politic în aer. Nicolicea a explicat că Parlamentul l-ar putea suspenda pe Iohannis, președintele Senatului merge la Cotroceni, semnează revocarea Laurei Codruța Kovesi, iar apoi, Parlamentul retrage Hotărârea de demitere, Iohannis revine la Cotroceni și referendumul de suspendare nu mai are loc. 

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat, pentru STIRIPESURSE.RO, că nu este posibil un astfel de scenariu pentru că articolul 95, alineat 3 din Constituție este imperativ și impune organizarea referendumului de suspendare, pentru că în acest fel se află care este voința populară.

”Eu cred că glumește, cred că v-a aruncat o coajă de banană să vadă dacă alunecați pe ea. Procedura de suspendare este prevăzută în Constituție, ea nu este o joacă. În Constituție scrie clar că după suspendarea președintelui se merge la referendum. Nu se poate fără exprimarea voinței populare.

Eu știu de unde s-a inspirat acest domn, moldovenii fac acest lucru, își dau jos președintele o săptămână, apoi îl pun la loc, dar acolo Curtea Constituțională îl suspendă și cred au o prevedere specială în acest sens.

În cazul unei proceduri de suspendare, cel mai mult contează voința populară, pentru că tocmai de aceea s-a scris în Constituție că poporul alege președintele.

Dacă suntem o țară, un regim constituțional, un astfel de scenariu nu este posibil absolut deloc. Așa, suspendăm Constituția și devenim orice altceva, dar nu un o țară guvernată de Constituție și legi.

Eu am să vă rog să citiți Articolul 95, aliniatul 3 din Constituție: ”(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.”

Acest articol din Constituție nu lasă niciun loc de interpretare, este un text imperativ”, a declarat Augustin Zegrean, pentru STIRIPESURSE.RO.

CTP, declaratii radicale: Este republica hotilor. Iohannis sa NU respecte decizia CCR si sa mergem la referendum!

In: Comentariul zilei

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu ii solicita presedintelui Klaus Iohannis sa nu respecte decizia CCR prin care i se impune revocarea Laurei Codruta Kovesi. CTP afirma ca, in caz contrar, Iohannis va disparea ca politician.

Iohannis sa nu respecte aceasta decizie si sa suporte consecintele acestei sanctiuni. Trebuie sa mearga pana la suspendare, este o solutie corecta si constitutionala. Daca semneaza revocarea, nu mai are niciun viitor politic.

Nesocotirea unei decizii a CCR nu afecteaza statul de drept cat timp faptuitorul suporta consecintele”, a declarat CTP intr-o interventie la Europa FM.

„Iohannis este acum principala forta de opozitie la actuala putere si la ce vrea ea sa faca cu aceasta tara si cu acest popor. Daca accepta aceasta hotarare el respecta legea insa dispare ca forta de opozitie a actualei puteri si dispare ca politician.

Daca nu o respecta, va suporta consecintele, va fi suspendat, vom merge la referendum, dar Iohannis va continua sa existe ca forta de opozitie”, a subliniat CTP.

Prin motivarea la decizia de a impune revocarea lui Kovesi, CCR il scoate practic pe Iohannis in afara jocului.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , ,

Fostul presedinte al Curtii Constitutionale desfiinteaza motivarea demiterii lui Kovesi: Nu face cine ce vrea in tara asta!

In: Comentariul zilei

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR), Augustin Zegrean, a declarat joi, pentru AGERPRES, că este surprins că în motivarea deciziei CCR în cazul şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, se spune că eliberarea din funcţie este la discreţia ministrului Justiţiei.

„Mă surprinde că în motivarea deciziei se spune că eliberarea din funcţie e la discreţia ministrului Justiţiei. Noi suntem într-un regim constituţional, nu într-un regim discreţionar. Nimic nu e la discreţia nimănui, nu face cine ce vrea în ţara asta şi mă mir că CCR a făcut o astfel de precizare sau altfel de motivare, mai mult, articolul 109 din Constituţie, pe care ei îl invocă aici, nu are nicio legătură cu minuta pe care au pronunţat-o”, a spus Zegrean.

El a menţionat că, dacă şeful statului a aprobat numirea, tot el trebuie să aprobe şi retragerea din funcţie a procurorului-şef al DNA.

„Procedura de numire şi revocare a procurorilor-şefi e prevăzută în lege şi pe procedura aceea scrie că propunerea aparţine ministrului Justiţiei, care are nevoie de un aviz consultativ din partea Secţiei de procurori de la CSM, dar în situaţia de faţă procurorii de la CSM au dat în unanimitate aviz negativ referitor la motivele invocate în solicitarea ministrului Justiţiei, arătând că nu sunt de natură a duce la înlăturarea din funcţie a procurorului-şef al DNA, iar preşedintele este cel care dispune, pentru că el semnează, deci, până când preşedintele nu semnează numirea în funcţie, procurorul nu intră în executarea mandatului. Juriştii ştiu asta despre un principiu care spune că o procedură din aceasta are şi o cale inversă, principiul simetriei juridice (…) dacă preşedintele a aprobat numirea, tot el trebuie să aprobe şi retragerea, deci nu este corect ce spun ei că e la discreţia ministrului Justiţiei”, a adăugat Zegrean.

Argumentele cuprinse în propunerea de revocare a procurorului din funcţia de conducere, precum şi temeinicia acestora se subsumează competenţei discreţionare a ministrului Justiţiei, şi nu a preşedintelui României, arată Curtea Constituţională a României în motivarea deciziei prin care s-a stabilit că există un conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat, joi, motivarea deciziei prin care a stabilit că preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, fiind constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare formulată de ministrul Justiţiei.

Curtea Constitutionala nu impune niciun termen: Presedintele Iohannis o poate demite pe Laura Codruta Kovesi cand vrea!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Curtea Constituțională (CCR) nu a impus președintelui un termen, în motivarea la decizia privind revocarea șefei DNA. „Ești în ilegalitate dacă nu aplici decizia”, a declarat șeful CCR, Valer Dorneanu. 

„Nu am dat niciun termen de aplicare, termenul curge de la data publicării. Ești în ilegalitate dacă nu aplici decizia”, a spus Dorneanu, potrivit Digi24.

Anterior, ministrul Justiției Tudorel Toader, a precizat că deciziile Curții Constituționale sunt „obligatorii pentru toți, de la data publicării în Monitorul Oficial”.

„Deciziile CCR sunt obligatorii erga omnes, adică pentru toți, de la data publicării în Monitorul Oficial. (…) Obligația pe care o instituie Constituția este de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial”, a declarat Toader.

Fostul presedinte al CCR anunta cum poate ramane Kovesi in functie, mult timp de acum inainte, fara sa incalce legea!

In: Comentariul zilei

Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, afirmă că preşedintele trebuie să semneze decretul de revocare a şefei DNA „într-un termen rezonabil”, care ar putea să fie unul foarte îndelungat.

„În Constituție nu am găsit un termen în care șeful statului să fie obligat să facă ceva. Are termene în Constituție cu privire la situații grave: în stare de război, în stare de necesitate, respectă niște termene în care trebuie să facă această revocare. Dar sigur că, fiind o decizie obligatorie, trebuie respectată și trebuie un anumit termen rezonabil, asta e limbajul european”, a declarat Zegrean la Realitatea TV.

Întrebat dacă preşedintele Iohannis poate face acest lucru în penultima zi a manadatului Laurei Coduta kovesi, Zegrean a răspuns: „Dacă vi se pare că e un termen rezonabil, poate să îl facă.”

În privinţa unui eventual referendum cu privire la decizia CCR, Zegrean susţine că un asemenea demers ar fi inutil.

„Depinde pe ce domeniu face referendumul. Nu se face referendum împotriva unei hotărâri judecătorești. Asta ar însemna că cineva are putere multă și mare și să poată să facă referendum împotriva unei hotărâri de condamnare, de exemplu. Nu, nu se poate”, a declarat fostul preşedinte CCR.

!-- Composite Start -->
Loading...