Presedintele Iohannis: Romania nu are prim-ministru! Aceasta doamna nu intelege cum functioneaza statul!

In: Comentariul zilei

Un nou atac al președintelui Klaus Iohannis la premierul Viorica Dăncilă și a PSD. Șeful statului a susținut că „România nu are prim-ministru”, iar Dăncilă „nu înțelege cum funcționează statul”.

Cele mai importante declaratii: 

– Sea aude că doamna premier a trimis o solicitare la CCR. Probabil Curtea va da un răspuns, dar nu va rezolva problema. Problema nu este una constituțională, este una politică.

– Vă spun care sunt cele două cauze. Prima: de facto, România nu are prim-ministru, a doua, inabilitatea PSD de a face politică.

– Dna prim ministru mi-a trimis în scris o solicitare a Guvernului, după aceea fără să mai astepte a trimis o altă solicitare. Dna prim-ministru m-a sunat totuși ieri și m-a întrebat dacă am terminat analiza și când dau un răspuns. I-am spus politicos că mâine și poimâne nu. Mă așteptam să mă sune și să mă întrebe de ce nu dau un răspuns. Această doamnă nu înțelege cum funcționează statul.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, vineri, în debutul ședinței de Guvern, că a sesizat Curtea Constituțională a României pentru a soluționa „blocajul” pe care l-a creat președintele Klaus Iohannis prin neluarea deciziei de numire a miniștrilor Transporturilor și Dezvoltării. „Singura situație incertă în acest moment este creată de domnul Iohannis prin blocajul numirilor în două domenii importante, la Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării. Cred că jocul politic trebuie să înceteze îna ceastă perioadă. Ne dorim să avem o Președinție (a Consiliului UE – n.r.) de succes, iar acest lucru se poate face doar oferind legitimitate tuturor miniștrilor din Cabinet. De aceea astăzi am sesizat CCR pentru a soluționa acest blocat creat de domnul președinte. Nu mi-am dorit acest lucru, nu îmi doresc acest lucru, dar intereseul României este mai presus de o ambiție, de interesul politic sau de o campanie electorală”, a afirmat Viorica Dăncilă, vineri, la începutul ședinței de Guvern.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, referitor la o decizie privind numirile de la ministerele Dezvoltării și Transporturilor, că analiza este încă în lucru, dar remanierile sunt făcute de ochii lumii, fiind înlocuiți oameni slabi cu alții și mai slabi. Întrebat care este soluția pentru a ieși din impas Cabinetul Dăncilă, șeful statului a spus: „Soluția e a PSD. Nu au decât să vină cu oameni performanți. Nu am finalizat analiza”. Lia Olguța Vasilescu, cea respinsă la ministerul Transporturilor și propusă acum la Dezvoltare, a declarat că de joi Ministerul Transporturilor intră în blocaj deoarece nu mai există ministru. Klaus Iohannis a anunțat de săptămâna trecută că va lua o decizie după 1 Decembrie în ceea ce privește cea de-a doua remaniere guvernamentală privind portofoliile de la Transporturi și Dezvoltare. Șeful statului i-a respins pe Ilan Laufer la Dezvoltare și Lia Olguța Vasilescu la Transporturi, noile propuneri ale premierului Viorica Dăncilă fiind Lia Olguța Vasilescu pentru portofoliul de ministru al Dezvoltării și Mircea Drăghici pentru Transporturi.

Presedintele Iohannis primit cu aplauze si entuziasm la Alba-Iulia

In: Politica

Presedintele Klaus Iohannis a ajuns sambata dupa-amiaza la Alba Iulia, pentru a participa si la parada militara si evenimentele de Centenar din orasul Unirii.

Seful statului s-a dus intai sa depuna o coroana de flori la statuia Regelui Ferdinand „Intregitorul”. Dupa momentul de reculegere, in timp ce Iohannis se indrepta catre Monumentul Marii Uniri, ce a fost inaugurat azi, in prezenta presedintelui, multimea a inceput sa-l aplaude. „Traiasca!”, „Sanatate presedintelui!” se auzea din multime.

Aplauzele l-au insotit pe Iohannis pe tot parcursul drumului, iar presedintele le-a zambit larg oamenilor. El a tinut si o scurta alocutiune in momentul inaugurarii monumentului, primita cu aceleasi aplauze de cei prezenti.

Momentul contrasteaza puternic cu cel de la Bucuresti din momentul in care Liviu Dragnea, desi anuntase ca nu poate participa la parada pentru ca este bolnav, a aparut la tribuna oficiala. Oamenii au inceput sa huiduie si sa-i strige „Penalule, la puscarie!”.

Ca si la Bucuresti, dupa momentul solemn Iohannis a mers la oameni, i-a salutat si a dat mana cu zeci de persoane.

Mesaj dur al președintelui Iohannis pentru parlamentari: Nu faceți rău societății românești, mergând mai departe cu modificările legii justiției și codurilor penale!

In: Comentariul zilei

Președintele Klaus Iohannis a avut un discurs extrem de dur în Parlament cu ocazia Centenarului. Iohannis le-a cerut parlamentarilor să nu meargă mai departe cu modificările la legile justiției și codurilor penale.

„Printre cele mai importante idealuri ale Marii Uniri au fost respectul legii și libertatea individului. (…) Este responsabilitatea dvs să asigurați o bună legiferare, astfel ca deciziile să fie adaptate le nevoile reale ale societății. E încă timp să reveniți asupra unor legi, care nu au susținerea oamenilor și nu corespund standardelor europene. Nu puneți în joc tot efortul și sacrificiile românilor, nu faceți rău societății românești, mergând mai departe cu modificările legii justiției și codurilor penale, incongruente cu o democrație veritabilă. Aniversarea Centenarului a fost așteptată de concetățenii noștri ca un moment de vitalitate. Dacă clasa politică de azi dorește să fie evocată peste ani, atunci va trebui să-și asume obiective fundamentale.”, a spus Iohannis.

Presedintele Iohannis, înaintea Brexitului: Drepturile românilor din Marea Britanie sunt perfect protejate!

In: Comentariul zilei

Drepturile românilor din Marea Britanie sunt perfect protejate de acordul privind Brexitul, dacă acesta este aprobat în forma care va fi discutată duminică în cadrul reuniunii extraordinare a liderilor UE, a declarat, la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis.

”Până în acest moment, pot să spun că suntem mulțumiți de proiect. Deci, proiectul reflectă toate preocupările noastre și soarta românilor din Marea Britanie, finanțarea bugetului Uniunii Europene și multe, multe alte lucruri. Este un Acord care are 500 de pagini și opinia noastră este că proiectul e bun, merită mers mai departe.(…) Drepturile românilor, dacă acest Acord se aprobă, sunt perfect protejate. Deci, încă o dată, sub rezerva aprobării Acordului, dacă acesta intră în vigoare, pentru noi este foarte potrivit.”, a declarat Iohannis, înaintea reuniunii.

Șeful statului a mai spus că plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană are două faze importante: retragerea și relațiile viitoare, care vor fi stabilite ulterior.

”Deci astăzi vorbim despre Acordul de retragere, este foarte important, fiindcă fără un astfel de Acord nimic nu rămâne stabilit între Uniunea Europeană și Marea Britanie”, a completat el.

Liderii UE se reunesc duminică, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar pentru aprobarea acordului negociat până în ultima clipă. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a recomandat statelor membre aprobarea acordului.

Pe de altă parte, înaintea întâlnirii extraordinare de duminică, Donald Tusk a lansat un nou mesaj de prietenie la adresa Regatului Unit care va părăsi Uniunea Europeană, oficialul apelând la celebrele versuri ale trupei Queen ”Friends will be friends, right till the end”.

Mesajul lui Tusk a venit după ce Spania a anunțat că a ajuns la o înțelegere în privința Gibraltarului, renunțând astfel la un eventual boicot.

Totuși, chiar dacă liderii UE vor aproba acordul, acesta trebuie să fie votat și de parlamentul de la Londra, existând semnale că parlamentarii ar putea să respingă înțelegerea lui May, care a fosta emnințată și cu un vot de neîncredere.

Presedintele Iohannis o respinge pe Olguta Vasilescu la Transporturi. ”Solutia corecta este inlocuirea acestui guvern!”

In: Comentariul zilei

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că numește șase dintre propunerile de miniștri anunțate de premierul Viorica Dăncilă. A refuzat însă două propuneri: Olguța Vasilescu la Transporturi și Ilan Laufer la Dezvoltare.

”Am primit o propunere de remaniere a Guvernului. Este, după părerea mea, o soluție slabă. Soluția corectă pentru România ar fi fost și este înlocuirea unui Guvern care a creat multe probleme României.

Este nevoie de miniștri care performează foarte bine.

Mai avem foarte puțin tuimnp. Au început vizitele din partea instituțiilor europene pentru a ne ajuta să ne pregătim pentru pentru președinția UE.

Am emis decretul de remaniere, ținând cont de propunerile formulate.

Se numesc miniștrii Leș, Budăi, Bădălău, Breaz, Petrescu, Matei. Celelalte două propuneri le consider nepotrivite”, a declarat presedintele.

Schimbările din Cabinetul Dăncilă propuse în urma ședinței de luni a Comitetului Executiv al PSD:
 
Lia Olguța Vasilescu la Ministerul Transporturilor, în locul lui Lucian Șova.
 
Marius Budăi la Ministerul Muncii, în locul Liei Olguța Vasilescu
 
Gabriel Leș la Ministerul Apărării, în locul lui Mihai Fifor, care a demisionat
 
Niculae Bădălău la Ministerul Economiei, în locul lui Dănuț Andrușcă
 
Alexandru Petrescu la Ministerul Comunicațiilor, în locul lui Bogdan Cojocaru
 
Daniel Breaz la Ministerul Culturii, în locul lui George Ivașcu
 
Bogdan Matei la Ministerul Tineretului și Sportului, în locul Ioanei Bran
 
Ilan Laufer la Ministerul Dezvoltării, în locul lui Paul Stănescu.

 

Presedintele Iohannis, intalnire de gala la Londra cu premierul Theresa May si Printul Charles al Marii Britanii

In: International

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, miercuri, o vizită oficială în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Cu acest prilej, şeful statului va avea o întrevedere cu premierul britanic, Theresa May, unde va fi abordat stadiul negocierilor privind Brexit şi preşedinţia Consiliului UE.

Potrivit agendei oficiale a șefului statului, sosirea la cabinetul premierului britanic pentru fotografia oficială va avea loc la 17.25, ora României, în Londra, urmând ca la 17.30 să aibă loc întrevederea pentru discuțiile propriu-zise între cei doi oficiali.

De la 21.45, tot ora României, Klaus Iohannis va participa la evenimentul dedicat împlinirii vârstei de 70 de ani de către Alteța Sa Regală Charles, Prinț de Wales, la Palatul Buckingham din Londra, conform sursei citate.

În legătură cu subiectele care vor fi discutate de către președintele Klaus Iohannis la întâlnirea cu premierul Theresa May, Administrația Prezidențială preciza, într-un comunicat de presă, că „temele abordate vor viza relaţia bilaterală, stadiul negocierilor privind Brexit, priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, cooperarea în sfera securităţii şi apărării, precum şi agenda regională”.

Presedintele Iohannis: Trebuie inlocuit acest accident al democrației românești care e guvernul Dragnea-Dăncilă!

In: Politica

Încă un atac extrem de dur al președintelui Klaus Iohannis la adresa puterii de la București. Șeful statului a declarat, într-o întâlnire cu primarii, că „lucrurile au luat-o razna”, iar „necesitatea politică este înlocuirea acestui accident al democrației românești care e guvernul Dragnea-Dăncilă”. 

Șeful statului a susținut că are „o mare îngrijorare” privind anul 2019, când România preia președinția Consiliului UE.

„Părerea mea că nu suntem pregătiți pentru așa ceva. Acum câteva săptămâni am zis că o să facem față rezonabil. Între timp lucrurile au luat-o razna, la Guvern nu se mai înțeleg care sunt persoanele responsabile, persoanele care ar trebui să se ocupe de asta demisionează sau sunt demiși. Ne trezim în ceasul al 12-lea total nepregătiți. Cred că, din păcate, necesitatea politică este înlocuirea acestui accident al democrației românești care e guvernul Dragnea Dăncilă. Nu există nicio perspectivă de bună guvernare”, a spus Iohannis.

Șeful statului a criticat Guvernul și pentru promisiunile pe care le-a făcut primarilor, dar nu s-au îndeplinit, menționând descentralizarea și banii.

„ S-a făcut acum așa zisă reformă în domeniul fiscal, o mare păcăleală, prin care românilor aparent li s-au dat mai mulți bani, dar în realitate nu. Primăriile au pierdut. Au fost promisiuni că pierderile vor fi compensate. Majoritatea municipiilor s-au descurcat vi se datorează, nu Guvernului. Politica față de comunitățile locale trebuie făcută transparent, predictibil și trebuie Această veșnică țopăială fiscală nu e doar de prost gust, ci și de rău augur”, a mai spus președintele.

Presedintele Iohannis, lovitura grea pentru Avocatul Poporului, Victor Ciorbea

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale, luni, 12 noiembrie a.c., o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului. Prin legea sesizată de președinte, cei de la PSD și ALDE i-au mărit pensia lui Victor Ciorbea, exact în momentul în care Guvernul avea nevoie ca acesta să închidă ochii și să nu sesizeze la CCR Ordonanța de Urgență privind modificarea legilor justiției.

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului a fost transmisă de Parlament spre promulgare Președintelui României în de data de 24 octombrie 2018. Apreciem că această lege a fost adoptată cu nerespectarea prevederilor constituționale ale art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum și cu cele ale art. 147 alin. (4), iar prin conținutul său, actul normativ are prevederi care sunt contrare dispozițiilor constituționale consacrate prin art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), precum și prin art. 138 alin. (5) coroborat cu art. 111 alin. (1), potrivit argumentelor ce urmează a fi prezentate în continuare.

A. Motive de neconstituționalitate extrinsecă

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului a fost adoptată de Camera Deputaților cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum și cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituție

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, dedusă controlului de constituționalitate, a fost adoptată de Camera Deputaților, ca primă Cameră competentă, în ședința din data de 13 iunie 2018. Considerăm că această lege a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2), fiind dezbătută și adoptată de prima Cameră sesizată cu depășirea termenului constituțional stabilit la 60 de zile.

Inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului, precum și pentru modificarea art. 16 alin. (3) din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, aparținând unui număr de 2 deputați și 1 senator, a fost depusă la Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare la data de 27 decembrie 2017 (înregistrată sub nr. BPI.780/27-12-2017).

În conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (1) din Constituție, Biroul permanent al Camerei Deputaților, în ședința din data de 1 februarie 2018, a transmis propunerea legislativă menționată Guvernului, în vederea formulării unui punct de vedere. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Regulament, Biroul permanent a stabilit și termenul până la care să fie transmis acest punct de vedere, respectiv data de 26 februarie 2018. Precizăm că Guvernul a transmis punctul de vedere la data de 18 mai 2018 (nr. 6403/18.05.2018).

În conformitate cu dispozițiile art. 92 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, legea criticată a fost prezentată în ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților din data de 5 martie 2018 (Plx nr. 1/2018), fiind transmisă comisiilor competente, în vederea elaborării avizelor și a raportului.

Potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție: „Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate”. Astfel, Constituția instituie o prezumție absolută, în virtutea căreia o inițiativă legislativă, chiar dacă nu a fost adoptată de o Cameră, se consideră adoptată prin simpla trecere a timpului. Prezumția se bazează pe o presupusă acceptare tacită a propunerii legislative și pe lipsa obiecțiilor primei Camere sesizate.

Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile prevăzut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentală este un termen care privește raporturile constituționale dintre autoritățile publice, respectiv raporturile dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, și între acestea și Guvern, pe de altă parte. La împlinirea acestuia, dreptul și, totodată, obligația primei Camere competente să dezbată o inițiativă legislativă încetează, legea considerându-se adoptată în forma depusă de inițiator. Ca efect al împlinirii acestui termen se naște dreptul Camerei decizionale de a se pronunța asupra inițiativei adoptate în condițiile art. 75 alin. (2) și de a decide definitiv. De asemenea, împlinirea acestui termen are consecința imposibilității membrilor primei Camere competente de a mai formula amendamente, dincolo de acest interval de timp stabilit de Constituție propunerile parlamentarilor sau ale comisiilor nemaifiind admisibile. Aceeași este și consecința pentru Guvern care, dincolo de acest termen nu mai poate formula și depune amendamente cu privire la legea respectivă în cadrul primei Camere sesizate, nu mai poate solicita dezbaterea acesteia în procedură de urgență sau înscrierea ei cu prioritate pe ordinea de zi, toate aceste drepturi putând fi exercitate de Guvern doar în cadrul Camerei decizionale.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că „termenele care privesc desfășurarea raporturilor constituționale dintre autoritățile publice, (…) în măsura în care nu se prevede altfel în mod expres, nu se calculează pe zile libere.” (Decizia nr. 233/1999). Totodată, în Decizia nr. 89/2010 Curtea a reținut că dispozițiile art. 101 din Codul de procedură civilă – potrivit cărora „termenele se înțeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit termenul” – nu sunt aplicabile în dreptul public, supus regulii în virtutea căreia termenele, în acest domeniu, se calculează pe zile calendaristice, în sensul că se include în termen și ziua în care el începe să curgă și ziua când se împlinește.

Dispozițiile art. 75 alin. (2) din Constituție nu prevăd un anumit mod de calcul al acestor termene pe care prima Cameră competentă le are la dispoziție pentru a se pronunța asupra unei inițiative legislative. În absența oricăror prevederi constituționale exprese, considerăm că – fiind termene ce privesc desfășurarea raporturilor constituționale dintre autoritățile publice, deci de drept public – acestea urmează regula stabilită de jurisprudența constantă din ultimii 20 ani a Curții Constituționale și se calculează pe zile calendaristice. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor constituționale ale art. 75 alin. (2) și ale art. 66, considerăm că singura ipoteză în care termenele de adoptare tacită ar putea fi suspendate este aceea a perioadei dintre sesiunile parlamentare ordinare, în condițiile în care nu s-a cerut întrunirea în sesiune extraordinară. Normele constituționale trebuie să fie interpretate în sensul de a produce efecte, scopul urmărit de legiuitorul constituant derivat fiind acela de a crea pentru Camera de reflecție posibilitatea de a se pronunța într-un termen rezonabil. Or, sistemul constituțional român instituie regula sesiunilor periodice și nu a celor permanente. Prin urmare, între cele două perioade prevăzute la art. 66 alin. (1) din Constituție pentru cele două sesiuni ordinare, în absența unei cereri de convocare a unei sesiuni extraordinare, termenele prevăzute la art. 75 alin. (2) din Constituție trebuie considerate suspendate.

Totodată, fiind pe tărâmul dreptului public, la calculul termenului de 45, respectiv 60 de zile urmează să se includă în termen și ziua în care el începe să curgă și ziua când se împlinește.

Orice altă interpretare este de natură să conducă la moduri de calcul diferite ale altor termene constituționale ce privesc raporturile constituționale dintre autoritățile publice (termenul de promulgare, termenul de sesizare a Curții Constituționale, termenul în care se poate organiza referendumul de revizuire a Constituției etc.), ceea ce generează impredictibilitate și lipsă de transparență cu privire la împlinirea acestor termene, în general, și a celor prevăzute la art. 75 alin. (2), în special; în plus, orice altă interpretare ar însemna o adăugare la textul constituțional.

Impredictibilitatea și lipsa de transparență cu privire la împlinirea termenelor prevăzute la art. 75 alin. (2) este întărită și de faptul că în prezent, potrivit regulamentelor parlamentare termenele constituționale de adoptare tacită se socotesc în mod diferit la Camera Deputaților față de Senat, aspect ce este de natură să contravină și art. 1 alin. (5), în ceea ce privește supremația Constituției. Potrivit art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților: „(1) În temeiul art. 75  alin. (1) și (2) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, se pronunță asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepție codurile și legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunță în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul permanent și ordonanțele de urgență, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputaților. (1¹) În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, termenele aferente procesului legislativ curg de la data înregistrării la Biroul permanent însoțite de avizele solicitate și se socotesc luând în calcul 4 zile pe săptămână, cu excepția sărbătorilor legale. (2) La data expirării termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră adoptate de Camera Deputaților și se trimit Senatului sub semnătura președintelui Camerei Deputaților”. Totodată, potrivit art. 119 din Regulamentul Senatului: „Pentru termenele procedurale ale procesului legislativ se iau în calcul numai zilele în care Senatul lucrează în plen sau în comisii permanente”.

Așadar, regulamentele parlamentare ale celor două Camere cuprind dispoziții diferite cu privire la modul de calcul al acelorași termene constituționale prevăzute la art. 75 alin. (2). Astfel, dispozițiile art. 113 alin. (1¹) din Regulamentul Camerei Deputaților stabilesc că aceste termene se calculează luând în calcul 4 zile pe săptămână, cu excepția sărbătorilor legale, în timp ce art. 119 din Regulamentul Senatului prevede că la calculul acestor termene se au în vedere numai zilele în care Senatul lucrează în plen și în comisii. Desigur, în cadrul autonomiei de care beneficiază, Camerele sunt libere să își stabilească programul de lucru așa cum consideră, dimensionându-l în funcție de multiple variabile. Programul de lucru în plen și în comisii nu este cunoscut la începutul unei sesiuni, uneori acesta putând să suporte modificări chiar în cursul unei săptămâni de lucru.

Însă, extinderea aplicării unor dispoziții regulamentare diferite și în ceea ce privește modul de calcul al termenelor prevăzute la art. 75 alin. (2) din Constituție pune în pericol securitatea raporturilor juridice în materie de legiferare. Așa cum a reținut și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, autonomia regulamentară dă dreptul Camerelor Parlamentului de a dispune cu privire la propria organizare și procedurile de desfășurare a lucrărilor parlamentare, însă aceasta nu poate fi exercitată în mod discreționar, abuziv, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului sau a normelor imperative privind procedura parlamentară; normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale ale forului legislativ și trebuie interpretate și aplicate cu bună-credință și în spiritul loialității față de Legea fundamentală (Decizia nr. 209/2012).

În consecință, fiind termene de drept public, ce vizează desfășurarea raporturilor constituționale dintre cele două Camere ale Parlamentului, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, termenele prevăzute la art. 75 alin. (2) din Constituție se calculează calendaristic, această interpretare unitară fiind singura de natură să confere efectivitate normelor constituționale menționate, asigurând, pe de o parte, respectarea principiului transparenței activității parlamentare, iar pe de altă parte, predictibilitate în aplicarea normelor constituționale și în derularea procesului de legiferare.

Momentul de la care încep să curgă termenele prevăzute la art. 75 alin. (2) din Constituție este reglementat asemănător în regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. Astfel, potrivit art. 113 alin. (1¹) din Regulamentul Camerei Deputaților, în cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, termenele aferente procesului legislativ curg de la data înregistrării la Biroul permanent însoțite de avizele solicitate, iar potrivit art. 118 din Regulamentul Senatului: „Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data înregistrării acestora la Biroul permanent, însoțite de avizele necesare”.

Totodată, potrivit art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților: „Art. 92. – (1) În exercițiul dreptului de inițiativă legislativă, Guvernul înaintează Camerei proiecte de legi. Deputații, senatorii și cetățenii prevăzuți la art. 74 din Constituția României, republicată, pot prezenta Camerei Deputaților propunerile legislative. Acestea trebuie să fie însoțite de o expunere de motive și redactate în forma cerută pentru proiectele de legi. (2) Deputații pot prezenta și proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților. (3) În cazul propunerilor legislative depuse în condițiile alin. (1), președintele Biroului permanent solicită avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere sau informarea, după caz, a Guvernului, care trebuie depuse în maximum 15 zile de la data solicitării. Punctul de vedere al Guvernului poate conține și amendamente. (4) În cazul propunerilor legislative depuse în condițiile alin. (1), care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, președintele Camerei Deputaților va solicita în mod obligatoriu o informare din partea Guvernului, în condițiile art. 111 din Constituția României, republicată, în același termen de 15 zile. (5) În cazul în care Consiliul Legislativ sau Guvernul nu transmite, în termen de 15 zile de la solicitare, avizul, punctul de vedere sau informarea, după caz, Biroul permanent va stabili comisia sesizată în fond, comisiile de aviz, termenul de depunere a raportului pentru propunerea legislativă respectivă, trimițând proiectul pentru dezbatere și întocmirea raportului.”

De asemenea, potrivit art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților: „(1) În temeiul art. 75 alin. (1) și (2) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, se pronunță asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile de la data prezentării la Biroul permanent. Fac excepție codurile și legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunță în termen de 60 de zile de la data prezentării la Biroul permanent și ordonanțele de urgență, pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputaților. (1¹) În cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, termenele aferente procesului legislativ curg de la data înregistrării la Biroul permanent însoțite de avizele solicitate și se socotesc luând în calcul 4 zile pe săptămână, cu excepția sărbătorilor legale. (2) La data expirării termenelor prevăzute la alin. (1) proiectele de legi sau propunerile legislative se consideră adoptate de Camera Deputaților și se trimit Senatului sub semnătura președintelui Camerei Deputaților”.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 92 alin. (1) – (5) și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților rezultă că, pentru propunerile legislative înregistrate la Camerei Deputaților ca primă Cameră sesizată:

– termenele prevăzute la art. 75 alin. (2) din Constituție curg de la data înregistrării la Biroul permanent însoțite de avizele solicitate; astfel, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 92 alin. (5) coroborat cu art. 113 alin. (1¹) din Regulamentul Camerei Deputaților, o inițiativă pentru care a început să curgă termenul prevăzut la art. 75 alin. (2) din Constituție va avea întotdeauna un număr de înregistrare identificat cu inițiala Plx., urmată de un număr (numărul de înregistrare la Biroul permanent) și un an; spre deosebire de aceste propuneri legislative, inițiativele care nu se încadrează pe ipoteza normativă și procedurală de la art. 113 alin. (1¹)  din Regulamentul Camerei Deputaților, ci pe cea de la art. 92 alin. (3) și alin. (4) din Regulament – și pentru care termenul prevăzut la art. 75 alin. (2) din Constituție nu a început să curgă – sunt identificate cu inițialele BPI., urmate de un număr și o dată, care sunt întotdeauna diferite de cele ale celor identificate prin Plx.;

– Biroul permanent este cel abilitat să stabilească termenele atât pentru organismele avizatoare, cât și pentru comisiile permanente sesizate în fond; la împlinirea acestor termene, Biroul permanent nu este obligat să aștepte primirea acestor avize sau puncte de vedere, fiind de principiu statuat prin jurisprudența Curții Constituționale că Parlamentul nu poate fi ținut în realizarea activității de legiferare de faptul că una sau alta dintre autoritățile sau instituțiile publice cu competențe de avizare nu trimit sau transmit cu întârziere un punct de vedere solicitat de una sau alta dintre Camere; din această perspectivă, transmiterea de către Guvern cu întârziere a punctului său de vedere nu poate ține în loc o Cameră în dezbaterea unei inițiative legislative, întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (1) din Constituție, obligația constituțională este în sensul solicitării informării Guvernului și nu a obligativității existenței punctului de vedere al Guvernului.

Din informațiile publice înscrise pe fișa ce corespunde parcursului legislativ la Camera Deputaților a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului rezultă că:

– în cadrul ședinței sale din 1 februarie 2018, Biroul permanent al Camerei Deputaților înregistrează inițiativa legislativă sub nr. Plx 1/2018 și, totodată, solicită punct de vedere de la Guvern și Consiliul Legislativ, cu termen 26.02.2018, precum și de la Consiliul Economic și Social, cu termen 15.02.2018;

– în cadrul ședinței sale din 5 martie 2018, legea criticată a fost prezentată în Biroul permanent al Camerei Deputaților, care – în absența punctului de vedere al Guvernului, dar având avizul Consiliul Legislativ și pe cel al Consiliului Economic și Social, în conformitate cu dispozițiilor art. 92 alin. (5) din Regulament – a sesizat comisiile permanente în vederea elaborării avizelor și, respectiv, a raportului.

Așadar, dispozițiile art. 92 alin. (1)-(5) și ale art. 113 alin. (1¹) din Regulament, semnifică data de la care începe să curgă termenul de 60 de zile prevăzut de art. 75 alin. (2) din Constituție pentru legea dedusă controlului de constituționalitate. Această concluzie este întărită și de faptul că, din aceleași informații publice cuprinse în fișa inițiativei legislative deduse controlului de constituționalitate, ulterior ședinței din 5.03.2018, nu a mai existat o altă ședință a Biroului permanent al Camerei Deputaților în cadrul căreia această propunere legislativă să fie prezentată în sensul art. 113 alin. (1¹)  din Regulament.

Prin urmare, în ceea ce privește Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului termenul prevăzut de art. 75 alin. (2) din Constituție a început să curgă la data de  5.03.2018, termenul inițial de adoptare tacită fiind de 45 de zile, care a început să curgă de la această dată. În opinia noastră, calculând acest termen în acord cu jurisprudența constituțională, respectiv pe zile calendaristice, acest termen s-a împlinit la data de 18 aprilie 2018.

Ca atare, la data de 14.05.2018 nu mai putea fi modificat termenul de adoptare tacită prin prelungirea lui la 60 de zile, întrucât acesta expirase. De altfel, la această dată se împlinise chiar și termenul maxim constituțional de 60 de zile în care Camera Deputaților ar fi putut să se pronunțe asupra legii criticate în calitate de primă Cameră sesizată (3 mai 2018). Astfel, indiferent de termenul constituțional considerat a fi aplicabil, sancțiunea prevăzută la art. 75 alin. (2) teza a II-a din Constituție intervenise, fie la data de 18 aprilie 2018, fie la cea de 3 mai 2018, iar legea criticată trebuia transmisă Camerei decizionale în forma inițiatorului, ca adoptată tacit. Or, prin continuarea procedurii parlamentare după împlinirea termenului de adoptare tacită și prin adoptarea legii de către Camera Deputaților în calitate de primă Cameră competentă în data de 13 iunie 2018, într-o altă formă decât cea a inițiatorului și amendată substanțial, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2) din Constituție. În conformitate cu prevederile constituționale menționate, obligația Camerei Deputaților după împlinirea termenului constituțional era să considere legea adoptată tacit și să o transmită Senatului pentru continuarea procedurii legislative. După împlinirea acestui termen, nici Camera Deputaților în ansamblul său și nicio altă structură de lucru sau de conducere nu ar mai fi putut formula amendamente și nu ar mai fi putut înscrie legea pe ordinea de zi. Procedând în acest mod, dezbaterea și adoptarea de către Camera Deputaților a legii criticate în ședința din 13 iunie 2018 s-a realizat și cu încălcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală în ceea ce privește modul de calcul al termenele referitoare la desfășurarea raporturilor constituționale între autoritățile publice. Prin urmare, considerăm că, începând cu data de 18 aprilie 2018, legea dedusă controlului de constituționalitate este adoptată tacit, iar orice amendare, dezbatere sau adoptare ulterioară acestei date asupra acestei legi este efectuată cu nerespectarea Constituției.

Presedintele Iohannis: Dragnea e disperat! Asta se intampla daca un infractor ajunge in varful statului

In: ACTUALITATE

Presedintele Klaus Iohannis a reactionat foarte taios, marti, fata de spectacolul cu valize oferit luni de Liviu Dragnea in Parlament.

„Asta se intampla daca un infractor ajunge in varful statului, e banal. Iar acest infractor Dragnea, care s-a cocotat in varful partidului si al statului, progreseaza. Din pacate, nu in domeniul calitatii politicilor publice, nu in domeniul statului de drept, dar iata ca progreseaza semnificativ in domeniul fake news. Ce a prezentat este ceea ce in ziua de astazi se numeste fake news. Mai demult, se numeau pur si simplu minciuni. Sunt minciuni pesediste adunate pentru cele cinci campanii la care a participat in decursul anilor. Nu pot sa nu mentionez valizele si constat cu tristete ca si in acest domeniu politica romaneasca s-a schimbat.

Am avut Caragiale mai demult cu ‘O scrisoare pierduta’, apoi acea faza ciudata cu biletelul roz pierdut si regasi. Am ajuns la faza cu valize. Asa se intampla cand un infractor ajunge in varful staului”, a declarat Iohannis.

Intrebat daca are cunostinta despre continutul valizei din Teleorman, presedintele a spus ca „Dragnea este disperat”.

”Nu stiu ce e cu aceste valize, nu avem niciun fel de legatura, nu stiu ce e in ele. Insa inteleg ca jurnalistii vor arata ce este in ele. Omul este disperat ca se arata tot mai mult ca are probleme majore si cauta sa aduca vorba despre alte lucruri, incearca manevre de manipulare si asta am numit fake news”, a spus Iohannis.

Luni, Liviu Dragnea a mers in Parlament cu doua valize, reactionand in acest mod la ancheta Rise Project ce se bazeaza pe o valiza cu documente Tel Drum, despre care jurnalistii spun ca a fost gasita de un satean din Teleorman.

Intr-o valiza, liderul PSD a adus gogosi, iar in a doua se aflau acte, cum ar fi ordonanta de clasare a unui dosar ce-l viza pe Klaus Iohannis, semnata de Cristian Lazar, dar si informari cu privire la dosarele in care ar fi fost implicat presedintele.

Comisia de la Venetia da lovitura fatala PSD-ului: Presedintele trebuie sa-si reia rolul in numirea procurorilor sefi!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Comisia de la Venetia recomanda Romaniei sa reanalizeze sistemul de numire si revocare a procurorilor de rang inalt, notand ca, in pofida unor imbunatatiri, proiectele de lege in domeniul justitiei risca sa genereze presiuni si sa submineze independenta sistemului judiciar.

„Desi au fost aduse unele imbunatatiri binevenite la aceste proiecte dupa criticile formulate si dupa decizii ale Curtii Constitutionale, ar fi dificil sa nu vedem pericolul ca aceste instrumente, impreuna, ar putea genera presiuni asupra judecatorilor si procurorilor si, ca, in final, pot submina independenta justitiei si a membrilor sistemului judiciar; in plus, cuplate cu aranjamentele de retragere din activitate, aceste elemente pot submina eficienta si calitatea justitiei, cu efecte negative asupra actiunilor de combatere a coruptiei”, anunta Comisia de la Venetia in Avizul privind legile justitiei, informeaza Mediafax.

Comisia de la Venetia recomanda autoritatilor din Romania „sa reanalizeze sistemul de numire / revocare a procurorilor de rang inalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constitutie, in sensul furnizarii conditiilor pentru un proces neutru si obiectiv de numire / revocare, prin mentinerea rolului institutiilor, precum cel al presedintelui tarii si al Consiliului Superior al Magistraturii, care pot exercita rol de echilibrare a influentei ministrului Justitiei”.

De asemenea, Bucurestiul este indemnat „sa inlature restrictiile propuse asupra libertatii de exprimare a judecatorilor si procurorilor. Autoritatile romane ar trebui „sa suplimenteze prevederile referitoare la responsabilitatea materiala a magistratilor afirmand explicit ca, in lipsa cazurilor de rea-credinta si/sau neglijenta grava, magistratii nu sunt responsabili pentru o solutie care poate fi contestata de o alta instanta”; De asemenea, Bucurestiul este indemnat „sa modifice mecanismul actiunilor de recuperare pentru a asigura ca actiunea de recuperare are loc doar daca responsabilitatea magistratului a fost stabilita prin procedura disciplinara”;

Comisia de la Venetia indeamna Romania „sa reanalizeze propunerea de infiintare a unei structuri separate a Parchetului pentru investigarea delictelor comise de judecatori si procurori”. „Actiunea de a recurge la procurori specializati, dublata de garantii procedurale eficiente pare a fi o alternativa adecvata in aceasta privinta”, precizeaza Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia Venetia), un organism din cadrul Consiliului Europei (CoE).

In plus, in raport se recomanda reexaminarea motivelor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si „abandonarea definitiva” a schemei de retragere anticipata din activitate, „daca nu pot fi oferite garantii ca nu vor exista efecte adverse asupra functionarii sistemului”.

Romania trebuie „sa se asigure ca masurile propuse pentru «monitorizarea» magistratilor se bazeaza pe criterii specificate clar si sunt cuplate cu garantii procedurale adecvate si cu dreptul de a face apel intr-o instanta judiciara”; de asemenea, „trebuie identificate modalitati de consolidare a mecanismelor de supraveghere a serviciilor de informatii”, subliniaza Comisia de la Venetia.

Raportul Comisiei de la Venetia se refera la modificarile aduse Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Legii nr. 317/2004 privind functionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Modificarile aduse pachetului de legi din justitie au fost contestate de acelasi for si in luna iulie, in raportul preliminar.

In avizul adoptat vineri, Comisia de la Venetia a exprimat preocupare si fata de proiectele de amendamente la Codul Penal si la Codul de Procedura Penala din Romania. Institutia arata ca modificarile afecteaza grav eficienta sistemului judiciar penal si actiunile anticoruptie.

VIDEO-Presedintele Iohannis, ovationat public de sute de romani in Italia

In: Romani in strainatate!, Stirea zilei
Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, de primarul Romei, Virginia Raggi, în cadrul vizitei de stat pe care şeful statului român o efectuează în Republica Italiană.

Klaus Iohannis a sosit la sediul Primăriei Romei împreună cu soţia lui, Carmen Iohannis, cuplul prezidenţial fiind întâmpinat de Virginia Raggi.

Mai mulţi români din Italia l-au aşteptat pe şeful statului la sosirea la Primăria din Roma, aplaudându-l, scrie agerpres.ro. Iohannis s-a oprit, în timp ce urca scările, alături de soția sa și de gazda sa, și i-a salutat pe românii care l-au așteptat.

Ulterior, preşedintele se va întâlni cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Italia, la care va participa şi primarul Romei.

Întâlnirea va avea loc în Sala Esedra di Marco Aurelio din cadrul Musei Capitolini. Sala este una dintre cele mai importante din Muzeul Capitolin, fiind folosită pentru ceremoniile la nivel înalt, cu participarea şefilor de stat sau de guvern. Sala găzduieşte o serie de opere importante, printre care statuia de bronz a lui Marc Aureliu, realizată în jurul anului 176 d.Hr.

Vizita de stat în Italia a preşedintelui Iohannis, care se desfăşoară în perioada 14 – 17 octombrie, are loc în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri şi al aniversării a 10 ani de la ridicarea relaţiei bilaterale dintre România şi Italia la nivel de Parteneriat strategic consolidat.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, aceasta este prima vizită de stat din ultimii 45 de ani în Italia a unui şef al statului român.

Agenda vizitei a inclus întrevederi oficiale cu omologul italian Sergio Mattarella, cu preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei, Giuseppe Conte, cu preşedintele Senatului, Maria Elisabetta Alberti Casellati, şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberto Fico.

Presedintele Iohannis, in mijlocul romanilor din Italia: Sunt realmente emoţionat că putem să trăim acest moment. Este senzaţional – Columna lui Traian iluminată în tricolor!

In: Romani in strainatate!, Stirea zilei

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat duminică seară, la Roma, că pacea socială în România se reclădeşte.

“Pacea socială în România cred că se reclădeşte. Şi avem nevoie de astfel de simboluri pentru a reclădi pacea socială şi în România şi o vom face”, a declarat Iohannis, care a participat, duminică seară, la Roma, la iluminarea Columnei lui Traian în culorile Drapelului României.

Totodată, şeful statului a spus că acest eveniment i se pare emoţionant şi plin de semnificaţie.

“Mi se pare un moment deopotrivă emoţionant şi plin de semnificaţie. Columna lui Traian (…) este considerată certificatul de naştere al poporului nostru şi, iluminată în tricolor, cred că este importantă şi pentru relaţia dintre popoarele noastre, îi dă un farmec aparte, dar ne arată şi unde este istoria noastră şi sper să ne arate şi unde este viitorul nostru”, a precizat Iohannis,  citat de trimisul special Agerpres.

De asemenea, preşedintele a spus că este foarte bucuros că participă la acest eveniment.

“Foarte frumos moment. Mulţumesc organizatorilor. (…) Sunt realmente emoţionat şi foarte bucuros că putem să trăim acest moment. Este senzaţional – Columna lui Traian iluminată în tricolor. Cred că un simbol mai profund, mai frumos pentru legătura între popoarele noastre nu există. (…) Este emoţionant că au venit atâţia oameni, foarte, foarte mulţi români”, a mai arătat Iohannis.

La sosirea la Columna lui Traian, Klaus Iohannis şi soţia lui au fost aşteptaţi de autorităţi locale şi de câteva sute de persoane, între care un grup de copii din comunitatea de români din Italia. Oamenii l-au aplaudat pe Iohannis, i-au strigat numele şi au scandat “Uniţi salvăm toată România”.

Ulterior, Columna lui Traian a fost iluminată în culorile drapelului naţional, moment în care oamenii au început să cânte imnul de stat al României.

Totodată, preşedintele şi soţia lui au discutat cu copiii, s-au fotografiat cu aceştia şi le-au mulţumit celor prezenţi la eveniment.

Cuplul prezidenţial a participat şi la un spectacol organizat în cadrul evenimentului. La plecare, Iohannis şi soţia lui au continuat să discute cu oamenii şi să se fotografieze cu ei.

Mai mulţi oameni au continuat să-i strige numele lui Iohannis, să aplaude şi să scandeze “Trăiască România mare!”, “Trăiască Sibiul!”, “Uniţi, salvăm toată România!”, “România, trezeşte-te?”, “PSD, ciuma roşie” şi “Vrem acasă, hoţii nu ne lasă!”.

Evenimentul a avut loc în cadrul vizitei de stat pe care Klaus Iohannis o efectuează în perioada 14 – 17 octombrie în Republica Italiană.

Vizita lui Klaus Iohannis în Republica Italiană are loc în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri şi al aniversării a 10 ani de la ridicarea relaţiei bilaterale dintre România şi Italia la nivel de Parteneriat strategic consolidat.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, aceasta este prima vizită de stat din ultimii 45 de ani în Italia a unui şef al statului român.

Luni vor avea loc convorbiri oficiale cu preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, pe teme legate de Parteneriatul strategic consolidat dintre cele două ţări şi de cooperarea în plan european, internaţional şi securitar.

Sursa

!-- Composite Start -->
Loading...