Zi sfanta pentru toti credinciosii ortodocsi! Ce spune traditia ca interzis sa faci asta astazi?

In: Dezvoltare personala

Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul a fost înălțată, pentru prima dată în văzul poporului, la 14 septembrie 335, un moment de sărbătoare păstrat și astăzi cu sfințenie de toți credincioșii. Numită și Ziua Crucii, în această zi se spune că se sfârșește vara și începe toamna.

Potrivit tradiției, de Ziua Crucii se închide pământul și odată cu el se ascund și insectele, reptilele și plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară.

De asemenea, tradiția spune că înainte de a se retrage, șerpii se strâng la un loc și fac o piatră nestemată, cu care pot fi vindecate toate bolile.

De Ziua Crucii, se vor sfinți atât butoaiele cu vin cât și viile, dar strugurii din ultima tufa de vie, numiți și strugurii lui Dumnezeu, nu vor fi culeși de gospodari, ci dați ca ofrandă păsărilor cerului.

De asemenea, în ziua de 14 septembrie din vița uscată se fac focuri, iar în jurul acestora se fac petreceri. Tot în această zi, se duc la biserică pentru a fi sfințite busuioc, mentă, măghiran și cimbru, care se crede că ne apără asupra multor boli.

Tradiția spune că în această zi nu e bine să mâncați usturoi, prune, pește și nuci. Cine ține post negru își va vindeca atât trupul cât și sufletul. Cine lucrează va atrage asupra sa primejdii. Pentru belșug și spor, se păstrează în portofel, monede sfințite.

Astazi este o zi sfanta pentru toti credinciosii! Ce e bine sa faci in duminica Tuturor Sfintilor

In: Dezvoltare personala

În prima duminică după Pogorârea Sfântului Duh, Biserica e în mare sărbătoare. Este Duminica prăznuirii tuturor sfinților din panteonul creștin, în special a celor rămași necunoscuți lumii.Duminica Tuturor Sfinților, în calendarul ortodox, este prima duminică după Rusalii. Biserica prăznuiește toți sfinții știuți și neștiuți. În popor, sunt sărbătoriți toți cei care poartă nume de sfinți și nu numai.

Prima duminică după Rusalii este dedicată de Biserica noastră ca zi de sărbătoare a tuturor sfinţilor din cei 2.000 de ani de istorie creştină. Această sărbătoare este şi a sfinţilor ale căror nume şi urme s-au pierdut, s-au uitat sau au rămas neînregistrate şi necunoscute. Această sărbătoare a fost introdusă mai întâi la Antiohia, în secolul al IV-lea, şi mai apoi s-a răspândit în întreaga Biserică creştină. Sinaxarul acestei zile ne spune că sărbătorirea Duminicii Tuturor Sfinţilor, după Pogorârea Sfântului Duh, arată că venirea Preasfântului Duh a lucrat prin Apostoli lucruri atât de mari, încât a sfinţit şi a înţelepţit pe semenii noştri şi, aşezându-i pe aceeaşi treaptă cu îngerii, i-a adus, prin Iisus Hristos, la Dumnezeu: pe unii, prin mucenicie şi sânge, iar pe alţii, prin trăire şi viaţă virtuoasă.

Prăznuind această sărbătoare, cinstim şi pe mulţi alţii care, deşi au bineplăcut lui Dumnezeu prin virtuţile lor, totuşi, din cauze necunoscute, au rămas neştiuţi de nimeni.

De asemenea, prăznuirile sfinţilor, ce se fac în fiecare zi, trebuiau adunate într-o singură zi spre a se arăta că ei au luptat pentru un singur Hristos şi că toţi s-au găsit pe aceeaşi cale a virtuţii, fiind încununaţi după vrednicie, ca nişte slujitori ai unui singur Dumnezeu. Totodată, în această duminică mai prăznuim toate câte Duhul Sfânt a sfinţit: pe strămoşi şi patriarhi, pe proroci şi pe Sfinţii Apostoli, pe mucenici şi ierarhi, pe sfinţii mărturisitori şi pe cuvioşii mucenici, pe cuvioşi, pe drepţi, pe toată ceata sfintelor femei şi pe toţi ceilalţi sfinţi necunoscuţi, împreună cu care să fie şi cei care se vor adăuga în viitor. Dar, mai presus de toţi şi între toţi şi cu toţi sfinţii, pe Sfânta Sfinţilor, pe Preasfânta şi de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria. După cum vedem din expunerea sintetică a sinaxarului, în această duminică cinstim întreaga creatură, atât văzută, cât şi nevăzută, ce s-a învrednicit de primirea darului sfinţeniei de la Bunul Dumnezeu.

Este praznic mare

La praznicul tuturor sfinților, știuți și neștiuți, se poate considera a fi onomastica tuturor oamenilor. Biserica prăznuieşte sfinţii din toată lumea, care au pătimit pentru Hristos, pentru credinţă. Sfinții sunt pentru noi modele vrednice de urmat în lupta pentru propovăduirea credinței. Pentru a primi ajutorul lor, trebuie să ne închinăm și să-i sărbătorim cum se cuvine, prin rugăciune și smerenie. Îi cinstim acum pe cei mai vrednici fii ai neamului, de la facerea lumii până în zilele noastre, care au luptat pentru păstrarea demnității umane, închinându-și viața în slujba dreptatății și credinței.

Credinciosii ortodocsi au intrat in Saptamana Luminata. Ce nu e bine sa faci zilele acestea?!

In: Dezvoltare personala

Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști. Sunt persoane care afirmă că de la purtarea hainelor albe, această săptămâna a primit numele de Săptămâna Luminată. 

Dacă privim mai adânc, putem mărturisi că în această perioadă toate s-au umplut de lumina sfântă a Învierii Domnului.

Să ne amintim că în noaptea Sfintelor Paști, se sting în biserică toate luminile. Numai candela de pe Sfântă Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă. Spațiul întunecos este chipul morții și al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. Candela aprinsă de pe Sfântă Masă este sufletul viu și îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad.

Preotul adresează chemarea „Veniți să primiți lumina!” tuturor, nu doar anumitor persoane. Pe toți ne cheamă să facem trecerea de la întunericul morții, la lumina vieții veșnice.

Iar această trecere este exprimată prin aprinderea tuturor lumânărilor de la o singură lumânare. De aceea Biserica vestește de Sfintele Paști: „Acum toate s-au umplut de lumina: cerul și pământul și cele de sub pământ”. Iată de ce Biserică numește această săptămâna că fiind Săptămâna Luminată. Ea ne cheamă să purtăm în noi lumina Învierii lui Hristos și în această lumina să ne îmbrățișăm unul pe altul și să zicem fraților și celor ce ne urăsc pe noi.

Rânduieli speciale în Săptămâna Luminată

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „harți”. Biserica ne oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea și vinerea, în perioadă cuprinsă între Învierea Domnului și Duminică Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem „dezlegare la peşte”.

De la Învierea Domnului și până la Rusalii se fac doar închinăciuni.

Începând din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se salută cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevărat a înviat!”

În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea

În această săptămâna nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice. Amintim că începând cu praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Biserică nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiți. Aceste slujbe sunt reluate după Duminica Tomii. Acest lucru nu înseamnă că ei sunt dați uitării.

Să nu pierdem din vedere că Biserica îi pomenește pe aceștia în cadrul oricărei Sfinte Liturghii. Chiar și în Săptămâna Pătimirilor cei adormiți sunt pomeniți în cadrul Sfintei Liturghii din Joia cea Mare, apoi de praznicul Învierii și la orice Sfântă Liturghie de după Sfintele Paști.

După binecuvântarea de început de la Vecernie și Utrenie, se cântă troparul „Hristos a înviat din morți.” (de trei ori) și stihurile Păștilor. În vremea rostirii stihurilor, preotul cadeste cele patru lațuri ale Sfintei Meșe și întreg Sfântul Altar.

Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.

Marți, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfântă și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Amintim că în Joia Mare, în cadrul Proscomidiei, pe lângă Sfântul Agneț, care se folosește la Sfântă Liturghie din ziua respectivă, se mai scoate încă un Agneț, care se sfințește împreună cu celălalt, fără să se rostească de două ori rugăciunile epiclezei și fără să se binecuvânteze fiecare separat.

Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei, conform adevarul.ro.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Alba. Fiind prima zi după Duminica Pastelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile Paști, de Rusalii, conform creștinootodox.ro.

Miracol sau fanatism? O statuie a Fecioarei Maria care plange atrage mii de credinciosi in Mexic. Ce parere are Biserica Catolica despre asta?

In: Stirea zilei

Mii de credinciosi catolici merg zilnic in orasul Ciudad Juarez din Nordul Mexicului pentru a vedea o statueta a Fecioarei Maria care plange, transmite DPA. Biserica Catolica atrage atentia insa ca astfel de practici nu sunt acceptate.

Statueta de 60 de centimetri a inceput sa planga la 27 ianuarie, a declarat proprietara obiectului de cult, Rosa Ramirez Aguilera, 54 de ani.

„In anumite momente Fecioara plange, rade sau isi inchide ochii, in functie de credinta fiecarei persoane”, a declarat Ramirez pentru DPA. Femeia, bolnava de cancer, crede ca Fecioara Maria ii trimite un semn prin care o indeamna sa aiba mai multa credinta ca va iesi biruitoare din lupta cu boala.

Cozi lungi s-au format in fata casei lui Rosa Ramirez Agguilera, mii de credinciosi din Mexic si chiar si de peste granita, din Texas, adunandu-se sa se roage Fecioarei. Vizitatorii canta si danseaza in fata statuii, o mangaie, ii aduc flori, o fotografiaza si o implora sa-i vindece pe bolnavi.

Pozitia oficiala a Bisericii Catolice a fost sa dezminta autenticitatea miracolului si i-a avertizat pe credinciosi „sa nu cada in fanatism”.

„Sunt numeroase alte experiente de acest fel, care au un impact mai mare si care nu sunt acceptate” drept autentice, a comentat un purtator de cuvant al diocezei din Ciudad Juarez.

sursa: AGERPRES

By: stireazilei Tags: , , , ,

Astazi este o zi sfanta pentru toti credinciosii! I se mai spune si ”Ziua Ursului” si traditia spune ca nu este bine sa te certi!

In: Dezvoltare personala

Întâmpinarea Domnului, 2 februarie sărbătoare. La 40 de zile de la Crăciun, pe 2 februarie, se celebrează Întâmpinarea Domnului. În credința populară această zi mai este cunoscută sub denumirea de „Ziua Ursului”.

În această zi de sărbătoare, copiii erau unși cu grăsime de urs. Potrivit tradiției, prin acest obicei se credea că puterea acestui animal era transferată asupra copiilor. Bolnavii erau tratați în această zi prin afumare cu păr de urs.

Potrivit tradiției, în această zi nu se consumă miere. Acest obicei este considerat o ofensă la adresa muncii ursului, scrie ele.ro.

În data de 2 februarie este cruce roșie în calendarul ortodox. Astfel, în această zi nu este bine să muncești. Tradiția spune că dacă te ocupi de treburile gospodărești atragi furia ursului.

Tradiția spune că în Ziua Întâmpinării Domnului, femeile de la țară se adunau pentru a vorbi. Astfel, astăzi nu este bine să te cerți. Este ziua în care tinerii este bine să se întâlnească, prietenii să se revadă. Acest obicei ajută la menținerea relațiilor între apropiați.

Această sărbătoare, ce cade la 40 de zile de la Nașterea Domnului, se ținea la Ierusalim cel puțin de la începutul secolului al V-lea, „cu aceeași bucurie ca Paștele” (relatarea pelerinei Etheria). La Roma a fost introdusă în jurul anului 650.

Conținutul sărbătorii se referă la prezentarea pruncului Isus în Templu: Lc 2, 22-40, după cum arată denumirea apuseană (de după 1960) a sărbătorii: „Prezentarea Domnului”. Denumirea răsăriteană de „Întâmpinarea Domnului” exprimă faptul că Mesia vine în Templul său și-l întâlnește pe Poporul lui Dumnezeu din Vechiul Testament, reprezentat de Simeon și Anna. În Apus, în trecut, era văzută mai ales ca o sărbătoare a Maicii Domnului, fiind numită, până în 1960, „Purificarea Mariei”, cu referire la Legea iudaică: Lev 12.

Semnificația sărbătorii este dată de Hristos ca lumină a neamurilor. Christos aduce lumina lui Dumnezeu într-o lume întunecată de păcat. Creștinii trebuie să ducă această lumină în lume, dat fiind că împărtășesc misiunea și viața lui Christos. El a împlinit acest lucru pentru noi, prin moartea sa, prin care a nimicit puterea răului. Christos a devenit asemenea nouă prin întrupare și, deoarece El însuși a fost ispitit, îi ajută pe toți cei care sunt ispitiți.

Sursa: Realitatea.net

Astazi este o zi sfanta pentru toti credinciosii! Ce nu e bine sa faci de ”Mosii de toamna” ca sa-ti mearga bine?

In: Dezvoltare personala

Sărbătoare mare pentru creştinii ortodocşi sâmbătă, pe 4 noiembrie. Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea morţilor sau Moşii de toamnă. ”Moşii de toamnă” sunt pomeniți în fiecare an în prima sâmbătă din noiembrie. În biserici au loc slujbe şi se împart pachete cu mâncare celor săraci. În plus, se aprind lumânări care semnifică atât lumina credinţei, cât şi a faptelor bune ale celui comemorat.

Tradiţia spune că în această zi e bine să fim împăcaţi cu toţi oamenii, să fim îmbrăcaţi curat, iar femeile să aibă capul acoperit. De asemenea, în această zi nu este bine să spălăm haine, să coasem, să facem curăţenie sau renovări.

Biserica îi numește pe cei trecuți în viață de dincolo „adormiti”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existența în alt mod de existența, potrivit crestinortodox.ro.

În ziua de Moși se săvârșește Sfântă Liturghie. La Proscomidie, preotul scoate din prescură miridele pentru morți și le așează sub Sfântul Agneț, rostind numele morților de pe pomelnicele ce i-au fost aduse. în cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface în Trupul și Sângele Domnului. Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participă la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul Lui Hristos de pe Sfântul Disc.

Peste un sfert de milion de romani s-au inchinat la moastele Sfintei Parascheva

In: Dezvoltare personala

Racla cu moaştele Sfintei Cuvioasei Parascheva a fost introdusă luni dimineaţă în interiorul Catedralei Mitropolitane din Iaşi, peste 270.000 de credincioşi închinându-se la sfintele moaşte în cele şase zile de pelerinaj, informează news.ro.

Potrivit organizatorilor, a fost cel mai mare aflux de pelerini înregistrat în ultimii ani la Hramul Sfintei Parascheva de la Iaşi.

Pe tot parcursul nopţii de duminică spre luni, oamenii au stat în continuare la rând pe străzile din jurul catedralei, iar în cursul dimineţii organizatorii au decis introducerea sfintelor moaşte în lăcaşul de cult.

În total, în cele şase zile de pelerinaj, s-au închinat la racla cu sfintele moaşte peste 270.000 de credincioşi, fiind cel mai mare număr de pelerini înregistrat la Iaşi în ultimii ani.

În toată această perioadă, aproximativ 600 de oameni au necesitat îngrijiri medicale, iar 69 dintre credincioşi au fost transportaţi la spital, cu diverse afecţiuni. Au fost date peste 70 de amenzi, în valoare totală de 7.000 de lei.

Racla cu sfintele moaşte a fost scoasă din Catedrala Mitropolitană marţi 10 octombrie, iar sâmbătă a avut loc Sfânta Liturghie, oficiată de zeci de preoţi din ţară şi din străinătate.

Unii pelerini au stat la coadă şi 17 ore până să ajungă la raclă, lungimea rândului ajungând la câţiva kilometri.

Sfânta Cuvioasa Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei, iar ziua de 14 octombrie, când este hramul, transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din România.

Sfanta Parascheva: Astazi este o zi sfanta pentru toti credinciosii! Uite ce e bine sa faci pentru a nu avea paguba in viata!

In: Cultura

Credinciosii din toata tara o sarbatoresc sâmbătă este Sfânta Parascheva, una dintre cele mai importante sărbători ale anului. Sfânta Parascheva este celebrată anual de creștinii ortodocși în data de 14 octombrie. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox.

Ziua Sfintei Parascheva este marcată de o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții: În gospodăriile de la țară, se aprind focuri, oamenii dorind astfel să îndepărteze spiritele rele. Ciobanii consideră că iarna care urmează va fi una grea dacă oile dorm îngrămădite și blândă dacă acestea stau răsfirate. Se mai spune și că dacă de Sfânta Parascheva nu este o zi ploioasă, iarna va veni mai repede.

În această zi se fac praznice pentru morți și se împart ofrande. Mai există tradiția ca gospodarii să îți cumpere cojoace și să facă pregătirile pentru iarnă. Se mai spune că așa cum este vremea de Sf. Parascheva, așa va fi până la Sfântul Dumitru. Totodată, o altă superstiție mai spune că așa cum va fi vremea în ziua Cuvioasei, așa va fi și în celelalte sărbători din acest an.

1. Nu ai voie sa lucrezi in aceasta zi sfanta. Cei care muncesc in aceasta zi au parte de necazuri la serviciu, dar si in familie. Sfanta Parascheva ocroteste familia, iar de ziua ei trebuie sa fim mai smeriti, mai potoliti in actiuni, sa meditam si sa ne rugam pentru mantuirea noastra in fata Domnului.

2. Nu ai voie sa te zgarcesti de la bani si alimente. Daca cineva iti cere ajutorul, nu te feri sa ii intinzi mana ta. Oamenii zgarciti vor avea parte numai de pagube si risca sa saraceasca.

3. De Sfanta Parascheva, Sfanta Vineri de Toamna, e bine sa imparti covrigi, lipii, must nou si vin rosu celor amarati. Cei care dau pomana vor avea sarbatori imbelsugate in tot restul anului.

4. Nu e bine sa faci foc in casa in aceasta zi, oricat ar fi de frig. Se spune ca adevarata credinta tine caldura in sufletele oamenilor. Cei care fac foc in soba pot avea boli la ochi si dureri de cap cumplite.

5. Daca esti necasatorita, nu ai voie sa crosetezi sau sa cosi. Se spune ca femeile care fac astfel de treburi nu se vor marita in veci.

6. Nu ai voie sa mananci nimic pana la ora 12, cand se termina in cele mai multe biserici ortodoxe slujba dedicata Sfintei Parascheva. Cei care mananca dimineata, mai ales produse care nu sunt de post, vor avea probleme cu stomacul, anunţă RealitateaTV.

Sursa: Realitatea.net

Un preot clujean se revolta: Pana cand ne veti batjocori credinta cu Untold-ul inchinat lui Satan?!

In: Comentariul zilei

Un preot clujean, Claudiu Melean, afirma, pe pagina lui de Facebook, ca Untold este „inchinat lui satan” si ca lumea s-a saturat de „festivalurile dracesti pline de alcool, tutun, droguri, sex si zgomot in care va inchinati nenumitului”.

Preotul se intreaba pana cand „noi sa tot tacem si voi sa ne tot insultati” si ii intreaba participanti de ce „streseaza populatia Clujului”.

In plus, preotul Claudiu Melean afirma ca festivalul a „spurcat” Clujul cu „poluarea fonica si spirituala” in postul Adormirii Maicii Domnului.

In urma cu cateva zile, acelasi preot a distribuit o petitie impotriva vaccinarii obligatorii a copiilor, scrie Hotnews.ro.

Iata mai jos postarea lui Claudiu Melean:

„Pana cand ne veti batjocori credinta cu Untold-ul inchinat lui satan? Pana cand o tot jigniti pe Maica Domnului si credinciosii care-i cinstesc Adormirea? De ce ne intunecati cu o sarbatoare a intunericului tocmai in sarbatoarea luminii taborice?

Daca nu va e rusine de multimea de oameni pe care ii obligati sa ia parte la zgomotul vostru, macar de Dumnezeu sa va temeti. Ne-am saturat de festivalurile dracesti pline de alcool, tutun, droguri, sex si zgomot in care va inchinati nenumitului aducandu-i ofranda energiile voastre. Da. Nu putea lipsi ochiul dracului cu care ati intunecat pe toti care puteau opri aceasta blasfemie.

Intelegeti odata ca noi avem alt Dumnezeu. Pana cand noi sa tot tacem si voi sa ne tot insultati? Noi n-avem tinte si dorinti ce pun pe altii suferinti. Voi de ce aveti? De ce stresati populatia Clujului? De ce nu va e mila de copiii din Spitalul de langa parc? De ce radeti de batranii care nu pot dormi in tot Clujul din cauza voastra? De ce trebuie sa fugim din fata voastra ca sa fie bine? Oare paguba spirituala, sociala, psihica, energetica, s.a. nu e mult mai mare chiar decat castigul financiar al celor putini?

Ati spurcat orasul nostru cu poluarea fonica si spirituala din aceste zile de POST.

Va trebui sa facem sfestanie in parcul mare ca sa ne mai putem duce copiii!”

Astazi este Joia rea sau ziua razbunarii! Orice credincios trebuie sa faca asta!

In: Cultura
Joia din Săptămâna Luminată este temută în popor. I se mai spune și „Joia rea”. Și asta pentru că ar fi, potrivit credințelor, o zi răzbunătoare, nefastă, necurată, dacă nu este respectată cum se cuvine.

Lumea îi mai spune și „Joia Verde” pentru că de ea depinde dezvoltarea recoltelor și renașterea naturii. Prima săptămână după Paşte, cunoscută şi sub denumirea de Săptămâna Luminată, are o semnificaţie aparte. Potrivit credinţei populare, în acest interval, de la Înviere până la Duminica Tomei, Raiul este deschis.

Pe de altă parte, în lumea rromilor, e zi de mare sărbătoare, fiind celebrate, cu fastul caracteristic „Paștile țigănești”.

Ca să nu ai parte de probleme, nu se spală şi nu se albesc rufele. Nu se lucrează la câmp, ca să nu crească iarbă pe unde nu trebuie. Nu e bine să pleci la drum, căci se spune că există risc mare să te rătăcești. Cine muncește în această zi sărăcește. Nu se face nimic și pentru a ține departe tunetele, trăsnetele, grindina și vijeliile, scrie realitatea.net.

 

Joia din Săptămâna Luminată e o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi.

„Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor: 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Potrivit credințelor, „Joia Rea” este o zi răzbunătoare, nefastă, necurată, dacă nu este respectată cum se cuvine.

Joia Mare: Cine e lenes astazi ii va merge rau tot anul!

In: Cultura

A patra zi din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este Joia Mare, o zi plină de însemnătate religioasă și tradiții strămoșești.

Joia mare este cunoscută ca și ziua în care se înroșesc ouăle. Se spune că ouăle înrosite  în aceasta zi nu se strică tot anul, informează creștinortodox.ro.

Ce pățesc fetele leneșe în acestă zi

In traditiile romanilor, Joia Mare se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa.

La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. Iar daca le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul.

Uneori, o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse. Sau copiii, unsi pe fata cu negreala, mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste, zicand: “Catii / Matii / Toarse caltii; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai, / Sa te – nduri si sa ne dai / Cele oua – ncondeiate / De acolo din covate”.

Tradiții în România de Joia Mare

În Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Acesta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.

In Vestul tarii, o familie care prepara painea pentru Paste, pentru biserica, o aduce acum cu vase noi, cu lumanari si vin, pentru a ramane pana la Pasti. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca.

În Joia Mare şi cam pe toată perioada Săptămânii Mari oamenii se spovedesc, chiar şi cei care nu s-au spovedit decât o dată pe an. Pentru că joia a fost Sărutul lui Iuda, e bine ca oamenii care se întâlnesc sau care nu s-au văzut de mult timp să nu se sărute pentru că acest sărut ar fi răstălmăcit, va fi înţeles ca o trădare. Există o anumită reţinere la atingeri în Joia Mare. Oamenii îşi dau mâna, dar nu se ating.

Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. In Oltenia si acum se fac in zori, in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele; se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca, sa se incalzeasca la el, cand Iuda l-a vandut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepadat de Hristos.

In unele locuri (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor – un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare.

Astazi este o zi MARE: Buna Vestire! Sub nicio forma sa NU TE CERTI cu cei dragi si mare atentie daca auzi CUCUL cantand!

In: Cultura

Bună Vestire este una dintre cele mai vechi sărbători creștine. Este prima sărbătoare confirmată în documente dintre sărbă­torile Maicii Domnului. Așa cum îi spune și numele, este o sărbătoare a bucuriei, ziua în care se primește o veste minunată: Fecioara Maria este anunțată de către Arhanghelul Gabriel că va concepe şi va deveni mama lui Iisus din Nazaret.

Tradiţia spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat. Străbunii credeau că cine se ceartă în această zi va avea necazuri tot anul.

Evanghelia Sfântului Apostol și Evanghelist Luca arată cum Arhanghelul Gavriil a fost trimis către Fecioara Maria din Nazaret pentru a-i vesti că a fost aleasă de Dumnezeu să aducă în lume pe Fiul Său, spre mântuirea oamenilor (Luca 1, 26-38).

După o viețuire de 12 ani în Templul din Ierusalim, Fecioara Maria a fost încredințată unui bătrân drept, numit Iosif, sub rânduiala însoțirii, dar pentru păzirea fecioriei celei care L-a născut pe Dumnezeu. Despre cum a fost ales acel bărbat, tradiția Bisericii arată că s-a făcut în acest fel: din casa și din seminția lui David au fost aleși bărbați fără femei, iar toiegele lor au fost puse în altar; al cărui toiag a înverzit, acela a fost ales pentru a i se încredința Fecioara Maria. Dreptul Iosif a luat-o în casa sa din Nazaretul Galileii. Aici, pe când se afla la rugăciune, a primit vestea adusă de Arhanghelul Gavriil, precum că a aflat har înaintea lui Dumnezeu, dovedindu-se vrednică să aducă în lume, ca om întrupat, pe Mântuitorul Iisus Hristos, scrie Agerpres.

Data acestei sărbători a variat la început. În Răsărit, însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Naşterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot la 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V lea.

În popor i se mai spune acestei sărbători Blagoveștenie,  Ziua Cucului sau Ziua Zămislirii Domnului. Pe lângă semnificaţia religioasă, în ziua de Bună Vestire în unele zone din ţară se spune că atunci cânta cucul prima oară. În tradiţia populară cucul este vestitorul de lucruri importante din viaţă de zi cu zi a omului. În trecut se credea că în momentul în care o persoană îl auzea pentru prima oară cântând în acel an, omul trebuia să numere de câte ori acesta cânta. Astfel, omul află câţi ani mai are de trăit, scrie site-ul creștinortodox.ro.

Conform unei superstiţii, de Bună Vestire este bine să se pună în pragul casei sare şi pâine pentru hrană îngerilor.

În această zi oamenii nu trebuie să se certe deoarece este mare păcat. Persoanele care se ceartă în ziua de Bună Vestire vor avea necaz tot anul.

În regiunea Bucovinei, de Bună Vestire nu se pun ouă la cloşcă, deoarece se crede că puii ar putea ieşi cu două capete şi patru picioare.

În alte regiuni, pentru a se asigura că vor avea parte de roade bogate în livezi, oamenii ameninţau pomii cu toporul după care îi stropeau cu ţuică.

Tot în această zi, persoanele din Maramureş adună toate lucrurile nefolositoare de prin curţi şi le dau foc. Acest obicei poartă numele de Noaptea focurilor şi este practicat de către toţi maramureşenii, începând de ziua şi durând de obicei după miezul nopţii sau chiar până în zori.

Datorită faptului că în această zi este dezlegare la pește, o superstiţie spune că o persoană care gustă în această zi pește, se va simţi întregul an precum peştele în apă. În popor se mai spune că toţi pescarii nu ar trebui să arunce cu mămăligă în apă în ziua de Bună Vestire. În caz contrar, toţi peştii din acea apă vor muri.

De Bună Vestire, primul cântec al cucului trebuia să îi găsească pe toţi oamenii îmbrăcaţi în haine curate, joviali, veseli, cu bani în buzunare şi cu stomacul plin. Dacă oamenii nu ar îndeplini cu stricteţe aceste ritualuri se credea că respectivii nu se vor putea bucură de toate bogăţiile pe care anul urma să le aducă. Iar dacă primul cântec al păsării era auzit pe stomacul gol, în stânga sau în spatele omului, acest lucru era un semn rău, precum spun şi versurile „Cucu-n spate mi-a cântat/ şi moartea m-a săgetat!”. Mai mult, conform unei superstiţii, persoanele care auzeau cucul toată primăvară urmau să moară în scurt timp.

În unele locuri se obişnuia că flăcăii şi fetele de însurătoare să întrebe cucul câţi ani mai trebuie să aştepte până se vor căsători. Dacă pasărea tăcea acesta era prilej de mare bucurie deoarece tăcerea semnifică o căsătorie grabnică, în timp ce cântecul cucului însemna încă un an de aşteptare.

!-- Composite Start -->
Loading...