Cel mai slab leu din istorie! BNR spune ca Guvernul este de vina

In: Economie, Finante

Leul a continuat să scadă și joi, valoarea acestuia coborând cu 0,09% față de euro. Miercuri euro s-a apreciat față de leu cu mai mult, respectiv 0,11%.

Politicile fiscale adoptate de Guvern, aplicabile de la începutul acestui an, sunt o cauză importantă a devalorizării leului în aceste zile. Practic devalorizarea reprezintă o căutare a echilibrului pe piață între dobânzi și curs a spus joi la Digi24 Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.

El a spus că în al doilea semestru al anului trecut piața a înregistrat un echilibru, o stabilitate, și ca urmare a unor evoluții precum temperarea creșterii inflației.

În schimb din 2019 au apărut noi măsuri de politică fiscală care au dus la schimbări pe piața monetară – valutară.

„Sunt legate, se caută un ehcilibru, e un context de incertitudine”, a spus Dan Suciu. Întrebat de jurnaliștii Digi24 dacă e vina Guvernului, el a spus „Nu vreau să comentez, am spus deja că noile măsuri fiscale au impact”. El a adăugat că în prezent este greu de anticipat dacă moneda europeană va continua să se întârească față de leu.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , ,

Ce orizonturi de adoptare a monederi euro mai are Viorica Dancila! Te apuca plansul…

In: Economie, Finante

Dacă bulgarii se laudă deja cu trecerea la euro prin accelerare măsurilor de preaderare Guvernul României are alt orizont de timp pentru acest demers. Membrii Comisiei de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro au aprobat marţi că ”orizontul de timp 2024-2026”este realist pentru adoptarea monedei unice europene.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, în cadrul reuniunii au fost discutate proiectele finale ale documentelor ce vor sta la baza pregătirii trecerii la moneda unică europeană.

„Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro sunt rezultatul consultărilor cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, conducerea Academiei Române, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, precum şi reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi structurilor asociative”, se arată în comunicat.

Sursa citată menţionează că şeful Executivului apreciat activitatea comisiei şi le-a mulţumit membrilor acesteia pentru seriozitate şi implicare.

„Munca dumneavoastră şi fundamentarea temeinică pe care aţi făcut-o dovedesc, încă o dată, cât este de important ca România să fie bine pregătită pentru adoptarea monedei euro. Sper, de asemenea, să ne putem baza pe expertiza dumneavoastră şi în alte proiecte importante pentru România”, a afirmat prim-ministrul, citată în comunicat.

Totodată, în contextul discuţiilor pe tema raportului de fundamentare, „majoritatea covârşitoare a membrilor Comisiei au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026”.

„Acest document analizează în detaliu modul în care funcţionează zona euro, cum poate influenţa acest lucru intrarea României în zona euro şi gradul de pregătire al economiei româneşti pentru implementarea acestui obiectiv. Studiul prezintă trei scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergenţă reală şi structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale: o rată de creştere de 4%, plecând de la media ratelor de creştere PIB real din perioada 2000-2017 şi o rată mai optimistă, de 5%, plecând de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi că va implementa reforme structurale favorabile creşterii economice”, conform comunicatului.

De asemenea, potrivit evaluărilor realizate în cadrul comisiei, „în cazul unei ţinte stabilite de 70% din media ZE19, România poate atinge acest nivel în 6 ani dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creştere de 5%”.

„În scenariul în care România îşi propune să atingă 75% din media ZE19 (nivelul cel mai indicat pentru economia României, după cum rezultă din Raport), aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an”, se adaugă în comunicat.

În acelaşi context, membrii Comisiei de pregătire a aderării României la moneda euro au subliniat faptul că pe lângă atingerea acestor indicatori sunt extrem de importante două aspecte pentru pregătirea temeinică şi atingerea unei convergenţe reale, astfel încât aderarea la moneda euro să producă beneficii pentru societate.

„În primul rând, este vitală creşterea competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile, bazată pe produse cu tehnologie înaltă, cu valoare adăugată mare şi cu inovare. În egală măsură, este importantă pregătirea intrării României în mecanismul european al ratelor de schimb – ERM II, etapă premergătoare aderării la zona euro”, se precizează în comunicat.

Conform Executivului, comisia naţională a avut mandatul de a elabora raportul de prezentare a situaţiei actuale din punctul de vedere al criteriilor de convergenţă şi fundamentare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro şi proiectul Planului Naţional de adoptare a monedei euro.

„Urmare a consultărilor permanente în acest format şi a documentelor finalizate, va fi propusă partidelor parlamentare o declaraţie politică de asumare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro”, se mai menţionează în comunicat, preluat de Agerpres.

BNR a anuntat data la care Romania renunta la leu si trece la euro

In: Economie, Finante

Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat că raportul privind adoptarea euro de către România le va fi trimis membrilor Comisiei pentru euro săptămâna aceasta, iar el recomandă anul 2026, pentru a nu fi un ritm prea alert, scrie Mediafax.

„Raportul (n.red. – privind adoptarea euro) este foarte aproape de a fi terminat. Noi, cei care am lucrat la raport, îl vom pune la dispoziție săptămâna viitoare (n.red. – săptămâna aceasta) tuturor membrilor Comisiei (n.red. – Comisia Naţională de fundamentare a Planului Naţional de aderare la zona euro). S-a vehiculat 2024. Ar trebui să intrăm în Mecanisul Cursurilor de Schimb (n.red. – MCS 2), care nu este mai puțin exigent decât aderarea la zona euro, în 2022. Este un regim foarte pretențios pentru economie. Este un laitmotiv al acestui raport, care, cu franchețe și onestitate intelectuală, încearcă să ofere opiniei publice o judecare a acestui demers”, a afirmat Daniel Dăianu, membru al CA al BNR, în cadrul seminarului „EU-COFILE” (European Union Finance & Banking Lectures project), ediția 2018.

Acesta este și membru al Comisiei pentru aderarea la zona euro. Conform celor mai recente informații, această Comisie va face public proiectul de trecere la euro în decembrie, iar România își propune să adopte euro din anul 2024.

Oficialul Băncii centrale este în favoarea altei date, astfel încât să se evite un calendar mult prea strâns. „Mai realistă este intrarea în 2024 în Mecanismul Cursurilor de Schimb, care nu este mai puțin exigent decât zona euro, în fapt, prin ce implică echivalează cu intrarea în zona euro, și, în zona euro, în 2026”, a susținut Dăianu.

În ceea ce privește anul de adoptare a euro, unul dintre scenariile propuse de BNR prevede anul 2024 cu un prag de convergență de 70%, nivelul PIB-ului pe cap de locuitor al României față de media zonei euro (cele 19 țări), atins cu o rată medie de creștere a economiei de 4%, anual, ceea ce ar implica intrarea în MCS 2 în 2022.

„Rata de creștere de 4% poate fi optimistă, dacă avem în vedere mișcarea ciclică a economiei. Nu este simplu să crești cu 4% pe o perioadă mai lungă de timp. Altă întrebare: este 70% un prag adecvat de convergență reală? Se poate discuta. Acum avem puțin sub 60%, față de zona euro”, a adăugat Dăianu.

Un argument în favoarea acestui prag de convergență îl reprezintă corectarea dezechilibrelor macroeconomice, până la intrarea în zona euro, iar convergența va crește în interiorul zonei euro de la sine. „Dacă nu ai lanțuri de producție avantajoase, transfer de know-how și multe altele de discutat aici, te paște capcana venitului mediu. Plus că poți să ai diferențialul de inflație prea mare și dezvolți, iar, o problemă de competitivitate. De aceea economiile mai mari vor o convergență reală mai mare. Aici poate interveni și logica politică: important este să avem echilibrele controlate, asta este, noi vrem să fim acolo”, a punctat Dăianu.

Dacă s-ar păstra acest calendar este necesară corectarea indicatorilor de convergență nominală, corectarea deficitului bugetar, în decursul următorilor trei-patru ani. „Corecția fiscală în sine poate încetini economia, indiferent cum o faci, dacă nu este compensată de reforme care măresc PIB-ul potențial. Această corecție a deficitului bugetar structural poate fi compensată de o absorbție puternică de fonduri europene și de o capital”, a precizat Dăianu.

Un alt scenariu de aderare la zona euro prevede un PIB pe locuitor de 75% din media ZE19 realizat în nouă ani, dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an, sau în șase ani cu o rată medie de 5% pe an.

În schimb, pentru un PIB pe locuitor de 80% din media ZE, cu ratele istorice de creștere din 2000-2017, ar fi necesari 11 ani, iar, dacă rata medie de creștere este 5%, perioada scade la opt ani.

„Se pot aduce argumente și pentru 70% și pentru 75%, ca prag de convergență. Oricum ai nevoie de controlul deficitului bugetar și al deficitelor externe. Mai ales că stai în MCS 2, cel puțin doi ani, unde trebuie să reziști la atacuri speculative, că ei știu în piețele financiare că (n.red. – acea bancă centrală) trebuie să apere acele limite. Dacă nu le poți apăra, va trebui să restabilești paritatea, altă poveste. De aceea există argumentul că, mai degrabă, nu stai într-o bandă foarte restrictivă (n.red. de paritate a monedei locale cu euro), stai într-o bandă mai largă. Dezirabil este ca timpul petrecut în MCS 2 să nu depășească doi ani, pentru a conferi credibilitate demersului. Discuțiile privind Bulgaria și MCS 2 ar indica o ședere mai lungă în MCS 2, în vederea testării; România trebuie să fie pregătită și pentru un asemenea scenariu”, a explicat Dăianu.

Mecanismul Cursului de Schimb 2 (MCS 2) reprezintă anticamera ZE, unde este testată capacitatea țării de a face față competiției în condițiile unei politici monetare foarte restricționate, conform membrului CA al BNR. „Nu înseamnă că este amputată politica monetară, mai ales dacă ai banda mai largă de fluctuație, de 15%, dar se schimbă logica, pentru că te uiți la curs, ai o paritate, atunci trebuie folosești alte instrumente”, a mai spus Dăianu.

Mai exact, intrarea în MCS2 implică stabilirea parității leului față de euro, iar banda de fluctuație a cursului de schimb în jurul parității centrale a cursului de schimb este obiect de negociere. „Tratatul prevede posibilitatea unei benzi largi, de plus – minus 15%, întrucât ar descuraja atacurile speculative. Mai probabil ca limita de plus 15% să fie admisă pentru aprecierea monedei, în timp ce o limită inferioară să se aplice în cazul deprecierii”, a detaliat Dăianu.

O posibilitate ar fi o banda îngusta, de plus/minus 2,25%, cu ședere doi ani în MCS 2 sau a unei benzi largi, de plus/minus 15%, cu posibilitatea reajustării parității centrale, dacă șederea are loc o perioadă mai lungă de timp, potrivit reprezentantului Băncii centrale. Acesta a adăugat că este posibil ca negocierea benzii de fluctuație să aibă loc concomitent cu sau să fie condiționată de negocierea perioadei petrecute în MCS 2.

„O fluctuație de numai plus/ minus 2,25% este solicitantă pentru politica economică, pentru că, dacă intervalul este foarte strâmt, trebuie să te aperi în fața atacurilor speculative, o perioadă mai lungă de timp, deci trebuie să ai multă cerbicie să îți controlezi echilibrele, să nu lași dezechilibrul extern să crească în mod exesiv”, a explicat Dăianu.

Membrul CA al BNR a menționat că acesta va fi un moment cheie, iar BNR va avea un rol covârșitor. „În primul rând, noi trebuie să vedem cam care este zona unde se stabilește. Este o estimare, pe care, în primul rând, trebuie să ne-o facem noi, dar nu numai. Dacă n-ai competitivitate, n-ai robustețe, n-ai politici echilibrate, ai mari dificultăți. La noi trebuie să se înțeleagă că vom intra în această cameră, care nu este de convalescență, în care intrăm pentru a ni se băga adrenalină, pentru a ni se corecta dezechilibre. În momentul în care intri acolo, într-un fel, este ca și cum intri în zona euro, în privința exigențelor”, a completat Dăianu.

Reprezentantul BNR a menționat că intrarea în MCS 2 nu se face doar pentru că așa își dorește o țară. „De exemplu, bulgarii au vrut să intre în iunie 2018. Dacă te uiți la tabloul lor macroeconomic, arată bine. I s-a spus: mai așteptați, vă mai examinăm. Ei își vor menține Consiliul Monetar, dar nu înseamnă că pot stopa dezechilibrele externe”, a subliniat Dăianu.

Bulgariei i-a fost introdus Consiliul Monetar, deoarece nu mai are nicio instituție credibilă, astfel că nu poate face emisiune de monedă. În plus, înainte să intre în zona euro, țările baltice au avut fiecare Consiliu Monetar pentru a opri creșterea inflației, dar au fost afectate de speculațiile pe curs.

De asemenea, odată cu intrarea în MCS2, alonja politicii monetare este redusă, astfel că sarcina echilibrelor macro revine și execuțiilor bugetare, politicilor salariale și măsurilor macroprudențiale, potrivit membrului CA al BNR. „Măsurile macroprudențiale sunt măsuri prudențiale prin care caut să restrâng sau să stimulez creditarea, din rațiuni legate de stabilitatea macroeconomică”, a explicat Dăianu.

Reprezentantul BNR a menționat că, pentru a ne fi acceptată candidatura în zona euro și MCS 2, o serie de pre-condiții macroeconomice sunt necesare: deficit bugetar structural mic, în jur de 1% din PIB (în linie cu MTO); datoria publică să nu depășească 40% din PIB; corecția deficitului; deficite externe mici, care să fie finanțate în mod autonom; ar trebui să fie evitată dependența structurală de fonduri europene; inflație cât mai apropiată de media ZE(!!); relația salarii-productivitate-ULC este esențială pentru inflație, pentru competitivitate; dinamica productivității să ducă la o creștere a competitivității.

„Datoria publică nu poate depăși 40% din PIB, dacă facem corecția deficitului bugetar. La deficitul extern, deja avem finanțare care nu mai este prin investiții străine directe. Nici nu trebuie să căpătăm o dependență structurală de fondurile europene. Robustețea unei economii implică să nu depinzi în ceea ce privește finanțarea deficitului extern de fondurile europene. Fondurile europene trebuie să te ajute să suplimentezi finanțarea internă, să te ajute să te dezvolți”, a explicat Dăianu.

Membru CA al BNR a insistat că, pe de altă parte, România are nevoie de salarii competitive pentru a opri emigrația. „Cel puțin la medici trebuiau dublate salariile – nu mai stau oamenii în țară. Dacă ai această creștere a salariilor și n-ai o dinamică a productivității pe măsură, avem o mare problemă de competitivitate”, a mai spus Dăianu.

De asemenea, este imperativă creșterea spațiului fiscal prin venituri fiscale mai mari, iar veniturile fiscale să crească cu peste 3% din PIB, în patru-cinci ani, la circa 29%, față de media de peste 40% din PIB în zona euro, conform oficialului Băncii centrale. Acesta a mai susținut că măsuri pentru atingerea acestui deziderat sunt: revederea regimului fiscal, prin „închiderea” diferitelor portițe și scutiri de la plata impozitelor; impozitarea corespunzătoare a proprietăților și activităților poluante; globalizarea veniturilor; un regim de impozitare progresiv.

„Nu cred că putem obține spațiu fiscal reducând cheltuielile cu 3%. Pentru o țară subdezvoltată, cum este România, chiar mozaicată, vreți să-mi spuneți că ar fi rațional să ajunge cu cheltuielile publice sub 30%, când ai atâtea nevoi?”, a arătat Dăianu.

De asemenea, pentru a intra fără dezechilibre în zona euro, România are nevoie de câștiguri de productivitate sistematice, pentru compensarea diferențialului de inflație, probabil între 1% și 1,5%, anual, de dezvoltarea de noi avantaje competitive, de plasarea bună în lanțuri de producție și de politici industrial, care includ apariția unei bănci de dezvoltare, potrivit oficialului BNR.

„Țările Europei centrale au unele avantaje față de periferia sudica a zonei euro, ca textură industrială plus proximitate față de economia Germaniei. Dacă observăm că investiții mai mari s-au făcut în Slovacia, în Cehia, în Polonia, în Ungaria decât în zonele din periferia zonei euro, în ultimul deceniu și chiar înainte”, a arătat Dăianu.

În ceea ce privește mecanismele de control a dezechilibrelor, execuția bugetară prudentă este un instrument important, chiar dacă dezechilibrul poate avea originea în imbalanța investiții-economisire din sectorul privat, precum în Spania și Irlanda, și mijloacele macroprudențiale, potrivit oficialului Băncii centrale.

„Mijloacele macroprudențiale pot implica restricționarea creditării. Trebuie avută în vedere colaborarea bună cu instituții de reglementare din alte state membre ale UE, pentru că există problema externalizării finanțării”, a adăugat Dăianu.

Membrul din CA al BNR a mai subliniat că introducerea monedei euro în România nu ne va rezolva dezechilibrele și nici nu ne va îmbunătăți competitivitatea.

„Există un trade-off-uri, compromisuri, între viteza creșterii economice și reducerea diferenței de PIB/locuitor, pe de o parte, și viteza corectării ex-ante a dezechilibrelor, necesară pentru bonus de credibilitate. Noi (n.red. – BNR) spunem să te grăbești fără a te dezechilibra. Dacă te dezechilibrezi, trebuie să pui frână – nu este în regulă. Ca să intrăm în Mecanismul Cursurilor de Schimb, în câțiva ani, va trebui să corectăm deficitul bugetar structural. Corecția nu este simplă. Dacă vrei să intri în Mecanismul Cursurilor de Schimb, în trei – patru ani, trebuie să ai o cadență a corecției anuale medii de 0,5% din PIB – nu este simplu. Iar a miza numai pe creșterea colectării…, nu este simplu”, a detaliat Dăianu.

Gap-ul de TVA, dintre cât colectăm și cât ar trebui să colectăm, este de aproape 36%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Soluționarea tuturor acestor dezechilibre este importantă nu doar pentru a nu avea probleme și mai mari, după adoptarea euro. „Mai devreme sau mai târziu, dacă nu ai grijă de echilibrul extern, inviți o mare problemă: mari presiuni pe cursul de schimb. Piețele financiare nu țin cont că este datorie publică sau privată, judecă îndatorarea totală a unei țări. Un atac pe curs este atunci când îndatorarea externă totală este văzută ca excesivă și banca centrală este văzută ca având resurse limitate de intervenție, atunci ai fonduri mari care speculează”, a subliniat Dăianu.

În plus, oficialul BNR a subliniat că România trebuie să dezvolte politici prin care să-și crească avantajele competitive, ca să nu aibă probleme legat de situația zonei euro în sine.

„Robustețea este necesară și fiindcă zona euro euro este fragilă, întrucât nu are mecanisme de partajare a riscurilor. Există o dezbatere în momentul de față între cei care pledează pentru reducerea riscurilor și partajarea riscurilor. În opinia mea, este nevoie de ambele. Schema de garantare colectivă a depozitelor în Uniunea Bancară (n.red. – UB), care este piesa indispensabilă pentru robustețea Uniunii Bancare, lipsește. Lipsește, pentru că implică aranjamente fiscale, pentru că bugetele n-au aceeași forță în Uniunea Bancară”, a precizat Dăianu.

În plus, înainte de intrarea în UB, în condițiile necesității de a menține un nivel redus al creditelor neperformante (NPL), va trebui efectuată revederea calității activelor bancare (Asset Quality Review, AQR). AQR este obligatorie, pentru că, începând cu 2014 Comisia Europeană leagă intrarea în MCS 2 de intrarea concomitentă în UB.

„Pregătirile pentru intrarea în UB trebuie inițiate cu cel puțin doi ani înainte de intrarea în MCS 2. Deci, cu cel puțin patru ani înainte de aderarea la zona euro. Dacă vorbim de intrarea în zona euro în 2024, intrarea în MCS 2 în 2022, iar AQR trebuie făcut înainte. Vedeți ce pas alert este? Robustețea macro și trebuie să fim pregătiți de intrarea în UB, simultan cu MCS 2”, a evidențiat Dăianu.

De asemenea, în perspectiva intrării în zona euro, legislația din domeniul bancar va fi schimbată, inclusiv adaptarea statutului BNR în concordanță cu solicitările Băncii Centrale Europe.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Foarte important: Se schimba banii in toata Romania! Vezi de cand

In: Economie, Finante

România are deja o strategie clară și chiar un organim specializat care se ocupă de pregătirea pentru trecerea la moneda europeană. În legătură cu momentul în care acest lucru se va întâmpla, părerile sunt împărțite.

Chiar dacă economia României încă merge bine şi este posibil să crească semnificativ şi în 2019, decizia de a adera la zona euro nu este, în esenţă, una economică, ci una politică.

Florian Libocor, economistul şef al BRD  a spus că, din punct de vedere al convergenţei reale, raportul PIB per capita arată că România, în perioada 2013 – 2017, a câştigat 9 puncte procentuale, de la 54% la 63%, pe când Bulgaria a câştigat doar 3 puncte. România se află la 63% din media UE şi are un plan ambiţios să ajungă la 70% din media UE.

“ De abia în anul 2023 – 2024 – 2025 vom intra din plin, ca să spun aşa, într-o nouă fază de creştere economică şi de refacere, câtă vreme vom acumula şi nu vom adopta politici prociclice a echilibrelor, iar undeva în anul 2028 avem în vedere că, precum spuneam, prudent şi echilibrat România ar putea să adopte euro.”, punctează analistul.

Frumos gest de omenie: Un barbat din Timis a gasit 95.000 de euro!

In: Stiri locale, Timis

Un bărbat de 33 de ani din Timiș a cumpărat un dulap second-hand de pe internet. Ce a găsit în el, a fost o surpriză uriașă. În interiorul dulapului, unul dintre copiii bărbatului a găsit o cutie metalică în care se aflau aproximativ 95.000 de euro.

Samuel Stănici are 33 de ani, lucrează în construcţii şi agricultură, şi locuieşte în satul Bichigi, din judeţul Timiş. El provine dintr-o familie cu 12 fraţi şi are, la rândul lui, patru copii.

„ Adevărul e că nu m-am bucurat, a fost un stres, pentru că nu ştiam ce e cu banii. Toată noaptea nu am dormit. Nicio clipă nu m-am gândit că sunt banii mei. Aveam impresia că toate maşinile se opresc la mine la poartă”, a povestit tânărul.

Împreună cu un prieten, Samuel Stănici a mers la Arad, pe urmele mobilei cumpărate de pe OLX. A descoperit că mobila a aparţinut unui bătrân care a murit, iar fiul lui a scos dulapul la vânzare.

„A fost un gest foarte frumos. L-am apreciat mult. Putea să păstreze banii, dar a decis să îi returneze. M-a mişcat. Rar mai găseşti aşa oameni”, a declarat bărbatul din Arad, scrie Digi24.ro.

Iubita lui Dragnea, suprinsa cumparand pantofi de 2000 de euro! ”Stim ca sunt din banii nostri!”

In: Lux

Denise Rifai, realizatoarea la Realitatea TV, anunta ca s-a intalnit, marti dupa-amiaza, cu iubita lui Liviu Dragnea, Irina Tanase, intr-un magazin de pantofi. Irina a cumparat doua perechi de pantofi la pretul de 2.000 de euro.

„Episodul Irinuca lui Dragnea. 10 minute si 2 mii euro.

Azi. La amiaza. Am oprit sa probez o pereche de pantofi la un magazin care este considerat unul dintre cele mai sofisticate din capitala, unul din acele foarte putine magazine unde personalul este calificat si amabil, produsele sunt de cea mai buna calitate. Si, of course, preturile sunt unele pe masura.

Proband perechea de pantofi si tot analizand eu intre cum imbraca piciorul si pret, in magazin SOC!!!!!!!, apare Irinuca. Irinuca. Dada. Cu un ton asezat , de doamna cu greutate in societatea romaneasca, incepe sa analizeze cu maaare atentie tocurile catorva perechi de pantofi din magazin: zicea ca se teme ca tocul sa nu fie totusi prea jos si spunea ca isi doreste sa evite un aspect prea “babesc”; dar ca avea cateva perechi dintr un model similar cu un toc mai inalt; ma rog, treburi …

Si incepe sa probeze rapid cateva perechi de pantofi Casadei. Cateva minute si se decide la unii negri si unii verzi.

Urmeaza insa un dialog, eram totusi una langa alta si recunosc, n am putut sa ma abtin. I am spus ca tocurile ii vin bine. Si sunt realmente ultimul racnet in materie. In plus, sunt si in linie cu rolul si pozitia ei “foarte importanta” de acum.

Si ma intreaba. “Adica ce o sa scrie de mine? Si i am raspuns ”eu o sa zic – cel putin in materie de pantofi, ai bun gust”.

Irinuca era insotita de o prietena care incerca sa o ajute cu ceva sfaturi; asa ca a inceput sa i compare pantofii. Irinuca, cu acelasi ton ferm, i a explicat ca nu are de ce sa i compare. Ca sunt culori si modele diferite. Au mai trecut doua minute si a cerut fetelor sa ii duca pantofii la casa. 2 perechi, 10 minute si 2 mii de euro.

Jurnalistul din mine intervine din nou. Si i spun ca, foarte bine, tot este cazul Valiza pe post, iar ambele perechi sunt un “MustHave” al momentului. Mi a zambit nonsalant si mi a spus sa stau linistita, ca ea GARANTAT nu e in dosarul Valiza.

Garantat, Irinuco, Garantat!!!!! :-))))

Si acum, va intreb pe dvs: Irinuca Nu o fi in dosar, dar banii oare din ce valiza or fi?

Ps. Si inca ceva: Irinuca se pricepe mai bine la pantofi decat la posete; poseta era si ea scumpa – un louis vouitton – dar un model basic pt orice tanara care inca nu stie sa cumpere posete mai sofisticate dar care vrea sa arate Ca Are CU CE.

Irinuca, noi stim ca AI CU CE. Si mai stim si ca totul e din banii nostri.

Iar nonsalanta cu care ai aruncat 2 mii de euro pe doua perechi de pantofi, in plin scandal public cu Valiza, ne spune multe in plus despre tine. Si despre Situatie si Valize in general.

Si nu de bine, ci de speriat …”, a scris Denise Rifai pe Facebook.

La sfarsitul lui august, Liviu Dragnea s-a plans ca nu are bani astfel incat sa isi asigure protectie in fata asasinilor. „Nu am cu ce sa platesc o firma de securitate privata”, a spus seful PSD la Antena 3, dupa ce a sustinut ca a fost urmarit de patru asasini.

ROMANIA TV – Flagrant DNA in Guvernul Romaniei: 50.000 de euro spaga in cabinetul vicepremierului!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

România TV a anunțat că DNA ar fi efectuat un flagrant la sediul Guvernului României în urma căruia ar fi fost reținut un colaborator al vicepremierului Viorel Ștefan. Ulterior Guvernul a remis o precizare de presă prin care neagă informațiile date de televiziunea de știri. Și surse DNA confirmă informațiile furnizate de guvern: nu a exista o astfel de actiune.

Flagrant DNA la Guvernul României. Șefa de cabinet a vicepremierului Viorel Ștefan a fost prinsă în timp ce primea 50.000 de euro mită, informează România TV.

Potrivit sursei citate, șefa de cabinet a vicepremierului ar fi fost reținută.

Viceprim-ministrul Viorel Ștefan dezminte ferm acuzațiile potrivit cărora unul dintre  angajații cabinetului său ar fi fost implicat într-un flagrant al organelor de anchetă sub acuzația că ar fi primit foloase necuvenite.

„Niciunul dintre colaboratorii mei nu a primit foloase necuvenite și nu este implicat în vreo procedură a organelor de anchetă”, a subliniat vicepremierul Viorel Ștefan.

Potrivit România TV,  șefa de cabinet a vicepremierului Viorel Ștefan a fost prinsă în timp ce primea 50.000 de euro mită

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , , , ,

Dezastru pentru economia tarii: Euro depaseste pragul de 4,66 de lei!

In: Economie, Finante

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,6603 lei/euro, 3,9613 lei/dolar, 4,0997 lei/franc elveţian. Pe piaţa interbancară, euro a sărit pragul de 4,66 lei, după ora 12.30. Euro a atins cea mai ridicată valoare din istorie în faţa leului pe 21 iunie 2018: 4,6695 lei/euro.

Euro creşte la 4,66 lei,faţă de 4,65 lei, cursul anunţat ieri de BNR şi atinge cel mai ridicat nivel în faţa leului din 13 august 2018 (curs BNR 13.08.2018 – 4,6607 lei/euro). Moneda europeană a atins pe 4 septembrie (4,6321 lei/euro) un minim în faţa monedei naţionale din 6 august 2018 când BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,6250 lei/euro. Euro a atins cea mai ridicată valoare din istorie în faţa leului pe 21 iunie 2018: 4,6695 lei/euro.

Băncile comerciale au anunţat pe 25 septembrie cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,68 lei şi 4,73 lei.

Dolarul creşte la 3,96 lei, faţă de 3,95 lei, cursul anunţat vineri de BNR când a atins cea mai scăzută valoare în faţa leului din 31 iulie 2018 (3,9487 lei/dolar). Pe 16 august moneda americană a atins cea mai ridicată valoare (4,0976 lei) din 22 iunie 2017 (4,1096 lei). Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,6578 lei/euro, 3,9575 lei/dolar, 4,1151 lei/franc elveţian.

ROBOR la trei luni a rămas la 3,14%.

ROBOR la şase luni a rămas la 3,38%. Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.

Pe 3 august 2018, ROBOR 3M era cotat la 3,47%, iar ROBOR 6M era la 3,53%.

La sfârşitul lunii mai (31 mai 2018), ROBOR 3M era cotat la 2,94%, iar indicele ROBOR 6M era situat la 3,00%.

Aurul a fost cotat la 152,8355 lei pentru un gram, în creştere uşoară faţă de cotaţia precedentă. Metalul preţios a atins pe 24 septembrie 2018 cea mai mică valoare din 10 februarie 2016 când BNR a anunţat o cotaţie de 151,4890 pentru un gram.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , ,

Inca o performanta: Cel mai slab leu din ISTORIE!

In: Economie, Finante

Leul atinge cea mai scăzută valoare din istorie în fața monedei europene: 4,6695 lei/euro.

Tot astazi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a urcat joi pe piaţa interbancară la nivelul de 2,95% pe an, de la 2,93% cât era miercuri, fiind cel mai mare nivel din ultimii trei ani şi opt luni, reiese din datele Băncii Naţionale a României (BNR).

O valoare mai mare a ROBOR la trei luni a fost înregistrată pe 3 octombrie 2014, respectiv 2,98% pe an.

Conform datelor BNR, la începutul acestui an, ROBOR la 3 luni se situa la 2,05%. În perioada similară a anului trecut, 21 iunie 2017, indicatorul era la 0,82% pe an.

În ceea ce priveşte indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, acesta a rămas constant la 3,07%.

ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale, a stagnat şi el la 3,12% pe an, la fel şi indicele ROBOR la 12 luni, care s-a situat la 3,17% pe an.

Proiect de lege PSD: Romanii din strainatate sa justifice fiecare mie de euro trimisa in tara, altfel vor amendati cu pana la 150.000 de lei!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

PSD are un proiect la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor prin care românii vor fi obligaţi să justifice cu documente sume trimise în ţară, mai mari de 1.000 de euro, riscând confiscarea banilor şi amenzi de până la 150.000 de lei, anunță parlamentarul PNL, Florin Cîțu.

“În acest moment, la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor există un proiect de lege care te afectează direct pe tine. De acum încolo, dacă trimiţi bani în România, orice sumă peste 1.000 de euro trebuie justificată cu documente, de tine sau de cei care primesc bani. În caz contrar, Liviu Dragnea, gaşca lui din Teleorman şi instituţiile pe care le patronează îţi vor confisca aceşti bani. Sfatul meu este să fii foarte atent ce faci de acum încolo, cum trimiţi bani în ţară sau dacă mai trimiţi bani în ţară. Şi ai grijă, anunţă-i şi pe cei de acasă şi anunţă toţi românii, ca să ştie şi ei ce li se pregăteşte în ţară”, a anunţat Florin Cîţu, citat de Mediafax.

Proiectul de lege din 31 ianuarie publicat pe site-ul ONPCSB, care poate fi consultat aici și prevede, la capitolul III – Obligaţii de raportare, Secţiunea 2 – Raportarea tranzacţiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune, art. 7 (5), următoarele :
“Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro.”

De asemenea, este prevăzută şi o perioadă de maximum trei zile lucrătoare de la momentul în care persoanele fizice au efectuat tranzacţia, în care acestea să raporteze informaţii la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Sursa: Turnulsfatului.ro

Guvernul ZERO: Romania a atras zero cenţi fonduri structurale de la UE în ianuarie

In: Politica

Niciun cent nu a fost primit în ianuarie de la UE pentru proiectele care sunt dezvoltare cu fonduri structurale. Fondul de dezvoltare rurală a primit şi el zero finanţare, singurele sume intrate în ţară fiind cele destinate subvenţiilor agricole – 664 milioane de euro – arată datele Ministerului de Finanţe.

Al cincilea an al exerciţiului financiar 2014-2020 debu­tează cu stângul, iar rata de absorbţie este, potrivit ultimei statistici a Mi­nisterului Dez­voltării şi Fondurilor Europene din 2 fe­bruarie, de 4,9% – 1,1 mld. euro din totalul de 22,6 miliarde de euro fon­duri struc­turale acor­date României în exerciţiul financiar curent. Ministrul fondurilor europene Rovana Plumb s-a întâlnit ieri la Bruxelles cu oficiali ai Comisiei Europene.

„Pentru a stabili împreună măsuri care să sporească atragerea şi eficienţa cheltuirii fondurilor europene în România“, după cum anunţa ministerul de resort.

Rovana Plumb a discutat cu Marianne Thyssen, comisar european pentru ocupare şi afaceri sociale, despre Programului Operaţional Capital Uman (POCU) şi, după cum admit oficialii români, „despre posibile măsuri pentru evitarea dezangajării de fonduri, de la finalul acestui an“.

Pentru că aceste dezangajări sunt cât se poate de aproape.

PO Capital Uman are o alocare de 4,3 mi­liarde de euro şi o rată de absorbţie zero – este singurul program care nu a luat niciun cent de la UE în primii patru ani ai exerciţiului financiat 2014-2020.

Ministrul român anunţă însă lansarea, în acest an, a apelurilor aferente sumelor încă nealocate, în valoare de 2,8 miliarde de euro, pentru POCU. Deocamdată programul a solicitat UE 3,8 milioane de euro şi a primit zero cenţi.

Nu mai puţin de 1,5 miliarde de euro sunt în acest an sub presiunea „dezangajării“ (sume care sunt retrase pentru că nu au fost cheltuite în timpul stabilit), după cum anunţa înainte de a pleca din minister predece­sorul Rovanei Plumb, Marius Nica.

Singurul program care este cât de cât avansat este Programul Operaţional Infra­structura Mare, cu o alocare de 9,4 miliarde de euro şi o absorbţie de 858 milioane de euro (9%).

Programul este rezultatul fuziunii a fostelor programe Transporturi şi Mediu din exerciţiul financiar 2007-2013 şi merge ceva mai bine pentru că sunt şantiere începute care acum trebuie doar continuate.

Faţă de situaţia de azi, ianuarie 2011 (începutul celui de-al cincilea an al primului exerciţiu financiar multi­anual la care participa România) prindea programul Transpor­turi cu o absorbţie de 1% (45 mil. euro din totalul alocărilor de 4,5 mld. euro).

Rata totală de absorbţie era de 3%, faţă de 4,9% în ianuarie 2018.

Sursa: zf.ro

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Culmea administratiei: Guvernul PSD se plange de greaua mostenire a guvernului PSD! ”Romania poate pierde 800 de milioane de euro!”

In: Economie, Finante

Premierul Viorica Dăncilă a declarat joi seară, la Antena 3, că situaţia celor trei spitale regionale care ar trebui construite, din fonduri europene, la Cluj, Craiova şi Iaşi nu este una „pe care ne-am fi dorit-o” şi se caută soluţii şi vinovaţii pentru întârzieri, explicând că pentru unul dintre spitale se cere o altă poziţionare, pentru un altul mai trebuie identificat teren şi, în plus, nu a fost trimisă toată documentaţia la Bruxelles. De asemenea, premierul a spus că pe Programul Operaţional Regional România poate pierde 800 de milioane de euro, anunță news.ro.

Ea a susţinut că în 2017, până la jumătatea anului, s-a reuşit acreditarea autorităţile de management şi lansarea ghidurilor pentru fondurile europene, pentru că în 2016 nu exista nicio autoritate de management acreditată, astfel că nu puteau fi luaţi bani la UE.

„Cu toate acestea, în 2017 am reuşit o rată de absorbţie de 11%. Mulţi au spus că este o rată de absorbţie mică. Da!, şi noi ne-am fi dorit mai mult, dar, totuşi, suntem deasupra unor ţări puternice, cum sunt Germania, Franţa, Austria sau Italia.  Bineînţeles că până în 2020 ne dorim să ajungem la un procent de 72,5% din rata de absorbţie, iar până în 2023, pe regula N+3, să luăm toţi banii care ni se cuvin de la UE. Aceasta este partea bună”, a declarat Dăncilă, conform news.ro.

Ea a spus că „partea rea” este că pe Programul Operaţional Regional România poate avea o dezangajare de 800 de milioane de euro.

„În cele câteva zile de când am preluat guvernarea, am reuşit să salvăm 350 de milioane, prin proiecte care să presupună dublarea cu această sumă. Deci mai rămân 450 de milioane pentru care trebuie să găsim soluţie, pentru că nu îmi doresc şi nimeni din Guvern nu îşi doreşte ca România să piardă fonduri europene. Mai avem pe Programul Operaţional, capital uman, încă 500 de milioane pe care putem să le pierdem”, a mai spus premierul.

„Legat de cele trei spitale pe fonduri europene, cele trei spitale nu sunt în situaţia pe care ne-am fi dorit-o cu toţii. Trebuiau să se construiască la Iaşi, Cluj şi Craiova. Pentru spitalul care trebuia să se construiască la Craiova ni se cere o altă poziţionare, deci un alt teren pe care să construim acest spital, iar pentru celălalt spital, spitalul de la Cluj, ni se mai cer încă 1,4 hectare pentru construirea acestui spital. Nu sunt trimise nici toate documentele pe care ar fi trebuit să le avem deja la Bruxelles. Căutăm soluţii pentru cele trei spitale, dar situaţia nu putem să spunem că ne bucură”, a spus premierul.

Întrebată cine este vinovat pentru aceasta situaţie, premierul a spus că nu vrea să se antepronunţe.

„Aici nu vreau să mă antepronunţ. Să vedem, este problema consultanţilor, să vedem cine a generat această situaţie. Eu am constatat situaţia, acum urmează să văd cine este vinovat de cele întâmplate”, a continuat ea.

Dăncilă a spus, de asemenea, că nu este depusă toată documentaţia pentru linia de metrou care face legatura între Gara de Nord şi Otopeni: „Riscăm să ne trimită înapoi toata documentaţia, deci nu ne putem încadra în termenul de 2020 pentru construcţia acestei linii de metrou”.

„Trebuia să avem o alta abordare, să avem proiecte prin care sa atragem aceste fonduri. Dar nu vreau să critic. Lucrurile nu stau aşa cum ne-am dorit”, a mai spus Dăncilă.

Sursa: news.ro

 

!-- Composite Start -->
Loading...