Ciorbea se apuca de munca! Nu face nimic pentru romani, incearca sa-si salveze uriasa pensie speciala!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Victor Ciorbea a trimis un memoriu comisiei juridice a Senatului în care se plânge că președintele Klaus Iohannis nu este de acord cu pensia specială pe care i-a acordat-o PSD.

 Ciorbea a invocat, în memoriul său trimis Senatului cu două săptămâni înainte ca chiar Curtea Constituțională să declare pensia sa neconstituțională, mai multe rapoarte ale Comisiei de la Veneția în care sunt date ca exemple țările în care remunerația Avocatului Poporului este egală sau chiar superioară celei a judecătorilor Curților Supreme sau Constituționale.

Acțiunea lui Ciorbea a fost semnalată pe Facebook de senatorul USR George Dircă, membru al comisiei juridice a Senatului.

”Avocatul Poporului, dl. Ciorbea lovește din nou, dar in interes propriu”, scrie George Dircă.

”Printr-o cerere adresată Comisiei Juridice din Senatul României, Victor Ciorbea își amintește brusc de practica Comisiei de la Veneția, pe care părea că o uitase atunci când Guvernul a adoptat OUG 92 ce a modificat legile justiției contrar recomandărilor partenerilor europeni. Acum ne trimite un mesaj cu subînțeles prin care ne pune în vedere că atât timp cât Avocatului Poporului și adjuncților sai nu le sunt asimilate drepturile cu cele din sistemul judiciar sau chiar cel al Curții Constituționale, statul nu recunoaște pe deplin statutul constituțional specific al Avocatului Poporului în concordanță cu statutul european al omologilor din statele europene.

Pe scurt, domnul Ciorbea ne explică de ce trebuie sa il platim mai bine, daca vrem sa fim europeni.

In plus, problema stabilirii remunerației Ombudsmanului este o chestiune ce ține atât de respect public, cât și de independența instituției, ne bate obrazul dl. Victor Ciorbea, invocand practica Comisiei de la Veneția.

Ca sa intelegeti mai bine ce ne cere domnul Ciorbea, va spun doar ca asimilarea cu rangul, salarizarea și condițiile de pensionare cu funcția de ministru nu i se pare suficienta Avocatului Poporului. Domnia sa doreste o recunoaștere sporită, mult peste merite, asimilată cu calitatea de judecător constituțional.

Dar cel mai mult domnul Victor Ciorbea dorește să identifice o cale prin care să cumuleze pensia cu salariul așa cum o fac bugetari de lux!

Ei bine, in sfarsit aflam subiectul care il scoate din amortire pe domnul Ciorbea: banii sai. Independenta justitiei poate sa astepte, nu?” – scrie Dîrcă.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

De ce tine ciorbea cu dintii de pensia speciala? Se scalda in lux!

In: Lux

Lăsat de CCR fără pensie specială, Victor Ciorbea, fost premier, acum deținător al funcției de Aviocat al Poporului nu se poate plânge că o duce rău. Acesta are, alături de soția sa, o casă uriașă, dar și tablouri și terenuri. Toate se regăsesc în declarațiile de avere ale celor doi soți.

„Averea principală a acestuia este însă în București, unde are o casă de locuit imensă: 700 de metri pătrați, cumpărată prin credit imobiliar. împreună cu soția sa, Lacrima. De asemenea, cei doi mai dețin în capitală un teren intravilan, dar și bijuterii, tablouri și icoane în valoare totală de 20.000 de lei. Deși are venituri extrem de mari, familia Ciorbea nu ține banii la bănci. Ciorbea are pe card ”doar” 3500 de euro și 500 de dolari, potrivit celei mai recente declarații de avere. Asta în condițiile în care Victor și Lacrima au încasat sume foarte mari în 2017 (declarațiile sunt disponibile deocamdată doar pentru acest an).

În calitate de avocat al poporului, Victor Ciorbea a câștigat în anul respectiv 138.000 de lei. Totodată, în calitate de pensionari, din martie și până la sfârșitul anului 2017, Ciorbea a mai încasat 123.560 de lei de la Casa de Pensii București.

Soția sa, și ea pensionară, a încasat 151.548 de lei, la care se adaugă o diferență de pensie (din 2015 până în 2017) de 79.383 de lei”, scrie Alba 24.

Presedintele Iohannis, lovitura grea pentru Avocatul Poporului, Victor Ciorbea

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale, luni, 12 noiembrie a.c., o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului. Prin legea sesizată de președinte, cei de la PSD și ALDE i-au mărit pensia lui Victor Ciorbea, exact în momentul în care Guvernul avea nevoie ca acesta să închidă ochii și să nu sesizeze la CCR Ordonanța de Urgență privind modificarea legilor justiției.

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului a fost transmisă de Parlament spre promulgare Președintelui României în de data de 24 octombrie 2018. Apreciem că această lege a fost adoptată cu nerespectarea prevederilor constituționale ale art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum și cu cele ale art. 147 alin. (4), iar prin conținutul său, actul normativ are prevederi care sunt contrare dispozițiilor constituționale consacrate prin art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), precum și prin art. 138 alin. (5) coroborat cu art. 111 alin. (1), potrivit argumentelor ce urmează a fi prezentate în continuare.

A. Motive de neconstituționalitate extrinsecă

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului a fost adoptată de Camera Deputaților cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum și cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituție

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, dedusă controlului de constituționalitate, a fost adoptată de Camera Deputaților, ca primă Cameră competentă, în ședința din data de 13 iunie 2018. Considerăm că această lege a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2), fiind dezbătută și adoptată de prima Cameră sesizată cu depășirea termenului constituțional stabilit la 60 de zile.

Inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului, precum și pentru modificarea art. 16 alin. (3) din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, aparținând unui număr de 2 deputați și 1 senator, a fost depusă la Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare la data de 27 decembrie 2017 (înregistrată sub nr. BPI.780/27-12-2017).

În conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (1) din Constituție, Biroul permanent al Camerei Deputaților, în ședința din data de 1 februarie 2018, a transmis propunerea legislativă menționată Guvernului, în vederea formulării unui punct de vedere. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Regulament, Biroul permanent a stabilit și termenul până la care să fie transmis acest punct de vedere, respectiv data de 26 februarie 2018. Precizăm că Guvernul a transmis punctul de vedere la data de 18 mai 2018 (nr. 6403/18.05.2018).

În conformitate cu dispozițiile art. 92 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, legea criticată a fost prezentată în ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților din data de 5 martie 2018 (Plx nr. 1/2018), fiind transmisă comisiilor competente, în vederea elaborării avizelor și a raportului.

Potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție: „Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate”. Astfel, Constituția instituie o prezumție absolută, în virtutea căreia o inițiativă legislativă, chiar dacă nu a fost adoptată de o Cameră, se consideră adoptată prin simpla trecere a timpului. Prezumția se bazează pe o presupusă acceptare tacită a propunerii legislative și pe lipsa obiecțiilor primei Camere sesizate.

Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile prevăzut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentală este un termen care privește raporturile constituționale dintre autoritățile publice, respectiv raporturile dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, și între acestea și Guvern, pe de altă parte. La împlinirea acestuia, dreptul și, totodată, obligația primei Camere competente să dezbată o inițiativă legislativă încetează, legea considerându-se adoptată în forma depusă de inițiator. Ca efect al împlinirii acestui termen se naște dreptul Camerei decizionale de a se pronunța asupra inițiativei adoptate în condițiile art. 75 alin. (2) și de a decide definitiv. De asemenea, împlinirea acestui termen are consecința imposibilității membrilor primei Camere competente de a mai formula amendamente, dincolo de acest interval de timp stabilit de Constituție propunerile parlamentarilor sau ale comisiilor nemaifiind admisibile. Aceeași este și consecința pentru Guvern care, dincolo de acest termen nu mai poate formula și depune amendamente cu privire la legea respectivă în cadrul primei Camere sesizate, nu mai poate solicita dezbaterea acesteia în procedură de urgență sau înscrierea ei cu prioritate pe ordinea de zi, toate aceste drepturi putând fi exercitate de Guvern doar în cadrul Camerei decizionale.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că „termenele care privesc desfășurarea raporturilor constituționale dintre autoritățile publice, (…) în măsura în care nu se prevede altfel în mod expres, nu se calculează pe zile libere.” (Decizia nr. 233/1999). Totodată, în Decizia nr. 89/2010 Curtea a reținut că dispozițiile art. 101 din Codul de procedură civilă – potrivit cărora „termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul” – nu sunt aplicabile în dreptul public, supus regulii în virtutea căreia termenele, în acest domeniu, se calculează pe zile calendaristice, în sensul că se include în termen și ziua în care el începe să curgă și ziua când se împlinește.

Dispozițiile art. 75 alin. (2) din Constituție nu prevăd un anumit mod de calcul al acestor termene pe care prima Cameră competentă le are la dispoziție pentru a se pronunța asupra unei inițiative legislative. În absența oricăror prevederi constituționale exprese, considerăm că – fiind termene ce privesc desfășurarea raporturilor constituționale dintre autoritățile publice, deci de drept public – acestea urmează regula stabilită de jurisprudența constantă din ultimii 20 ani a Curții Constituționale și se calculează pe zile calendaristice. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor constituționale ale art. 75 alin. (2) și ale art. 66, considerăm că singura ipoteză în care termenele de adoptare tacită ar putea fi suspendate este aceea a perioadei dintre sesiunile parlamentare ordinare, în condițiile în care nu s-a cerut întrunirea în sesiune extraordinară. Normele constituționale trebuie să fie interpretate în sensul de a produce efecte, scopul urmărit de legiuitorul constituant derivat fiind acela de a crea pentru Camera de reflecție posibilitatea de a se pronunța într-un termen rezonabil. Or, sistemul constituțional român instituie regula sesiunilor periodice și nu a celor permanente. Prin urmare, între cele două perioade prevăzute la art. 66 alin. (1) din Constituție pentru cele două sesiuni ordinare, în absența unei cereri de convocare a unei sesiuni extraordinare, termenele prevăzute la art. 75 alin. (2) din Constituție trebuie considerate suspendate.

Totodată, fiind pe tărâmul dreptului public, la calculul termenului de 45, respectiv 60 de zile urmează să se includă în termen și ziua în care el începe să curgă și ziua când se împlinește.

Orice altă interpretare este de natură să conducă la moduri de calcul diferite ale altor termene constituționale ce privesc raporturile constituționale dintre autoritățile publice (termenul de promulgare, termenul de sesizare a Curții Constituționale, termenul în care se poate organiza referendumul de revizuire a Constituției etc.), ceea ce generează impredictibilitate și lipsă de transparență cu privire la împlinirea acestor termene, în general, și a celor prevăzute la art. 75 alin. (2), în special; în plus, orice altă interpretare ar însemna o adăugare la textul constituțional.

Impredictibilitatea și lipsa de transparență cu privire la împlinirea termenelor prevăzute la art. 75 alin. (2) este întărită și de faptul că în prezent, potrivit regulamentelor parlamentare termenele constituționale de adoptare tacită se socotesc în mod diferit la Camera Deputaților față de Senat, aspect ce este de natură să contravină și art. 1 alin. (5), în ceea ce privește supremația Constituției. Potrivit art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților: „(1) În temeiul art. 75  alin. (1) și (2) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, se pronunță asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepție codurile și legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunță în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul permanent și ordonanțele de urgență, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputaților. (1¹) În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, termenele aferente procesului legislativ curg de la data înregistrării la Biroul permanent însoțite de avizele solicitate și se socotesc luând în calcul 4 zile pe săptămână, cu excepția sărbătorilor legale. (2) La data expirării termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră adoptate de Camera Deputaților și se trimit Senatului sub semnătura președintelui Camerei Deputaților”. Totodată, potrivit art. 119 din Regulamentul Senatului: „Pentru termenele procedurale ale procesului legislativ se iau în calcul numai zilele în care Senatul lucrează în plen sau în comisii permanente”.

Așadar, regulamentele parlamentare ale celor două Camere cuprind dispoziții diferite cu privire la modul de calcul al acelorași termene constituționale prevăzute la art. 75 alin. (2). Astfel, dispozițiile art. 113 alin. (1¹) din Regulamentul Camerei Deputaților stabilesc că aceste termene se calculează luând în calcul 4 zile pe săptămână, cu excepția sărbătorilor legale, în timp ce art. 119 din Regulamentul Senatului prevede că la calculul acestor termene se au în vedere numai zilele în care Senatul lucrează în plen și în comisii. Desigur, în cadrul autonomiei de care beneficiază, Camerele sunt libere să își stabilească programul de lucru așa cum consideră, dimensionându-l în funcție de multiple variabile. Programul de lucru în plen și în comisii nu este cunoscut la începutul unei sesiuni, uneori acesta putând să suporte modificări chiar în cursul unei săptămâni de lucru.

Însă, extinderea aplicării unor dispoziții regulamentare diferite și în ceea ce privește modul de calcul al termenelor prevăzute la art. 75 alin. (2) din Constituție pune în pericol securitatea raporturilor juridice în materie de legiferare. Așa cum a reținut și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, autonomia regulamentară dă dreptul Camerelor Parlamentului de a dispune cu privire la propria organizare și procedurile de desfășurare a lucrărilor parlamentare, însă aceasta nu poate fi exercitată în mod discreționar, abuziv, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului sau a normelor imperative privind procedura parlamentară; normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale ale forului legislativ și trebuie interpretate și aplicate cu bună-credință și în spiritul loialității față de Legea fundamentală (Decizia nr. 209/2012).

În consecință, fiind termene de drept public, ce vizează desfășurarea raporturilor constituționale dintre cele două Camere ale Parlamentului, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, termenele prevăzute la art. 75 alin. (2) din Constituție se calculează calendaristic, această interpretare unitară fiind singura de natură să confere efectivitate normelor constituționale menționate, asigurând, pe de o parte, respectarea principiului transparenței activității parlamentare, iar pe de altă parte, predictibilitate în aplicarea normelor constituționale și în derularea procesului de legiferare.

Momentul de la care încep să curgă termenele prevăzute la art. 75 alin. (2) din Constituție este reglementat asemănător în regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. Astfel, potrivit art. 113 alin. (1¹) din Regulamentul Camerei Deputaților, în cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, termenele aferente procesului legislativ curg de la data înregistrării la Biroul permanent însoțite de avizele solicitate, iar potrivit art. 118 din Regulamentul Senatului: „Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoțite de avizele necesare”.

Totodată, potrivit art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților: „Art. 92. – (1) În exercițiul dreptului de inițiativă legislativă, Guvernul înaintează Camerei proiecte de legi. Deputații, senatorii și cetățenii prevăzuți la art. 74 din Constituția României, republicată, pot prezenta Camerei Deputaților propunerile legislative. Acestea trebuie să fie însoțite de o expunere de motive și redactate în forma cerută pentru proiectele de legi. (2) Deputații pot prezenta și proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților. (3) În cazul propunerilor legislative depuse în condițiile alin. (1), președintele Biroului permanent solicită avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere sau informarea, după caz, a Guvernului, care trebuie depuse în maximum 15 zile de la data solicitării. Punctul de vedere al Guvernului poate conține și amendamente. (4) În cazul propunerilor legislative depuse în condițiile alin. (1), care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, președintele Camerei Deputaților va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condițiile art. 111 din Constituția României, republicată, în același termen de 15 zile. (5) În cazul în care Consiliul Legislativ sau Guvernul nu transmite, în termen de 15 zile de la solicitare, avizul, punctul de vedere sau informarea, după caz, Biroul permanent va stabili comisia sesizată în fond, comisiile de aviz, termenul de depunere a raportului pentru propunerea legislativă respectivă, trimițând proiectul pentru dezbatere și întocmirea raportului.”

De asemenea, potrivit art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților: „(1) În temeiul art. 75 alin. (1) și (2) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, se pronunță asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepție codurile și legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunță în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul permanent și ordonanțele de urgență, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputaților. (1¹) În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, termenele aferente procesului legislativ curg de la data înregistrării la Biroul permanent însoțite de avizele solicitate și se socotesc luând în calcul 4 zile pe săptămână, cu excepția sărbătorilor legale. (2) La data expirării termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră adoptate de Camera Deputaților și se trimit Senatului sub semnătura președintelui Camerei Deputaților”.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 92 alin. (1) – (5) și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților rezultă că, pentru propunerile legislative înregistrate la Camerei Deputaților ca primă Cameră sesizată:

– termenele prevăzute la art. 75 alin. (2) din Constituție curg de la data înregistrării la Biroul permanent însoțite de avizele solicitate; astfel, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 92 alin. (5) coroborat cu art. 113 alin. (1¹) din Regulamentul Camerei Deputaților, o inițiativă pentru care a început să curgă termenul prevăzut la art. 75 alin. (2) din Constituție va avea întotdeauna un număr de înregistrare identificat cu inițiala Plx., urmată de un număr (numărul de înregistrare la Biroul permanent) și un an; spre deosebire de aceste propuneri legislative, inițiativele care nu se încadrează pe ipoteza normativă și procedurală de la art. 113 alin. (1¹)  din Regulamentul Camerei Deputaților, ci pe cea de la art. 92 alin. (3) și alin. (4) din Regulament – și pentru care termenul prevăzut la art. 75 alin. (2) din Constituție nu a început să curgă – sunt identificate cu inițialele BPI., urmate de un număr și o dată, care sunt întotdeauna diferite de cele ale celor identificate prin Plx.;

– Biroul permanent este cel abilitat să stabilească termenele atât pentru organismele avizatoare, cât și pentru comisiile permanente sesizate în fond; la împlinirea acestor termene, Biroul permanent nu este obligat să aștepte primirea acestor avize sau puncte de vedere, fiind de principiu statuat prin jurisprudența Curții Constituționale că Parlamentul nu poate fi ținut în realizarea activității de legiferare de faptul că una sau alta dintre autoritățile sau instituțiile publice cu competențe de avizare nu trimit sau transmit cu întârziere un punct de vedere solicitat de una sau alta dintre Camere; din această perspectivă, transmiterea de către Guvern cu întârziere a punctului său de vedere nu poate ține în loc o Cameră în dezbaterea unei inițiative legislative, întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (1) din Constituție, obligația constituțională este în sensul solicitării informării Guvernului și nu a obligativității existenței punctului de vedere al Guvernului.

Din informațiile publice înscrise pe fișa ce corespunde parcursului legislativ la Camera Deputaților a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului rezultă că:

– în cadrul ședinței sale din 1 februarie 2018, Biroul permanent al Camerei Deputaților înregistrează inițiativa legislativă sub nr. Plx 1/2018 și, totodată, solicită punct de vedere de la Guvern și Consiliul Legislativ, cu termen 26.02.2018, precum și de la Consiliul Economic și Social, cu termen 15.02.2018;

– în cadrul ședinței sale din 5 martie 2018, legea criticată a fost prezentată în Biroul permanent al Camerei Deputaților, care – în absența punctului de vedere al Guvernului, dar având avizul Consiliul Legislativ și pe cel al Consiliului Economic și Social, în conformitate cu dispozițiilor art. 92 alin. (5) din Regulament – a sesizat comisiile permanente în vederea elaborării avizelor și, respectiv, a raportului.

Așadar, dispozițiile art. 92 alin. (1)-(5) și ale art. 113 alin. (1¹) din Regulament, semnifică data de la care începe să curgă termenul de 60 de zile prevăzut de art. 75 alin. (2) din Constituție pentru legea dedusă controlului de constituționalitate. Această concluzie este întărită și de faptul că, din aceleași informații publice cuprinse în fișa inițiativei legislative deduse controlului de constituționalitate, ulterior ședinței din 5.03.2018, nu a mai existat o altă ședință a Biroului permanent al Camerei Deputaților în cadrul căreia această propunere legislativă să fie prezentată în sensul art. 113 alin. (1¹)  din Regulament.

Prin urmare, în ceea ce privește Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului termenul prevăzut de art. 75 alin. (2) din Constituție a început să curgă la data de  5.03.2018, termenul inițial de adoptare tacită fiind de 45 de zile, care a început să curgă de la această dată. În opinia noastră, calculând acest termen în acord cu jurisprudența constituțională, respectiv pe zile calendaristice, acest termen s-a împlinit la data de 18 aprilie 2018.

Ca atare, la data de 14.05.2018 nu mai putea fi modificat termenul de adoptare tacită prin prelungirea lui la 60 de zile, întrucât acesta expirase. De altfel, la această dată se împlinise chiar și termenul maxim constituțional de 60 de zile în care Camera Deputaților ar fi putut să se pronunțe asupra legii criticate în calitate de primă Cameră sesizată (3 mai 2018). Astfel, indiferent de termenul constituțional considerat a fi aplicabil, sancțiunea prevăzută la art. 75 alin. (2) teza a II-a din Constituție intervenise, fie la data de 18 aprilie 2018, fie la cea de 3 mai 2018, iar legea criticată trebuia transmisă Camerei decizionale în forma inițiatorului, ca adoptată tacit. Or, prin continuarea procedurii parlamentare după împlinirea termenului de adoptare tacită și prin adoptarea legii de către Camera Deputaților în calitate de primă Cameră competentă în data de 13 iunie 2018, într-o altă formă decât cea a inițiatorului și amendată substanțial, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Constituție. În conformitate cu prevederile constituționale menționate, obligația Camerei Deputaților după împlinirea termenului constituțional era să considere legea adoptată tacit și să o transmită Senatului pentru continuarea procedurii legislative. După împlinirea acestui termen, nici Camera Deputaților în ansamblul său și nicio altă structură de lucru sau de conducere nu ar mai fi putut formula amendamente și nu ar mai fi putut înscrie legea pe ordinea de zi. Procedând în acest mod, dezbaterea și adoptarea de către Camera Deputaților a legii criticate în ședința din 13 iunie 2018 s-a realizat și cu încălcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală în ceea ce privește modul de calcul al termenele referitoare la desfășurarea raporturilor constituționale între autoritățile publice. Prin urmare, considerăm că, începând cu data de 18 aprilie 2018, legea dedusă controlului de constituționalitate este adoptată tacit, iar orice amendare, dezbatere sau adoptare ulterioară acestei date asupra acestei legi este efectuată cu nerespectarea Constituției.

VIDEO-Cum arata vila uriasa a lui Victor Ciorbea de pe malul lacului Herastrau din Bucuresti!

In: Videoclipul zilei

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, are datorii la banci de 1,4 milioane de euro, conform propriei declaratii de avere. Cu o parte din acesti bani el si-a ridicat un palat pe malul lacului Herastrau din Bucuresti, in apropierea unui fost bordel.

Ciorbea are de platit rate consistente pana in 2024, data la care datoria uriasa pe care o are la BRD va fi stinsa.

Numerosi lideri politici si jurnalisti independenti au aratat ca atitudinea slugarnica a lui Victor Ciorbea fata de PSD este cauzata de necesitatea pastrarii functiei de Avocat al Poporului, care ii aduce veniturile necesare astfel incat sa isi plateasca ratele la banca. Recent, Senatul a votat ca Avocatul Poporului sa beneficieze de pensie speciala. Cumulat cu salariul, veniturile lui Ciorbea ajung astfel la peste 10.000 de euro pe luna.

In semn de multumire fata de PSD, Ciorbea a fugit in concediu cu tot cu atributiile de Avocat al Poporului imediat dupa ce Guvernul PSD a adoptat ordonanta de urgenta privind justitia. Atat partidele de Opozitie cat si Parchetul General au inaintat solicitari Avocatului Poporului pentru a sesiza CCR in legatura cu aceasta ordonanta.

Iata cum arata vila pentru care Ciorbea si-a vandut sufletul PSD-ului.

Intamplator, aceasta este situata la doua case distanta de un fost bordel, informa EVZ in 2014. Vila familiei Ciorbea este mai impunatoare de pe strada Intrarea Valului. A obtinut aprobarea de constructie din anul 2004 pentru subsol, parter, etaj si mansarda. Conform declaratiei de avere, locuinta are o suprafata totala de 700 de metri patrati.

Sursa: Aktual24.ro

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , ,

Dacian Ciolos: „Ii vom taia pensia lui Ciorbea! Romania nu este formata din corupti si infractori”

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Miscarea Romania Impreuna (RO+) anunta ca se angajeaza politic sa refaca intreaga structura a sistemului juridic pe care PSD si ALDE incearca sa o distruga in aceste zile. In acelasi timp, se angajeaza sa taie toate pensiile speciale pe care actuala putere politica le foloseste ca mita pentru persoanele aflate in sistem astfel incat acestea sa sustina demantelarea Justitiei.

Partidul lui Ciolos anunta ca, in curand, la viitoarele alegeri, ca Opozitia va prelua conducerea politica si „vom schimba de urgenta toate aceste masuri care constituie o mita mascata prin care se cumpara complicitatea unor oameni fara scrupule”.

„Este o rusine ce fac PSD si ALDE astazi cu sistemul de justitie. Romania nu este formata din corupti si infractori si asta se va vedea inca de la urmatoarele alegeri. Vedem ca sunt dispusi sa faca orice pentru a scapa de puscarie si a ramane la putere. Distrug sistematic si premeditat sistemul de justitie, pentru ca isi inchipuie ca vor scapa. Mituiesc functionari, demnitari, categorii sociale defavorizate, totul, intr-o disperare fara seaman si nemaiintalnita intr-o societate democrata. E o lectie pentru noi, pentru ca nu ne putem astepta la altceva de la niste oameni care cred ca bugetul statului le apartine personal si, cand sunt pusi in fata evidentelor, incearca sa distruga justitia pentru a nu suferi consecintele.

Fac un apel la oamenii de buna credinta din societatea romaneasca, fie ca sunt angajati ai statului, fie persoane private. Rezistenta in fata ticalosiei este o proba de onoare si demnitate. Este imperios necesar sa ne demonstram ca Romania in anul Centenarului nu este un esec social. Ca nu acceptam dictatura hotilor si a impostorilor. Ceea ce face Victor Ciorbea, in calitatea sa de Avocat al Poporului, este o rusine pe care cetatenii Romaniei nu au de ce sa si-o asume si sa o suporte“, a declarat presedintele fondator al Miscarii Romania Impreuna (RO+), Dacian Ciolos.

By: Stefan Mihalache Tags: , , ,

Jurnalistul Oreste Teodorescu: Sistemul judiciar arde din cauza piromanilor ciumei roșii, “avocatul poporului” își odihnește osânza in aeroport!

In: Comentariul zilei

În plin scandal legat de OUG pe Legile Justiției, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a plecat în concediu. Instituția pe care o conduce a anunțat că Ciorbea pleacă în SUA, în perioada 17-30 octombrie 2018.

Ca o confirmare, Ciorbea a fost surprins, miercuri, în aeroport, de jurnalistul Oreste Teodorescu.

“In timp ce sistemul judiciar arde din cauza piromanilor ciumei roșii, “avocatul poporului” își odihnește osânza in aeroport spre Londra! Ce mizerie! Nu concediul in sine, ci faptul ca nu a delegat pe nimeni cu competente decizionale, cât va orbecăi el prin Soho…”, scrie Oreste pe Facebook.

Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, i-a abandonat pe romani! In plin scandal pe legile justitiei, el si-a luat concediu!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a plecat in concediu, in conditiile in care numeroase organizatii, partide si personalitati i-au solicitat ca atace la CCR ordonanta de urgenta pe justitiei care a fost adoptata, luni, de Guvernul Dancila.

„Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, e, de azi, in concediu. Desi e singurul care poate ataca la CCR mizeria de ordonanta de urgenta care nu numai ca pune in pericol dosare aflate in lucru, lasandu-le fara procurori, printre ele cel privind violentele din 10 august sau dosarul Teldrum, dar arunca in aer activitatea DNA (da, de azi, procurorii DNA nu mai pot ramane in functie pentru ca nu indeplinesc conditiile, cu aplicabilitate imediata, din OUG-ul de modificare a legilor justitiei, iar daca raman, teoretic, probele din dosarele la care lucreaza in aceasta perioada pot fi atacate ca ilegale). Deci, Victor Ciorbea pleaca in concediu exact in aceasta perioada si exact dupa ce Guvernul i-a majorat la mii de euro indemnizatia.

Nu miroase asta a premeditare a asaltului impotriva Justitiei, cerut de gasca penala din fruntea tarii si dat de slugile acesteia din Guvernul Romaniei?”, scrie Melania Cincea pe Facebook.

Recent, Parlamentul a stabilit ca Victor Ciorbea are dreptul sa incaseze si pensie speciala, aceasta fiind de 36.000 de lei. Veniturile sale lunare, din banii romanilor, se ridica astfel, in acest moment, la peste 56.000 de lei.

Forumul Judecatorilor i-a cerut, marti lui Victor Ciorbea sa conteste la CCR ordonante de urgenta pe justitie. Liderul PNL, Ludovic Orban, a anuntat ca si partidul sau intentioneaza sa transmita o sesizare in acest sens catre Avocatul Poporului.

„Avocatul Poporului sa sesizeze CCR. Asa a facut intr-o alta speta care a dus la emiterea deciziei CCR 1221/2008, cand Avocatul Poporului a invocat: ‘Prin emiterea OUG 136/2008, Guvernul incearca sa se situeze ‘intr-o pozitie opusa si conflictuala cu Parlamentul’ care, in cadrul celor trei puteri, ‘are o pozitie primordiala’, infaptuind functia legislativa si gestionand procesul decizional. Functia executiva realizata de Guvern este in mod evident subordonata si controlata de Parlament, rolul acestuia fiind acela de ‘a executa legile’, iar ‘nu de a obstructiona aplicarea lor’. In aceste conditii, ordonanta criticata ‘se prezinta ca un refuz explicit al Guvernului de a aplica si executa legea votata de catre Parlament si promulgata de Presedintele Romaniei. Prin aceasta se incalca comportamentul constitutional loial, comportament care rezulta din principiul separatiei si echilibrului puterilor’, arata si judecatorul Cristi Danilet intr-o postare pe blogul sau.

Victor Ciorbea, prietenul fostului primar al Capitalei: Oprescu trebuie internat de urgenta, starea lui e GRAVA!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE
O ancheta efectuata de Avocatul Poporului in arestul in care este tinut Sorin Oprescu a concluzionat ca acesta ar trebui internat intr-un spital, avand in vedere „bogata incarcatura patologica” a acestuia, susceptibila sa „provoace afectiuni cardiovasculare”. „Concluzia este ca in cazul unui pacient cu o bogata incarcatura patologica trebuia urmarit si deferit unei sectii de cardiologie” care sa dispuna de toate dotarile necesare, a spus doctorul care a facut parte din echipa de ancheta a Avocatului Poporului.

In plus, s-a constatat ca „regimul alimentar nu e adecvat” si ca „persoanele private de libertate sunt dependente de pachetele pe care le primesc”.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a precizat ca in cazul lui Sorin Oprescu „riscurile sunt foarte mari”, conform hotnews.ro.


Ciorbea a precizat ca nu se pronunta daca se impune sau nu arestul preventiv: „Ne intereseaza problema respectarii dreptului la sanatate si integritate fizica, corporala si, de ce nu, la viata”.Reamintim ca Victor Ciorbea s-a autosesizat in cazul lui Sorin Oprescu si a trimis in urma cu o zi o echipa care sa analizeze conditiile in care este tinut in arest preventiv primarul suspendat al Capitalei.

Astfel, la arestul Capitalei s-au deplasat doi reprezentanti ai institutiei, un medic si un reprezentant al unui ONG specializat in astfel de chestiuni.

Victor Ciorbea a precizat ca a luat aceasta decizie dupa ce a constatat „ca este foarte serios pus sub semnul intrebarii dreptul la sanatate”.

Intrebat ce se poate intampla in urma unei astfel de vizite, Avocatul Poporului a raspuns ca „s-ar putea face imediat o recomandare catre conducerea arestului actionand si pe linie ierarhica si se poate merge pana la varful ierarhiei, respectiv „minister, poate chiar mai sus, guvern, parlament”.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,
!-- Composite Start -->
Loading...