Val de pensionari in tribunalele si judecatoriile din toata Romania!

In: Angajari, Social

Mai multe zeci de judecători din toată ţara vor să se pensioneze, iar dosarele lor vor fi discutate miercuri, la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii.

Cererile de pensionare vor fi trimise apoi preşedintelui României, Klaus Iohannis, care, potrivit legislaţiei în vigoare, este cel care semnează decretele pentru pensionarea judecătorilor şi procurorilor.

Magistraţii care vor să se pensioneze nu au precizat şi motivele pentru care vor să îşi încheie activitatea, susţin surse consultate de reporterul Mădălina Verman.

Sursa: Rador

Vantu il ia pe Tariceanu dupa el in PUSCARIE! Vezi ce a declarat in fata judecatorilor!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE
Sorin Ovidiu Vîntu a arătat, când a fost audiat ca martor de către procurori, că i-a spus lui Bogdan Olteanu că este dispus să finanţeze campania electorală a acestuia şi a PNL, iar atunci fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor i-a cerut un milion de euro pentru el şi un alt milion de euro pentru Călin Popescu Tăriceanu, precizând că are convingerea că dacă nu ar fi dat aceşti bani, Liviu Mihaiu nu ar fi fost numit guvernator al Deltei Dunării, potrivit hotnews.ro.

”Este adevărat că în 2008 am aranjat o întâlnire între Bogdan Olteanu, pe care-l consideram un tânăr valoros, cel mai valoros produs al politicii româneşti de la momentul acela, şi Gelu Teodorescu, directorul Insomar. (…) I-am spus lui Olteanu că sunt dispus să finanţez campania electorală atât a lui, cât şi a PNL. Domnul Olteanu mi-a spus că trebuie să-i dau un milion de euro pentru sine şi un alt milion pentru domnul Tăriceanu. Eu am prezumat că milionul pentru Bogdan Olteanu se referă la campania electorală a sa şi a filialei Bucureşti, iar milionul pentru domnul Tăriceanu se referă la campania PNL la nivel central”, a spus Sorin Ovidiu Vîntu în timpul confruntării de la DNA cu Bogdan Olteanu, document aflat la dosarul trimis instanţei de judecată.

Sorin Ovidiu Vîntu a mai spus că niciodată Liviu Mihaiu nu ar fi fost numit în postul de guvernator al Deltei Dunării dacă nu plătea aceşti bani.

”În ciuda simpatiei pentru Liviu Mihaiu declarată de domnul Bogdan Olteanu, dacă eu nu aş fi dat sumele de bani sus-menţionate, Liviu Mihaiu nu ar fi fost numit guvernator”, a mai arătat Sorin Ovidiu Vîntu.

La dosar există declaraţii de martor date de Liviu Mihaiu, Călin Popescu Tăriceanu şi Paul Cononov, fostul guvernator al Deltei Dunării.

Dosarul în care Bogdan Olteanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi fost viceguvernator al Băncii Naţionale a României, este acuzat de trafic de influenţă legat de numirea guvernatorului Deltei Dunării este judecat, din aprilie, la Curtea de Apel Bucureşti şi are următorul termen în 25 mai.

Procesul trebuia să fie judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă, în martie, judecătorii instanţei supreme au stabilit ca această cauză să fie trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, întrucât faptele de care Olteanu este acuzat ar fi fost comise în calitate de membru de partid, nu de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În 18 octombrie 2016, DNA l-a trimis în judecată pe Bogdan Olteanu pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că în 2008, când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro şi sprijin electoral constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul intervenţiilor la primul-ministrul de la acea dată pentru numirea lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.

Banii de la Sorin Ovidiu Vîntu ar fi ajuns printr-un intermediar la Bogdan Olteanu, fiind daţi în sediul unui partid, au arătat procurorii în rechizitoriu.

Transferul banilor ceruţi de Bogdan Olteanu ar fi fost făcut dintr-un cont bancar deschis în Cipru şi într-unul din Bulgaria, deschis de o firmă înregistrată în Delaware, Statele Unite. Din contul din Bulgaria, banii au fost retraşi în numerar în trei tranşe, în 28-30 octombrie 2008, au mai stabilit procurorii.

Liviu Mihaiu a fost numit, în septembrie 2008, de către premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, în funcţia de guvernator al rezervaţiei naturale Delta Dunării, post pe care l-a ocupat până în februarie 2009.

Scandal in spatele usilor inchise din magistratura: Masoneria va fi desfiintata in Romania!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE
Judecătoarea Camelia Bogdan, recent exclusă din magistratură, după ce câteva luni un război cu masoneria. Aceasta intenţionează să dezvăluie numele tuturor magistraţilor care activează şi în masonerie. Judecătoarea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu a formulat în acest sens o solicitarea către CSM. Camelia Bogdan susţine că, în cazul în care numele magistraţilor masoni vor rămâne în continuare secrete, se poate ajunge la retragerea statului de utilitate publică Marii Loji Naţionale a României (MLNR) sau chiar desfiinţarea acesteia.

Pe ordinea de zi a unei comisii CSM din 2 mai 2017 s-a aflat o solicitare pe care judecătoarea Camelia Bogdan a făcut-o către CSM, prin care cerea să se constituie un registru public de evidenţă a judecătorilor şi procurorilor masoni. Solicitarea Cameliei Bogdan a ajuns la Direcţia legislaţie, documentare şi contencios din CSM, care a emis un punct de vedere, analizat ulterior în Comisia nr. 1.

Iată mînuţă Comisiei nr. 1 a CSM:

„Punct de vedere al DLDC privind solicitarea doamnei judecător Camelia Bogdan referitoare la constituirea unui registru public de evidenţă a judecătorilor /procurorilor masoni.

Comisia şi-a însuşit punctul de vedere al DLDC, urmând a fi comunicat răspuns în acest sens, precum şi cu privire la faptul că verificarea realităţii declaraţiilor de interese este de competenţă organelor de cercetare penală”.

Cameliei Bogdan a formulat, în ultimul an, mai multe cereri şi sesizări către CSM, dar şi către alte instituţii. Site-ul Lumeajustitiei.ro prezintă o asemenea solicitare, pe care Camelia Bogdan i-a adresat-o preşedintei CSM, Mariana Ghena, şi Grand Masterului al Marii Loji Naţionale din România.

„Stimată Doamna Preşedinte al CSM,

Stimate Domnule GRAND MASTER AL MLNR,

Vă rog să confirmaţi încă o dată expressis verbis că CSM, neavând atribuţii de legiferare în materia incompatibilităţilor, nu a solicitat în prealabil concursul DOMNULUI GRAND MASTER al MLNR, la rândul Domniei sale funcţionar public în sensul art. 175 alin. 2 Cpen, subiect activ al infracţiunii de omisiune a sesizării, prev de art 267 C pen, şi nu au fost solicitate Constituţia MASONICĂ şi jurământul masonic pentru a înţelege potenţialul conflict de interese în care s-ar putea afla colegii magistraţi, dar şi potenţialele incompatibilităţi la care se expun în absenţa declarării apartenenţei la Francmasonerie, impietând dezideratul unei justiţii transparente.

Vă rog aşadar să precizaţi dacă CSM, prin reprezentantul legal, dna judecător MARIANA GHENA, consideră că este necesar sau nu să solicite de la MLNR lista magistraţilor masoni, mai ales că eu am invocat în întâmpinarea mea din dosarul nr. 14/i/j/2016 chestiunea apartenenţei la MASONERIE a domnului Inspector-şef şi domnii colegi judecători au refuzat să se pronunţe şi să clarifice acest argument.

Vă rog să îmi permiteţi să ataşez şi răspunsul dvs preliminar, şi răspunsul pe care aştept să îmi fie comunicat şi de către domnul GRAND MASTER AL MLNR, în temeiul disp LEGII NR 544/2001, ŞI LA DOSARELE MELE PENALE, ÎN CARE AM CALITATEA DE PERSOANĂ VĂTĂMATĂ.

Va rog să îmi permiteţi să justific caracterul de interes public al informaţiei…

I. Situaţia de fapta analizată: este de interes public săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii de către judecătorii români/protejarea infractorilor de către o CSM, GARANTUL INDEPENDENŢEI JUSTIŢIEI şi respectiv de către o entitate de utilitate publică, care primeşte fonduri de la bugetul de stat, într-un stat membru al UNIUNII EUROPENE.

Precizez că din evidenţele ANI nu rezultă că vreun judecător/procuror şi-ar fi declarat apartenenţa la FRANCMASONERIE, dar cumulul între calitatea de magistrat şi cea de mason este permisă de CSM, care însă nu are abilitare normativă de a legifera în materia incompatibilităţilor/conflictelor de interese, hoţ CSM fiind lovită de nulitate absolută.

(…)

Cum pot fi obţinute informaţiile de interes public dacă domnul GRAND MASTER refuză să soluţioneze favorabil prezenţa reclamaţie administrativă: plângere în faţă instanţelor de contencios administrativ conjunct cu sesizarea organelor penale competenţe să analizeze inclusiv suspiciunea rezonabilă potrivit căreia domnul GRAND MASTER săvârseste infracţiuni.

Alte demersuri ce pot fi efectuate….cerere pentru retragerea statutului de utilitate publică conjunct cu introducerea unei cereri pentru dizolvarea MLNR, având în vedere că scopul acesteia este atins prin săvârşirea de către membri a unor infracţiuni/obiectul de activitate este deturnat în scopul săvârşirii de infracţiuni.

Alte consecinţe…afectarea în plan internaţional a imaginii MLNR, a CSM, şi a domnului GRAND MASTER.

Apreciez că domnii colegi judecători din CSM pot aprecia cu privire la consecinţele de natură penală la care se expun, având în vedere că apartenenţa la MASONERIE a domnului Inspector-şef al Inspecţiei Judiciare fusese invocată într-un dosar disciplinar şi au preferat să adopte o atitudine pasivă în faţă încălcării LEGII PENALE, deşi CSM este garantul INDEPENDENŢEI JUSTIŢIEI.

Vă rog, pe cale de consecinţă, stimată Doamna Preşedinte al CSM, stimate domnule GRAND MASTER, să solutionati cu celeritate prezenţa cerere în vederea evitării obstructionarii justiţiei.

Cu deosebit respect, va rog să îmi permiteţi să trec în CC şi reprezentanţii autorităţilor române abilităţi să monitorizeze şi să sancţioneze faptele de natură penală săvârşite de către reprezentanţii entităţilor cărora le-a fost recunoscut statutul de utilitate publică şi care funcţionează în interes public.

Va rog să primiţi, stimată Doamna Preşedinte al CSM, stimate domnule GRAND MASTER, expresia întregii mele consideraţii.

Cu distinsă apreciere,

Camelia Bogdan”

Un baron PSD, acuzat de coruptie, a turbat in fata judecatorilor: Vi se pare ca am fata de PROST?!

In: ACTUALITATE, Politica

Fostul ministru al Energiei Constantin Niţă a declarat marţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că nu a luat mită de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, spunând că „nu are faţă de prost” să fi primit bani într-un hotel plin cu camere de luat vederi. 

Constantin Niţă a fost audiat marţi la instanţa supremă în dosarul în care este judecat pentru trafic de influenţă.

„L-am cunoscut pe Urdăreanu prin intermediul unui om de afaceri, Bogdan Nicolau. Am avut mai multe discuţii cu el şi, fiind un om de afaceri puternic, am apreciat că este bine să am o relaţie amiabilă cu un om de talia lui. M-am întâlnit cu el şi la Hotelul Radisson, unde am avut discuţii pe diverse proiecte. Am vrut să facem o companie privind semnătura electronică cu aeroportul din Braşov. Eu aveam un interes politic, iar Urdăreanu dispunea de mijloacele necesare proiectului. În septembrie 2012, atât Urdăreanu cât şi Nichita (fostul primar din Iaşi – n.r) mi-au solicitat să le facilitez o întâlnire. Nichita ştia că în Bucureşti există un asemenea proiect şi voia să-l implementeze la Iaşi. Întâlnirea a avut loc şi la mine în birou, dar i-am lăsat să discute singuri. Au stabilit nu ştiu ce acolo. Mi-au zis apoi că s-au înţeles ca Nichita să-i vadă proiectul. Asta este implicarea mea”, a precizat Constantin Niţă, potrivit agerpres.ro.

Fostul ministru a arătat că s-a întâlnit cu Urdăreanu în anul 2013, la Poiana Braşov, unde un prieten de-al lui avea un proiect imobiliar, iar Urdăreanu dorea să cumpere o vilă. Cu acea ocazie, Urdăreanu i-a spus că intenţiona să participe la licitaţia de la Iaşi şi el i-a făcut legătura cu omul de afaceri Mihai Ghirda, iar cei doi au semnat un contract.

„Am fost înregistrat ambiental când îl întrebam pe Ghirda dacă şi-a rezolvat problema. Avea un dosar la Iaşi. Nu l-am întrebat cu privire la suma care urma să o încaseze sau dacă şi-a executat contractul. Niciodată nu i-am solicitat 5% lui Urdăreanu pentru contractul de la Iaşi. Pentru ce să îi cer cinci la sută? Toate discuţiile mele cu Urdăreanu au fost pentru iniţierea unor parteneriate de afaceri şi nu să obţin vreun comision. În legătură cu suma pe care Urdăreanu spune că mi-a dat-o, este imposibil ca un om inteligent să ia bani într-un hotel cu zeci de camere de luat vederi. Cred că Urdăreanu m-a suspectat de prostie dacă a putut să spună asta. Nu ştiam că Nichita i-ar fi solicitat 10% lui Urdăreanu din valoarea contractului încheiat cu Primăria Iaşi”, a mai spus Constantin Niţă.

La plecare din sediul instanţei, Constantin Niţă a fost întrebat de jurnalişti despre declaraţia dată în sala de judecată, iar acesta a replicat: „Credeţi că eu am faţă de prost să iau bani într-un hotel plin cu camere de luat vederi?”. 

Constantin Niţă a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă, el fiind acuzat că, în cursul anului 2013, i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de UTI cu Primăria Iaşi.

Potrivit DNA, Constantin Niţă ar fi intermediat o întâlnire între Tiberiu Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita, în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să-i fie remişi lui Niţă în două forme – parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, ce urma a fi încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.

”În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri, în incinta unui restaurant libanez, dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 – iunie 2014”, mai spun procurorii.

Dan Sova turnat in fata judecatorilor de un alt PSD-ist: Mi-a dat banii in mana, cash! Apoi am trimis soferul sa mai ia!

In: ACTUALITATE, Politica
Fostul deputat Cristian Rizea a declarat marţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că i-a vândut în anul 2011 un imobil lui Dan Şova, acesta plătind 300.000 de euro în 60 de rate, iar o parte din bani au fost ridicaţi de şoferul lui de la casa de avocatură a lui Şova. 

Cristian Rizea a fost audiat la Instanţa supremă, în calitate de martor, în dosarul „CET Govora”, în care fostul senator Dan Şova este judecat pentru trafic de influenţă. Audierea are legătură cu un imobil pe care Şova l-a cumpărat de la Rizea. Procurorii susţin că o parte din banii plătiţi de Şova pentru acel imobil proveneau din contractele casei sale de avocatură cu CET Govora.”Nu mai ţin minte suma de bani pe care am primit-o înainte de notariat. Nu îmi amintesc nici suma de bani pe care am primit-o la notar, când am încheiat contractul. Banii i-am primit în mână, cash, nu prin instrumente de plată bancare. Banii i-am predat fratelui meu. Ulterior, fratele meu mi-a făcut plângere penală. Având în vedere relaţia de prietenie şi apropiere cu Dan Şova, am avut încredere în el şi i-am predat imobilul chiar în ziua semnării actelor la notariat. Am convenit să îmi plătească restul în tranşe de 5.000 de euro pe lună, pe 3 – 4 ani. Pentru acestea nu s-a încheiat un act adiţional, pentru că aveam încredere unul în altul. Primele rate le-am ridicat chiar eu de la cabinetul de avocat al lui Dan Şova, banii fiindu-mi înmânaţi de doamna Ciurcu Simona, angajată la casa de avocatură şi persoană de încredere a lui Şova. Ulterior, se ducea şoferul meu, lunar. Alte rate lunare le-am primit chiar eu când mă deplasam cu şoferul meu şi mă întâlneam cu şoferul lui Şova”, a declarat Rizea, potrivit agerpres.ro.

Potrivit DNA, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la un denunţător, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.

Anchetatorii mai arată că Mihai Bălan a produs un prejudiciu în dauna CET Govora SA de peste 1,3 milioane lei (suma totală decontată cu o frecvenţă lunară, în baza celor două contracte), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite, în acelaşi cuantum, de către firma de avocatură.

DNA precizează că, în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocaţi a emis lunar către CET Govora facturi pentru activităţile de asistenţă juridică prestate în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012. În aceeaşi perioadă, senatorul a încasat de la societatea de avocaţi suma totală de 60.000 de euro.

În cea de a doua perioadă contractuală, Dan Şova a încasat un comision în valoare totală de 40.000 euro. DNA menţionează că cea mai mare parte a banilor primiţi de Dan Şova au fost orientaţi, în mod direct, către stingerea unei datorii provenite din cumpărarea unui imobil situat în Bucureşti.

Declaratii SOC in fata judecatorilor! Inculpatii in dosarul Dragnea SI-AU RECUNOSCUT faptele!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) dezbat, marţi, un nou termen în dosarul în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat de instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman. Liviu Dragnea a ajuns în fața instanței în jurul orei 9.00. Mai mulți angajați și-au recunoscut vinovăția în dosar.

„Adriana Botorogeanu, una dintre secretarele PSD, angajate fictiv la DGASPC Teleorman, a depus o cerere, prin avocat, in care recunoaste acuzatiile DNA. Femeia nu este in sala de judecata, avocatul acesteia sustine ca clienta sa este grav bolnava si este internata in spital, informeaza stiripesurse.ro.

 Gheorghe Nicusor, fost șef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare, in fata Curtii Supreme:
„Dupa ce m-am consultat cu avocatul meu, care mi-a explicat toate consecintele juridice, am hotarat sa fiu judecat in procedura simplificata, care presupune reducerea pedepsei. Presedintele completului mi-a explicat inca o data consecintele acestei proceduri, si insist in aplicarea acestei proceduri”. Aceasta procedura implica reducerea pedepsei cu o treime.

Anisa-Niculina Stoica, fosta secretara la PSD, una dintre femeile care ar fi fost angajate fictiv la DGASPC Teleorman:

„Am inteles care sunt consecintele procedurii de judecata simplificata, asa cum a explicat presedintele completului de judecata. Doresc sa fiu judecata in aceasta procedura, cu reducerea limitelor de pedeapsa cu o treime. Cunosc invinuirile, nu am nevoie de explicatii suplimentare. Imi mentin optiunea pentru aparatorul din oficiu”.”, dezvăluie jurnalistul Ionel Stoica pe pagina de socializare.

Decizie a justitiei romane: RCA-ul nu este obligatoriu! Niciun politist NU VA POATE AMENDA!

In: AUTO

O instanţă din România i-a dat câştig de cauză unui şofer amendat de Poliţia Rutieră pe motiv că nu avea poliţa RCA la el, atunci când a fost verificat în trafic. Conducătorul auto primise o amendă contravenţională de 630 de lei, însă magistraţii Judecătoriei Şimleul Silvaniei au desfiinţat sancţiunea, arătând că, de fapt, şoferii nu sunt obligaţi, conform legii, să aibă poliţa auto obligatorie la ei.

Decizie inedită a Judecătoriei Şimleul Silvaniei, după ce un conducător auto a contestat în instanţă amenda de 630 de lei (echivalentul a şase puncte-amendă) pe care i-au dat-o agenţii Poliţiei Rutiere. Motivul sancţiunii a fost că şoferul, care se afla la volanul unui autoturism înmatriculat în Anglia, nu avea la el poliţa auto RCA, atunci când agenţii rutieri l-au verificat în trafic.

Şoferul a contestat, însă, în instanţă procesul verbal prin care a fost sancţionat de Poliţia Rutieră, iar judecătorii au fost de partea lui. Mai exact, magistraţii de la Judecătoria Şimleul Silvaniei, acolo unde s-a judecat cazul, au arătat că legile în vigoare nu prevăd în mod expres obligativitatea conducătorilor auto de a avea asupra lor poliţa obligatorie de asigurare auto şi de a o prezenta la cererea poliţistului rutier.

În concluzie, instanţa a decis că săvârşirea contravenţiei a fost reţinută în sarcina petentului în mod neîntemeiat.

„Este vorba despre sentinţa civilă numărul 527, din 1 iulie 2016, pronunţată de Judecătoria Şimleul Silvaniei, care a constatat că legea nu prevede ca participanţii la trafic trebuie să aibă asupra lor poliţa de asigurare auto. Din analiza dispoziţiilor legale în materie şi a legii privind asigurările şi reasigurările nu rezultă că această obligaţie ar fi fost impusă în mod expres de legiuitor în sarcina şoferului”, a explicat, pentru „Adevărul”, avocatul Cătălin Gherzan, de la Baroul Argeş.

La baza deciziei magistraţilor au stat articolele 147 din H.G. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care precizează, la primul punct, următoarele:

„Conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi, după caz, atestatul profesional, precum şi celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare”.

Articolul 101, aliniatul 1 din OUG 195/2002, pe care se argumentează procesele-verbale întocmite de poliţişti celor prinşi că circulă fără a avea asupra lor poliţa RCA arată şi ce fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni: nerespectarea obligaţiei conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. 2”.

Numai că, în articolul 35, aliniatul 2 din ordonanţă, prevede că „participanţii la trafic sunt obligaţi ca, la cererea poliţistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum şi alte documente prevăzute de lege”.

Şi tocmai sintagma „alte documente prevăzute de lege” e în favoarea şoferilor amendaţi pentru acest lucru, la fel cum, în apărarea lor, poate fi interpretată şi sintagma „celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare”, din cuprinsul articolului 147, punctul 1 din regulamentul de aplicare a amintitei urdonanţe.

„Acest articol 35 spune că participanţii la trafic sunt obligaţi ca, la cererea poliţistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de inregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum si alte documente prevazute de lege. Nu prevede însă obligativitatea deţinerii poliţei RCA”, mai susţine avocatul Cătălin Gherzan

Citeste mai mult pe adevarul.ro

Sorin Ovidiu Vantu CONDAMNAT la 6 ani si 2 luni de INCHISOARE! Prejudiciu de peste 80 de milioane de euro!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Sorin Ovidiu Vîntu se întoarce după gratii. Acesta a fost condamnat la șase și două luni de închisoare în dosarul Petromservice. Fostul sindicalist Liviu Luca a fost condamnat, în același dosar,  șase ani de închisoare.

În iulie 2014, Tribunalul Bucureşti a pronunţat prima sentinţă, prin care Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la şase ani şi două luni închisoare, pentru delapidare şi spălare de bani.

Liviu Luca a primit, tot în primă instanţă, nouă ani de închisoare.

Prejudiciul calculat în acest dosar depăşeşte 80 de milioane de euro, anunta Realitatea.net.

Cea mai buna veste pentru familia Bodnariu! Decizia judecatorilor norvegieni ii FACE FERICITI!

In: Romani in strainatate!, Stirea zilei

După luni de zile de tristeţe, lacrimi, dar şi speranţă, familia Bodnariu a primit în sfârşit o veste mare. Judecătorii norvegieni au decis ca unul dintre micuţi să se întoarcă în sânul familiei. Micuţul Ezekiel poate reveni acasă.

„Decizia judecătorului, parțial favorabilă, anulează hotărârea Barnevernet de a lua pe Ezekiel în custodie! În mod normal ar trebui să fie acasă cu părinții, lucru pe care îl așteptăm cu nerăbdare! Sperăm ca Barnevernet să respecte această decizie! Pe băieți îi vor putea vedea de două ori săptămânal! Nu s-a pronunțat în privința fetelor! Menționăm că această decizie este doar un pas în procesul de a obține custodia finală a tuturor celor cinci copii! Lupta pentru copii continuă! Ne vedem la proteste pe 16 Aprilie!”, spune pastorul Cristian Ionescu pentru popaspentrusuflet.

Judecatorii din Buzau vor sta TOATA ZIUA la mall!

In: Buzau, Stiri locale

In saptamanile urmatore buzoienii vor putea merge la mall, prin magazine, prin cafenele, dar si prin sali de judecata unde se decide viitorul oamenilor care au treaba cu justitia!

Mall-ul din Buzau urmeaza sa fie noul sediu al judecatoriei.

Societatea care controlează mall-ul buzoian este singura rămasă în cursa, pentru a asigura spaţiile necesare sălilor de judecată.

Jandarmeria va verifica însă dacă încăperile oferite de mall oferă condiţii pentru transportul şi accesul personalului necesar Judecătoriei.

Dacă jandarmii nu vor avea obiecţii, proprietarul mall-ului va încasa 15.000 de euro în fiecare lună. Societatea mai primeşte chirie de la stat şi pentru că adăposteşte un ghişeu al Direcţiei de Evidenţă a Persoanei Buzău.

Sursa: realitatea.net

CSM organizeaza un concurs de admitere, fiind disponibile 200 de locuri la INM si 70 de posturi de judecatori!

In: Social, Stirea zilei

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va organiza un concurs de admitere la Institutul National al Magistraturii (INM), fiind disponibile 200 de locuri si 70 de posturi de judecatori la judecatorii, potrivit agerpres.ro.

Potrivit unui comunicat al CSM emis luni, concursul de admitere la INM are loc pentru ocuparea unui numar de 200 de locuri de auditori de justitie (100 de locuri pentru judecatori si 100 de locuri pentru procurori), la examen inscriindu-se 3.874 de candidati.

Duminica s-a desfasurat proba eliminatorie tip grila de verificare a cunostintelor juridice din cadrul primei etape a concursului, la care au participat 3.733 de candidati.

A doua proba, constand in testul grila de verificare a rationamentului logic, va avea loc la data de 8 septembrie.

De asemenea, CSM organizeaza, prin intermediul INM, concursul de admitere in magistratura pentru ocuparea unui numar de 70 de posturi de judecator la judecatorii.

Pentru acest concurs s-au inscris 1.258 de candidati.

Duminica, s-a desfasurat proba eliminatorie tip grila de verificare a cunostintelor juridice din cadrul primei etape a concursului, la care au participat 1.144 de candidati.

A doua proba din cadrul primei etape, constand in testul grila de verificare a rationamentului logic, va avea loc la data de 8 septembrie.

Concursul de admitere in magistratura este organizat conform dispozitiilor art. 33 alin. 1 din Legea nr 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului de admitere in magistratura, adoptat prin HCSM nr.279/2012, modificata.

La acest concurs participa persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art.14 alin. 2 din Legea nr. 303/2204 cu o vechime in specialitate de cel putin 5 ani, in functiile prevazute de lege.