Curtea Constitutionala a desfiintat complet, punct cu punct, Codul Penal inventat de PSD!

In: Politica

Curtea Constituțională le-a dat peste degete parlamentarilor PSD, ALDE și UDMR care vor să modifice Codul Penal într-un sens care să facă mai ușoară viața infractorilor și să îngreuneze prinderea și pedepsirea penalilor. Nu este decât o victorie de etapă pentru cei care încă vor domnia legii în România, cu atât mai mult cu cât CCR a admis doar „parțial” obiecțiile Opoziției și ale președintelui Iohannis.

CCR a admis parţial, pe 25 octombrie 2018, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Judecătorii au stabilit, printre altele, că modificările aduse infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă sunt neconstituţionale, dar au respins contestaţiile cu privire la abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.

Reducerea termenelor de prescripţie conduce la îngreunarea sau împiedicarea anchetării unor cauze penale, în special a celor complexe, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„Se ajunge la îngreunarea sau împiedicarea anchetării unor cauze penale, în special a celor complexe, privind fapte care au produs prejudicii foarte mari, pentru care împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale va conduce la imposibilitatea sancţionării făptuitorilor, fiindu-le creată astfel o situaţie mai favorabilă. Prin urmare, apreciem că o asemenea reducere a termenelor de prescripţie a răspunderii penale şi a celui de prescripţie specială este în contradicţie cu politica penală declarată a statului, respectiv reprimarea fenomenului infracţional”, se arată în motivare.

Conform aceleiaşi surse, reducerea semnificativă a termenelor de prescripţie reprezintă o soluţie legislativă care contravine jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi afectează echilibrul între dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârşesc infracţiuni, răspunzând astfel unui interes general, şi drepturile persoanelor care beneficiază de această reducere. În plus, reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale „nu este de natură să asigure un just echilibru între drepturile persoanelor inculpate pentru săvârşirea unei infracţiuni şi drepturile persoanelor prejudiciate prin comiterea lor”.

Au vrut să ușureze eliberarea condiționată. CCR: „E o slăbire, fără precedent, a rolului sancţionator al condamnărilor”

Relaxarea regimului liberării condiţionate prin reducerea fracţiilor obligatorii din durata pedepsei aplicate deturnează finalitatea şi scopul pedepsei şi contravine politicii penale a statului, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a României a admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„Astfel, ori de câte ori reglementarea în vigoare prevede o fracţie de executat de minim trei pătrimi, noua reglementare impune două treimi, în loc de două treimi impune jumătate, în loc de jumătate impune o treime sau în loc de o treime prevede o pătrime. Rezultă, aşadar, că legiuitorul a redus sensibil fracţiile care trebuie executate din durata pedepselor pentru ca, în speţă, condamnatul să aibă vocaţie la acordarea măsurii de liberare condiţionată. Deşi legiuitorul are competenţa de a structura condiţiile liberării condiţionate, acesta trebuie însă să ţină cont de politica sa penală, astfel cum a fost configurată la adoptarea Codului penal”, se precizează în motivare.

Curtea constată că noua soluţie legislativă reduce fracţiile de pedeapsă de executat, pentru ca un condamnat să aibă vocaţie la liberare condiţionată, sub cele prevăzute în vechea reglementare din 1969, iar în privinţa condamnaţilor care au împlinit vârsta de 60 de ani s-a revenit la fracţiile de pedeapsă din vechea reglementare.

„Însă ceea ce îi scapă legiuitorului este faptul că, faţă de vechea reglementare, maximul special al pedepselor este mult diminuat, astfel că şi pedepsele aplicate sunt mai mici. Or, a reduce atât maximul special al pedepselor, cât şi fracţiile care se raportează la acestea relevă o lipsă a unei atitudini raţionale a legiuitorului faţă de fenomenul infracţional şi o slăbire, fără precedent, a rolului sancţionator al hotărârii judecătoreşti de condamnare. Se încurajează, astfel, săvârşirea de infracţiuni, având în vedere regimul extrem de favorabil al liberării condiţionate”, precizează CCR.

În opinia judecătorilor constituţionali, o asemenea măsură deturnează finalitatea şi scopul pedepsei, precum şi vocaţia la liberare condiţionată, rolul punitiv al justiţiei penale fiind zădărnicit din moment ce executarea în integralitate a pedepsei devine excepţia, iar vocaţia liberării condiţionate devine regula.

„Prin limitarea minimă a libertăţii individuale a condamnatului, ipoteză care determină mari semne de întrebare cu privire la îndreptarea acestuia, se încalcă exigenţele statului de drept, fiind eliminată, până la urmă, o garanţie care asigura protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale celorlalte persoane. Mai mult, este afectată autoritatea puterii judecătoreşti, în sensul că Parlamentul zădărniceşte actul prin care aceasta se exprimă, respectiv hotărârea judecătorească”, se menţionează în motivare.

Vor circumstanțe atenuante pentru corupți.CCR: „Se încurajează săvârşirea unor astfel de fapte”

Prin aplicarea circumstanţei atenuante în privinţa infracţiunilor de corupţie sau asimilate se încurajează săvârşirea unor astfel de fapte, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„Referitor la enumerarea limitativă a infracţiunilor pentru care nu se aplică circumstanţa atenuantă (…), se constată că este de competenţa legiuitorului să reglementeze circumstanţe atenuante legale, însă acesta trebuie să fie coerent în opţiunea pe care o realizează. Or, în cazul de faţă, circumstanţa atenuantă nu se aplică în privinţa infracţiunilor de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, dar se aplică în privinţa infracţiunilor de corupţie sau asimilate infracţiunilor de corupţie. În acest fel, se încurajează săvârşirea de acte de corupţie, pentru că infractorul va şti că, dacă va achita prejudiciul până la soluţionarea definitivă a cauzei, va beneficia de o reducere cu o treime a limitei speciale de pedeapsă”, se arată în motivarea publicată miercuri pe site-ul CCR.

Conform aceleiaşi surse, Curtea a statuat deja, printr-o decizie din 2014, că fenomenul corupţiei reprezintă una dintre cele mai grave ameninţări la adresa statului de drept, a democraţiei şi drepturilor omului, echitatea, având efecte negative asupra activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice şi asupra funcţionării economiei de piaţă, constituind un obstacol în calea dezvoltării economice a statului.

„În aceste condiţii, este greu de determinat raţiunea care a stat la baza concepţiei legiuitorului de a extinde sfera aplicării circumstanţei atenuante la infracţiuni a căror săvârşire constituie o ameninţare la adresa statului de drept, mai exact la adresa tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale, exceptând infracţiunile a căror săvârşire constituie o ameninţare la adresa dreptului de proprietate sau a integrităţii fizice a persoanei, respectiv la adresa anumitor drepturi sau libertăţi fundamentale punctual determinabile. Astfel cum am arătat anterior, o asemenea măsură contravine politicii penale a statului şi constituie o ameninţare ce vizează întregul spectru de drepturi şi libertăţi fundamentale ce caracterizează statul de drept”, se menţionează în motivare.

În opinia judecătorilor constituţionali, adoptarea unei asemenea măsuri nu are rolul de a intensifica efortul statului de prevenire şi combatere a corupţiei, ci temperează lupta împotriva acestuia, iar o viziune cu caracter moderat asupra acestui fenomen are drept efect „îngăduirea actelor de corupţie şi încurajarea subiectelor de drept la săvârşirea unor asemenea fapte”.

„Prin urmare, configurarea circumstanţei atenuante legale trebuie să fie realizată în mod coerent prin raportare la întreaga reglementare în materie penală, astfel încât aceasta să susţină politica penală a statului. Deşi este atribuţia legiuitorului să adopte norme penale, precum cea în discuţie, tot acestuia îi revine obligaţia ca în activitatea de generare a reglementărilor legale să realizeze o necesară dozare a circumstanţelor atenuante legale în funcţie de natura relaţiilor sociale ocrotite prin infracţiunile avute în vedere”, precizează CCR.

În motivare se mai constată că legiuitorul a eliminat dintre infracţiunile în privinţa cărora nu se aplică circumstanţa atenuantă pe cele împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, ceea ce contravine Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de Drept penal, care are drept termen de transpunere data de 6 iulie 2019.

„Se impune, prin urmare, asigurarea, prin mijloacele oferite de Dreptul penal naţional, a unei cât mai sporite protecţii, atât a valorilor sociale formate în legătură cu exercitarea de către funcţionarii publici a atribuţiilor de serviciu specifice funcţiilor pe care le deţin, cât şi a intereselor financiare ale Uniunii Europene”, subliniază CCR.

Curtea a admis parţial, pe 25 octombrie 2018, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Judecătorii au stabilit, printre altele, că modificările aduse infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă sunt neconstituţionale şi au respins contestaţiile cu privire la abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.

Au vrut să dezincrimineze „abuzul în serviciu”.Judecător CCR: „Statul pierde pârghiile necesare pedepsirii”

Prin modificările legislative referitoare la abuzul în serviciu, statul pierde pârghiile necesare pedepsirii corespunzătoare a acestei infracţiuni, se arată în opinia separată a judecătorului Livia Stanciu la decizia prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„Examinând criticile de neconstituţionalitate (…) constatăm că legiuitorul a eliminat infracţiunea de abuz în serviciu din cuprinsul art. 309 din Codul penal şi, în consecinţă, din sfera faptelor sancţionate mai sever în ipoteza în care au produs consecinţe deosebit de grave. Este de observat că legiuitorul nu numai că a redus limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea aplicabilă infracţiunii de abuz în serviciu şi a reglementat pedeapsa alternativă a amenzii, dar a eliminat şi forma agravată a acesteia. (…) Practic, statul pierde pârghiile necesare pedepsirii corespunzătoare a acestei infracţiuni de serviciu, aspect care se repercutează asupra standardului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor celorlalte persoane”, se arată în opinia separată.

Conform aceleiaşi surse, prin modificarea textului art. 309 din Codul penal, care elimină agravanta la infracţiunea de abuz în serviciu, regimul sancţionator al acesteia „a fost nepermis de mult relaxat”.

„Mai mult, din moment ce se elimină agravanta analizată, termenul de prescripţie al răspunderii penale pentru infracţiunea de abuz în serviciu se egalizează la nivelul termenului de prescripţie pentru forma de bază (de altfel, singura existentă în noua formă preconizată a Codului penal), aspect care, corelat cu scăderea maximului special al infracţiunii, duce la un termen de prescripţie unic de 5 ani pentru aceste infracţiuni”, menţionează judecătorul.

Acesta a concluzionat că s-a încălcat o decizia anterioară, din 4 aprilie 2017, referitoare la obligaţia legiuitorului de a adopta instrumentele legale necesare în scopul prevenirii fenomenului infracţional, „cu excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestuia”.

Curtea a admis parţial, pe 25 octombrie 2018, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Judecătorii au stabilit, printre altele, că modificările aduse infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă sunt neconstituţionale şi au respins contestaţiile cu privire la abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.

VEZI AICI MOTIVAREA CCR la Codul Penalilor

Presedintele Iohannis dupa adoptarea Codurilor Penale: Ceea ce se întâmplă în aceste zile se numește dictatura majorității!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Președintele Klaus Iohannis a calificat drept „revoltătoare” adoptarea modificărilor la Codul Penal impuse de PSD și ALDE, susținând că „ceea ce se întâmplă în aceste zile se numește dictatura majorității”.  

”Astăzi s-a votat în Parlamentul României mai multe modificări la Codul Penal. Doresc să comentez acest lucru, pe care îl consider absolut revoltător. Este absolut inadminsibil cum a transformat PSD procedurile. Ceea ce se întâmplă în aceste zile se numește dictatura majorității!.

PSD a trecut în timp record Codul Penal prin Parlament, cu un simulacru de dezbatere și acest lucru este profund dăunător. PSD a reușit în scurt timp să distrugă demnitatea actului de legiferare, a reușit să transforme dezbaterile într-o dezbatere lipsită de transparență, cu un rezultat previzibil: se trece cu tăvălugul peste argumentația opoziției.

Despre conținutul Codului Penal modificat voi avea o prezentare mai lungă când voi contesta la CCR. Este bine de știut că și Codul de procedură penală este în pregătire pentru a fi contestat la CCR. Modificările sunt fie inutile sau toxice și dăunătoare și am de gând să folosesc toate instrumentele pentru a le contesta”, a declarat presedintele Iohannis.

Anunțul președinției a venit la scurt timp după ce proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat, miercuri, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional. Legea a fost adoptată cu 167 de voturi ”pentru”, 97 de voturi „împotrivă” şi 19 abţineri, în condiţiile în care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile.

Reactie tupeista a lui Dragnea la modificarile Codului Penal: Credeti ca ma lasa astia sa scap?

In: Comentariul zilei

Liviu Dragnea susține că modificările făcute în Comisia Iordache nu îi vor rezolva problemele penale. „Credeți că ăștia mă lasă să scap? Să fim serioși”, a comentat el, referindu-se indirect la condamnarea decisă de Curtea Supremă, în dosarul DNA privind angajările fictive. 

„Indiferent ce am spus eu, fiecare a rămas la părerea lui. Nu am văzut nicio reacție în legătură cu abuzuri, la decizii luate pe articole neconstituționale. Nu mai vreau să discutăm despre asta”, a răspuns Dragnea, inițial, la întrebările privind ajutorul pe care i l-a dat Comisia Iordache.

La insistențele presei, șeful PSD a replicat: „Credeți că ăștia mă lasă să scap? Să fim serioși”.

La rândul său, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a comentat că „abuzurile și excesele constatate în ultimilii anui în Justiție trebuie eliminate”.

„Modificarea (Codului penal-n.r.) oricum va aduce controverse. E bine că există controverse. Având în vedere experiența de până acum, deciziile numeroase ale CCR privind acceptarea sesizărilor de neconstituționale, deciziile CEDO, aceste modificări s-au dovedit necesare. Convingerea mea e că există o nevoie de a schimba filosofia Codurilor Penale”, a spus Tăriceanu.

Nu incalci LEGEA daca nu FURI mult! Ministrul justitiei anunta SCHIMBAREA Codului Penal, la ordinul PSD, pana la Pasti!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, susţine că în cel mult o lună şi jumătate va prezenta Guvernului un proiect de lege care apoi va fi trimis spre dezbatere în Parlament, pentru punerea în acord a legislaţiei penale cu deciziile Curţii Constituţionale.

”Ca orizont de timp, chiar ieri vorbeam cu colegii mei de la Ministerul Justiţiei, intenţionăm ca în maxim o lună, o lună şi jumătate, să prezentăm Guvernului un draft, un proiect de lege care să fie însuşit de către Guvern şi să fie trimis Parlamentului spre dezbatere. Cu alte cuvinte, există obligaţie pe de o parte şi dezbatere parlamentară, pe de altă parte, excluzând ideea Ordonanţei de Urgenţă”, a declarat, vineri, ministrul Justiţiei, într-un interviu pentru Radio Iaşi.


 El a spus că modificarea legislaţiei penale este ”opera legiuitorului” şi că punerea de acord a legislaţiei ”apare ca o necesitate obiectivă, adică nu mai este o problemă de apreciere”.
 Întrebat dacă va mai exista un prag în privinţa abuzului în serviciu, precum cel de 200.000 de lei existent în OUG13, ministrul Tudorel Toader a răspuns: ”Decizia Curţii Constituţionale are un dispozitiv şi multe considerente. Ce spune dispozitivul deciziei? Că un funcţionar public va răspunde pentru neglijenţă în serviciu atunci când i se va reproşa neîndeplinirea unei obligaţii de serviciu, dar obligaţie de rang legal, adică prevăzută într-o lege organică ordinară, Ordonanţă de Urgenţă sau Ordonaţă simplă sau când i se va imputa neîndeplinirea respectivei obligaţii. (…) Legiuitorul trebuie să stabilească un prag minim, sub care răspunderea e disciplinară, peste care răspunderea poate fi de natură penală”.

Dragnea il ataca pe ministrul Justitiei din cauza GRATIERII! ”Nu am inteles ce vrea sa faca!”

In: ACTUALITATE, Politica

Liviu Dragnea are prima reacție pe tema ordonanțelor pe care guvernul vrea să le emită pentru grațiere și schimbarea Codului Penal.

Liderul PSD îi atacă pe miniștrii lui Sorin Grindeanu, cel vizat fiind titularul de la Justiție, Florin Iordache. Dragnea spune că el a fost în SUA, la ceremonia de învestire a lui Donald Trump, iar la întoarecere a avut parte de surpriza cu ordonanțele.

”Nu am înțeles ce au vrut să facă. Aștept să văd o linie clară. Nu am vorbit cu ei.”, a spus Dragnea la Digi24.

Șeful Camerei Deputaților a vorbit și despre cererea trimisă de președintele Klaus Iohannis pentru declanșarea unui referendum pe această temă.

”Mâine, în BPN, o să dăm cererea la comisia juridică și o să dăm un răspuns rapid ca să ne încadrăm în cele 20 de zile”, a adăugat Dragnea.

Parlamentarii MUTILEAZA Codul Penal in INTERESUL lor!

In: ACTUALITATE, Politica

Parlamentarii incearca marti sa scoata din Codul Penal conflictul de interese, masura care in favorizeaza pe majoritatea dintre ei in mod vadit.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.301 si art.308 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal a fost inregistrat la Camera Deputatilor pe 1 aprilie, dupa ce a fost adoptat tacit de catre Senat. Initiatorii proiectului sunt cinci deputati si senatori: deputatii PSD Ciprian Nica si Victor Roman, deputatul UDMR Marton Arpad-Francisc, deputatul de la Minoritati Ion Marocico si deputatul PC-PLR Aurelian Ionescu, scrie Hotnews.

In forma actuala, Conflictul de interese este definit, la art.301 din Codul Penal, astfel:

(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica. (2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative. Prin initiativa legislativa, cei cinci parlamentari propun modificarea titlului articolului 301 prin inlocuirea sintagmei „Conflictul de interese” cu sintagma „Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane”, precum si modificarea alin.

(2) in sensul adaugarii unor situatii pentru care dispozitiile alin. (1) sa nu fie aplicabile:
La articolul 301, titlul si alineatul (2) vor avea urmatorul cuprins:
„Art.301 – Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane

(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazurile in care actul sau decizia se refera la urmatoarele situatii:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) ocuparea de catre o persoana a unei functii indiferent in ce modalitate si sub ce forma se realizeaza aceasta;
c) exercitarea atributiilor de serviciu privind acordarea de catre subalterni a drepturilor legale a acestora.”

Sursa: realitatea.net

Rovinieta pentru soferii de autoturisme va creste cu pana la 66%!

In: Social, Stirea zilei

Rovinieta pentru soferii de autoturisme va creste cu pana la 66% si va fi mai mic pe anumite perioade de valabilitate in cazul vehiculelor de transport marfa si persoane, potrivit mediafax.ro.

Comparativ cu un proiect de ordonanta elaborat anterior de institutie pe aceasta tema si cu reglementarile in vigoare, noua varianta prevede majorarea si scaderea mai multor tarife, eliminarea perioadei de valabilitate de 90 de zile si adaugarea unui nou interval, de 10 zile, pentru autoturisme si pentru vehiculele de transport marfa cu masa totala mai mica sau egala cu 3,5 tone.

Astfel, soferii de autoturisme vor scoate din buzunar pentru roviniete valabile 7 zile, 30 zile si 12 luni suma de 5, 10 respectiv 32 euro, inclusiv TVA. Comparativ, pentru aceleasi perioade de valabilitate, sumele achitate se ridica in prezent la 3, 7 si 28 euro.

Pentru o perioada de 10 zile, nivelul propus este de 6 euro.

In cazul vehiculelor de transport marfa de pana la 3,5 tone, tarifele pentru 7 zile si 12 luni cresc de la 6 la 7 euro, respectiv de la 96 la 100 euro, dar scad in schimb in cazul intervalului de 30 zile, de la 16 euro la 14 euro.

Pentru vehiculele de transport marfa de 3,5 – 7,5 tone sau de transport persoane cu 9-23 locuri pe scaune rovinieta pentru o zi va costa 11 euro, fata de 4 euro in prezent. Taxa va scadea de la 52 euro la 50 euro, pentru 30 zile, dar va urca de la 320 euro la 500 euro la 12 luni.

Soferii vehiculelor de transport marfa de 7,5 – 12 tone sau de transport persoane cu peste 23 locuri pe scaune, rovinieta pe zi creste de la 7 la 11 euro si scade de la 35 euro la 30 euro in cazul achitarii pe sapte zile. La 30 zile, taxa scade de la 91 euro la 60 euro, iar la 12 luni aceasta este majorata de la 560 euro la 600 euro.

In cazul vehiculelor de transport marfa de peste 12 tone cu pana la trei axe, rovinieta pe zi creste de la 9 la 11 euro, scade la 7 zile (de la 45 euro la 36 euro) si 30 zile (de la 117 euro la 72 euro) si ramane la valoarea actuala la 12 luni (720 euro).

Pentru vehiculele de transport marfa de peste 12 tone cu minim patru axe, tarifele pentru o zi raman la 11 euro, la 7 zile scad de la 55 euro la 45 euro, la 30 zile sunt diminuate de la 143 euro la 90 euro iar pentru 12 luni acestea coboara de la 1.210 euro la 900 euro.

„Va fi actualizat nivelul tarifelor de utilizare, intermediare, in cazul vehiculelor de transport marfa cu masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone, conform procentelor recomandate de Directiva 2011/76/UE a Parlamentului European si a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de transport marfa pentru utilizarea anumitor infrastructuri (tariful lunar – maximum 10% din tariful anual; tariful saptamanal – maximum 5% din tariful anual; tariful zilnic de 11 euro si maximum 2% din tariful anual) si va fi diminuat nivelul tarifului cu valabilitate de 12 luni, aplicat in cazul vehiculelor cu masa totala maxima autorizata mai mare de 12 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv)”, se arata in nota de fundamentare a proiectului de ordonanta de urgenta elaborat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine (DPIIS).

In plus, autorii documentului precizeaza ca va fi majorat nivelul tarifelor aplicate in cazul autovehiculelor si a vehiculelor cu masa totala maxima autorizata mai mica sau egala cu 3,5 tone, in cazul acestora nivelul existent inregistrand cele mai mici valori din Uniunea Europeana.

Proiectul de ordonanta extinde, de asemenea, modalitatile de achitare a tarifelor de utilizare a drumurilor, prin intermediul unor mijloace de plata care urmeaza sa fie puse la dispozitie de catre distribuitori, si va elimina posibilitatea de exceptare a vehiculelor utilizate exclusiv in transportul public local de persoane pe raza teritorial – administrativa a unei localitati.

„Va fi reglementat ca, prin exceptie de la prevederile OG nr.2/2001, sumele provenite din amenzile aplicate pentru circulatia fara rovinieta valabila se fac venit integral la bugetul de stat”, se arata in nota de fundamentare.

In plus, vor fi eliminate prevederile privind sanctiunile aplicabile in cazul falsificarii rovinietei, intrucat acestea sunt fapte incriminate de Codul Penal.

!-- Composite Start -->
Loading...