„DNA trebuie desfiintata din temelii, sunt niste monstri care distrug oameni”. Delir PSD la Antena 3

In: Media PLAN

Avocata Laura Vicol, una dintre invitatele de casa ale postului Antena 3, a solicitat luni seara ca Directia Nationala Anticoruptie sa fie desfiintata. „Sunt niste monstri”, a spus ea despre procurorii DNA.

”Vorbim de abuzuri facute de niste monstri care distrug oameni. Avem atatea cazuri cutremuratoare, eu sunt la finalul listei. Multumesc lui Dumnezeu ca mai sunt intreaga la cap. Cand am fost achitata, in acea zi, am plans incontinuu. Nu am putut sa ma bucur”, a declarat Laura Vicol la Antena 3.

”Ce mai vedem? Pe Kovesi cum conduce Parchetul General… il vedem pe Procurorul General stand pe scaunul dansului, desi avem o cerere de revocare din functie. Domnul Iohannis este de acord cu ce se intampla in justitie. (…) In ce tara traim? Eu cred ca sufar de radicalism in forma avansata! Pana nu se taie pisica in doua…. DNA trebuie desfiintata din temelii, din toate orasele tarii!”, a mai spus Vicol.

Luni seara, tot la Antena 3, ministrul Justitiei a anuntat ca va sesiza CCR pentru a-l forta pe presedintele Iohannis sa il demita pe Augustin Lazar.

„Stiu si eu ca presedintele se declara multumit de activitatea procurorului general. Niciunul dintre noi nu stie caror fapte li se datoreaza multumirea presedintelui. Cred ca dansul ar putea sa raspunda, dar sigur nu ne va raspunde. Eu cred ca, in cazul lui Lazar, motivele revocarii sunt mai evidente, mai puternice, mai multe decat in cazul lui Kovesi. Am facut apel la presedinte sa reciteasca decizia Curtii Constitutionale, prezumand ca prima data a citit-o si ca a inteles-o. Sigur, este optiunea dansului, dar in masura in care se va decide, vom sesiza Curtea Constitutionala din nou, pentru ca astfel de abuzuri nu pot fi lasate sa continue, nici la palierul magistratilor – procurorilor, dar nici la nivelul celei mai inalte demnitati in statul roman, adica a presedintelui. Cel mai probabil vom face apel din nou la decizia Curtii Constitutionale, care speram sa ne dea aceeasi dezlegare. Ba, dimpotriva, sa ne spuna: ‘Cum, nu ati inteles ca noi de data recenta tocmai am dat o decizie referitoare la Kovesi, care se aplica in rigoarea si exigentele ei?’ (…) Eu asa cred ca e normal, pentru ca nu putem sta dupa presedinte sa vedem daca a avut timp sa citeasca, sa vedem daca a avut capacitatea sa inteleaga, pentru ca, pana la urma, statul asta de drept nu e la mana, la vointa cuiva”, a spus Toader, intr-o interventie telefonica la Antena 3.

In contextul inregistrarii in care ar aparea procurori de la DNA Oradea, Tudorel Toader a sustinut ca trebuie luate masuri radicale in justitie.

„Dupa mine, important este ca suntem in situatia de a cunoaste adevarul. Eu nu cred ca cineva se mai indoieste de faptul ca trebuie luate masuri radicale. In urma cu doi ani, poate nu eram crezut. Din pacate, tot romanul a vazut aceste abuzuri, care au iesit la suprafata”, a afirmat Toader.

Tudorel lanseaza un nou atac masiv asupra Justitiei! Dragnea si toti demnitarii condamnati au motive de bucurie!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunțat, luni seară, că se vor lua ”măsuri reparatorii” pentru acei condamnaţi care au sentinţe definitive pronunţate de completurile constituite nelegal la instanța supremă şi care nu au putut depune contestaţie în anulare în termenul legal. Între cei care au ieșit din termen pentru contestația în anulare este și Liviu Dragnea, condamnat în dosarul Referendumului. Elena Udrea, Alina Bica, Rudel Obreja, Dan Șova și Șerban Pop au fost recent eliberați din penitenciar după ce avocații acestora au formulat contestații în baza deciziei Curții Constituționale privind completurile de 5 judecători constituite nelegal, începând cu 2014.

Ministrul Justiției a făcut aceste declarații la Antena 3 și a spus că crede că trebuie luate măsuri radicale în Justiție, după ce Mihai Gâdea i-a cerut să se pronunțe asupra unor presupuse cazuri de abuz în Justiție.
”Voi trimite președintelui și declarațiile de la CNSAS ca să vadă ca toate propunerile mele nu au avut legături cu Securitatea și să vedem ce mai inventează președintele atunci”, a afirmat ministrul Justiției despre refuzul președintelui Iohannis de a o numi în fruntea DNA pe procurorul Adina Florea.
De asemenea, ministrul Justiției a afirmat că va face apel din nou la decizia Curții Constituționale în cazul revocării procurorului general, Augustin Lazăr.
Măsuri reparatorii pentru condamnații care au depășit termenul contestației în anulare

Ministrul Justiţiei a anunțat că se vor lua ”măsuri reparatorii” pentru acei condamnaţi care au sentinţe definitive pronunţate de completurile constituite nelegal la instanța supremă şi care nu au putut depune contestaţie în anulare.

„În termen scurt vom veni cu măsuri reparatorii și pentru cei care au pierdut sau depășit termenul de contestaţie în anulare. (…) Că a pierdut termenul de contestație sau nu, s-a aflat în aceeași ipoteză. Au fost condamnați de complete nelegal constituite”, a declarat ministrul Justiției, la Antena3, fără a preciza despre ce măsuri este vorba.

Elena Udrea, Alina Bica, Rudel Obreja, Dan Șova și Șerban Pop au fost recent eliberați din detenție după ce avocații acestora au formulat contestații față de formarea completurilor de 5 judecători de la instanța supremă.

Între cei care au ieșit din termen pentru contestația în anulare este și Liviu Dragnea, condamnat în dosarul Referendumului. Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare in 2017 de către Instanța supremă în dosarul privind fraude la referendum, judecătorii susţinând că acesta a ales să îşi folosească „abuziv autoritatea şi influenţa” în partid „pentru a denatura rezultatul scrutinului. Un alt demnitar condamnat de un astfel de complet este fostul premier Adrian Năstase. El a fost condamnat definitiv a doua oară, în ianuarie 2014, în dosarul Zambaccian.

În noiembrie 2018, Curtea Constituțională a decis că toate completurile de 5 judecători de la instanța supremă constituite începând din 2014 au fost compuse nelegal pentru că nu au fost trași la sorți toți cei 5 magistrați din complet, unul dintre ei fiind membru de drept.

Conform legii, sentințele definitive pot fi atacate prin contestație în anulare pe motiv de compunere nelegală a completului de judecători doar în termen de 30 de zile de la comunicarea sentinței definitive motivate.

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat, luni seara, la Antena 3 ca va sesiza CCR in legatura cu refuzul lui Iohannis de a-l revoca pe Augustin Lazar. „Trebuie luate masuri radicale”, a anuntat Lazar.

„Nu cred ca cineva se mai indoieste ca trebuie luate masuri radicale. Tot romanul a vazut aceste abuzuri care au iesit la suprafata. Stiu si eu ca presedintele se declara multumit de activitatea lui Augustin Lazar, niciunul din noi nu stie caror fapte se datoreaza multumirea presedintelui. Sigur nu ne va raspunde.

In cazul lui Lazar, motivele revocarii sunt mai multe, mai evidente, decat in cazul lui Kovesi.

Eu cred ca vom sesiza CCR din nou, astfel de abuzuri nu pot fi lasate sa continue, nici la palierul procurorilor, nici la nivelul celei mai inalte demnitati, a presedintelui tarii. CCR ne va spune aceeasi dezlegare, chiar ne va spune ‘cum nu ati inteles ca am dat recent o decizie similara, in cazul lui Kovesi?’.

Nu putem sta dupa presedinte, sa vedem daca a avut timp sa citeasca, daca a avut capacitatea sa inteleaga, statul asta de drept nu este la indemana cuiva”, a declarat Toader la Antena 3.

Aceste declaratii violente impotriva procurorului general vin la scurt timp dupa ce Romania a preluat Presedintia Consiliului UE. Comisia Europeana a solicitat, prin Raportul MCV, „suspendarea imediata a tuturor procedurilor de numire si revocare aflate in curs care vizeaza procurori in functii-cheie”.

Iata recomandarile MCV in privinta numirile/revocarilor in cadrul sistemului judiciar:

Suspendarea imediata a tuturor procedurilor de numire si revocare aflate in curs care vizeaza procurori in functii-cheie.

Relansarea procesului de numire a unui procuror-sef al DNA care sa aiba experienta dovedita in domeniul urmaririi penale a infractiunilor de coruptie si un mandat clar pentru ca DNA sa continue efectuarea de anchete profesioniste, independente si impartiale in cazurile de coruptie.

Numirea imediata, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspectiei Judiciare si numirea, in termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei institutii.

Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu functii de conducere pana la intrarea in vigoare a unui nou cadru legislativ, in conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

Caricatura de judecator: Comisia de la Venetia il desfiinteaza pe Valer Dorneanu!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Comisia de la Veneția îl critică pe președintele CCR, Valer Dorneanu, înr-un raport privind opiniile separate ale curților constituționale, pentru o decizie a CCR prin care a fost interzisă publicarea opiniei separate ostentative sau cu tentă politică, scrie mediafax.

Este vorba despre „Raport privind opiniile separate ale curților constituționale”, adoptat de Comisia de la Veneția în cea de-a 117-a sesiune plenară din 14-15 decembrie, publicat pe site-ul instituției.

Documentul instituției europene face referire la o decizie a Curții Constituționale a României din 22 iunie 2017 care reglementează regulile de redactare a opiniei separate sau concurente și care interzice aprecierile sentențioase, provocatoare sau cu tentă politică. Raportul amintește și de faptul că această decizie a CCR a fost anulată, pe 20 iunie 2018, de către Curtea de Apel București.

„44. Curtea Constituțională a României a impus limite stricte privind conținutul opiniilor separate. Pe 23 iunie 2017, Curtea Constituțională a adoptat decizia nr.1/22.06.2017, care interzice «aprecierile cu caracter sentențios, ostentativ, provocator sau cu tentă politică, precum și cele care duc la o asemenea finalitate». Mai mult, «opinia separată sau concurentă nu poate transgresa punctul de vedere al judecătorului în așa fel încât să devină o critică directă a deciziei Curții Constituționale». Potrivit deciziei nr.1/22.06.2017, opiniile separate trebuie predate președintelui Curții Constituționale care cere judecătorului în cauză să o rescrie dacă nu respectă aceste criterii și, dacă judecătorul refuză, decide că opinia separată sau concurentă nu va fi publicată”, arată Comisia de la Veneția, în raport.

Potrivit Comisiei de la Veneția, ar trebuie evitate astfel de decizii ale CCR, deoarece cea din iunie 2017 i-a permis președintelui Curții, Valer Dorneanu, să împiedice publicarea unei opinii separate critică la adresa instituției pe care o conduce.

„46. Este important ca o opinie separată care încalcă codul de conduită sau etică (sau de altă natură) să fie publicată, indiferent dacă împotriva judecătorului disident a fost inițiată sau nu o procedură. O soluție, așa cum a fost adoptată în România printr-o decizie a Curții Constituționale din iunie 2017, așa cum s-a explicat mai sus, permițând președintele Curții Constituționale să împiedice publicarea opiniilor separate care sunt considerate critice la adresa Curții, ori care sunt considerate ostentative ori cu tentă politică – este problematică și ar trebui evitată”, arată sursa citată.

Instituția europeană vorbește despre faptul că judecătorii constituționali din România care au votat împotrivă pot formula o opinie separată, iar în motivarea deciziei CCR aceștia pot formula o opinie concurentă. Comisia de la Veneția mai amintește că decizia CCR din iunie 2017 a fost anulată, un an mai târziu, de către Curtea de Apel București.

„122. Actele Curții Constituționale a României sunt în mod uzual adoptate cu votul majorității judecătorilor, în conformitate cu Articolul 6 al Legii Curți Constituționale. 123. În conformitate cu articolul 59 al acestei legi, judecătorii constituționali care au votat împotrivă pot formula o opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei pot formula o opinie concurentă. Opinia separată şi cea concurentă se va publica în Monitorul Oficial al României, împreună cu decizia. 125. Această decizie a CCR (nr.1/22.06.2017) a fost anulată de Curtea de Apel București pe 20 iunie 2018”, conchide sursa menționată.

Plenul Curţii Constituţionale a adoptat pe data de 22 iunie 2017 Hotărârea nr. 1/2017 privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente care stipulează, la articolul 2, că „Opinia separată sau concurentă se predă preşedintelui Curţii Constituţionale odată cu decizia la care a fost redactată. După discutarea deciziei, preşedintele Curţii Constituţionale, în măsura în care constată că există abateri de la regulile stabilite la art. 1, solicită judecătorului respectiv, prin rezoluţie, refacerea acesteia”.

Una dintre regulile de la articolul 1 este că opinia separată sau concurentă „nu poate transgresa dincolo de punctul de vedere al judecătorului pentru a se transforma într-o critică punctuală la adresa deciziei Curţii Constituţionale, neputându-se constitui într-un examen partinic sau într-o critică făţişă la adresa acesteia”.

În caz că judecătorul Curţii care nu reface opinia pentru a se conforma acestor reguli, preşedintele CCR poate dispune ca opinia separată sau concurentă, după caz, să nu se publice în Monitorul Oficial sau pe pagina de internet a Curţii Constituţionale şi nici să nu se ataşeze la dosarul cauzei.

PSD, santaj pe fata la Tariceanu: Nu vrei amnistie si gratiere, te lasam pe mana DNA-ului!

In: Politica

Deputatul PSD, Liviu Pleșoianu, îi transmite lui Călin Popescu Tăriceanu că în contextul în care nu dorește amnistia și grațierea pentru că s-ar crea percepția că se dă pentru a-l salva de problemele cu DNA, să ceară și în Senat încuviințarea urmării penale tot pentru a nu se crea senzația publică că politicienii îl salvează de justiție. 

”Domnule Tăriceanu, solicit un recurs în interesul LOGICII și un recurs în interesul MORALEI…

Ați afirmat acum câteva zile că nu veți accepta nici picat cu ceară posibilitatea promovării unei ordonanțe privind amnistia și grațierea. Iar motivul invocat a fost acela că nu vreți să existe „percepția” că ați avea un interes personal în acest sens.

Ei bine, motivul pe care l-ați invocat, argumentul dumneavoastră mă determină să promovez două RECURSURI, unul în interesul LOGICII și unul în interesul MORALEI.

RECURS în interesul LOGICII:

Dacă nu vreți în ruptul capului amnistie și grațiere în România pe motiv că s-ar interpreta că ar funcționa în interesul dumneavoastră personal, atunci, pe cale de consecință LOGICĂ, rezultă că nu veți dori în ruptul capului nici să fie respinsă de către Senat cererea de încuviințare a urmăririi penale care vă privește direct.

Ziceați așa acum câteva zile, la TVR: „Eu nu pot să fiu de acord cu ideea că deciziile politice la care am un rol important sunt decizii care ar putea să mă favorizeze în așa fel încât să-mi creeze o vulnerabilitate în spațiul public”.

…Bun. Atunci, pe cale de consecință logică, putem parafraza astfel afirmația dumneavoastră recentă: „Eu nu pot să fiu de acord cu ideea că decizia politică la care am un rol important – cea de încuviințare (de către Senat, unde sunt Președinte) a cererii de începere a urmăririi mele penale – e o decizie care ar putea să mă favorizeze în așa fel încât să-mi creeze o vulnerabilitate în spațiul public”.

Astfel, pentru a fi egal cu dumneavoastră, am convingerea că veți cere cu fermitate și apăsare discursivă ca cererea de încuviințare a începerii urmăririi penale să fie aprobată de către Senatul unde sunteți dumneavoastră Președinte. Altminteri, dacă Senatul respinge cererea, rezultă conform propriei logici că veți fi „vulnerabilizat în spațiul public”.

De asemenea, în interviul de marți, de la TVR, ați simțit chiar nevoia de a întări: „Percepția în legătură cu o astfel de decizie ar fi defavorabilă: «Uite ce fac politicienii! Politicieni se scapă pe ei de justiție!». Deci, acesta este motivul pentru care eu m-am opus și vă spun că și în continuare mă voi opune, mai ales în condițiile actuale. Cu atât mai mult în condițiile actuale nu pot să fiu de acord ca o astfel de decizie să se ia, pentru că voi fi acuzat că fac politică în interes propriu”.

Perfect, domnule Tăriceanu. Atunci, consecvent cu sine cum sunt convins că sunteți, veți cere să se voteze în favoarea încuviințării începerii urmăririi penale. Altfel, pentru a vă cita EXACT, în cazul în care Senatul respinge cererea, atunci „percepția în legătură cu o astfel de decizie ar fi defavorabilă: «Uite ce fac politicienii! Politicieni se scapă pe ei de justiție!»”. Sunt convins, domnule Tăriceanu, că veți face totul pentru a nu risca acea percepție îngrozitoare despre care vorbiți – anume că „v-ați scăpa pe dumneavoastră”… Sigur, percepția cu pricina nu e deloc a oamenilor care v-au votat, ci din contră, le aparține democraților diezului. Dar ce mai contează!? Important este să le demonstrați dumneavoastră democraților diezului că „nu vă scăpați pe dumneavoastră”. Foarte bine, zic. Atunci, multe „SUCCESURI”!”, scrie Liviu Pleșoianu.

CTP dupa anuntul Comisiei de la Venetia: Ce face Tudorel Toader este o cârciocărie, un tertip murdar!

In: Comentariul zilei

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu spune că președintele Klaus Iohannis ar putea refuza și a doua oară propunerea ministrului justiției pentru funcția de șef al DNA, procurorul Adina Florea, motivând că procedura de selecție în cazul acesteia a început pe vechea lege, care nu îl limitează pe șeful statului la un singur refuz.

„Legea nu mă obligă, spune dl Toader, să fac altă propunere pentru DNA dacă prima e refuzată. Asta spune. Din nou, nu gasesc cuvinte, e cea mai sinistră afirmație a unui înalt magistrat, înalt prsonaj din justiție după 89. Ce este ilogic aici? Propui o persoană, o respinge CSM cu 6-0, tu nu ții seama, o trimiți la președinte, președintele ți-o respinge o singură dată, cum se spune acolo că are dreptul, motivat, după care tu o dai încă o dată CSM-ului care a respins cu 6-0 și după aceea încă o dată președintelui. Cum să faci așa ceva?”, a spus jurnalistul, la Digi24.

„În primul rând, dacă președintele ar proceda cum face dl Toader care face o cârciocărie, cum ar spune Eminescu, adică un tertip murdar. Să spună: păi, o trimiți încă o dată pe dna Florea? Ea a intrat sub procedura de numire sub legea veche, ceea ce îmi permitea să resping de oricâte ori propunerea. Potrivit legii, ea e judecată în legea veche pentru că nu mi-ați trimis altă propunere. Dacă trimiteați altă propunere, atunci funcționa legea nouă. Se intra în procedura noii persoane. Dar dacă o trimiteți pe aia vehce, atunci merg tot pe legea veche care îmi permite ori de câte ori să refuz. Deci și de 2 ori. La revedere”, a spus Cristian Tudor Popescu.

„Bineînțeles că de aici urmează sesizarea CCR de către dna Dăncilă, de către T. Toader cu mâna dnei Dăncilă și tot tacâmul. Deci iată ce înseamnă. E teribil”, a adăugat el.

Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, i-a abandonat pe romani! In plin scandal pe legile justitiei, el si-a luat concediu!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a plecat in concediu, in conditiile in care numeroase organizatii, partide si personalitati i-au solicitat ca atace la CCR ordonanta de urgenta pe justitiei care a fost adoptata, luni, de Guvernul Dancila.

„Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, e, de azi, in concediu. Desi e singurul care poate ataca la CCR mizeria de ordonanta de urgenta care nu numai ca pune in pericol dosare aflate in lucru, lasandu-le fara procurori, printre ele cel privind violentele din 10 august sau dosarul Teldrum, dar arunca in aer activitatea DNA (da, de azi, procurorii DNA nu mai pot ramane in functie pentru ca nu indeplinesc conditiile, cu aplicabilitate imediata, din OUG-ul de modificare a legilor justitiei, iar daca raman, teoretic, probele din dosarele la care lucreaza in aceasta perioada pot fi atacate ca ilegale). Deci, Victor Ciorbea pleaca in concediu exact in aceasta perioada si exact dupa ce Guvernul i-a majorat la mii de euro indemnizatia.

Nu miroase asta a premeditare a asaltului impotriva Justitiei, cerut de gasca penala din fruntea tarii si dat de slugile acesteia din Guvernul Romaniei?”, scrie Melania Cincea pe Facebook.

Recent, Parlamentul a stabilit ca Victor Ciorbea are dreptul sa incaseze si pensie speciala, aceasta fiind de 36.000 de lei. Veniturile sale lunare, din banii romanilor, se ridica astfel, in acest moment, la peste 56.000 de lei.

Forumul Judecatorilor i-a cerut, marti lui Victor Ciorbea sa conteste la CCR ordonante de urgenta pe justitie. Liderul PNL, Ludovic Orban, a anuntat ca si partidul sau intentioneaza sa transmita o sesizare in acest sens catre Avocatul Poporului.

„Avocatul Poporului sa sesizeze CCR. Asa a facut intr-o alta speta care a dus la emiterea deciziei CCR 1221/2008, cand Avocatul Poporului a invocat: ‘Prin emiterea OUG 136/2008, Guvernul incearca sa se situeze ‘intr-o pozitie opusa si conflictuala cu Parlamentul’ care, in cadrul celor trei puteri, ‘are o pozitie primordiala’, infaptuind functia legislativa si gestionand procesul decizional. Functia executiva realizata de Guvern este in mod evident subordonata si controlata de Parlament, rolul acestuia fiind acela de ‘a executa legile’, iar ‘nu de a obstructiona aplicarea lor’. In aceste conditii, ordonanta criticata ‘se prezinta ca un refuz explicit al Guvernului de a aplica si executa legea votata de catre Parlament si promulgata de Presedintele Romaniei. Prin aceasta se incalca comportamentul constitutional loial, comportament care rezulta din principiul separatiei si echilibrului puterilor’, arata si judecatorul Cristi Danilet intr-o postare pe blogul sau.

Guvernul a adoptat OUG pe legile justiției: „Va afecta marile dosare care sunt pe rol”

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Guvernul a adoptat, azi dimineața, ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat după ședința Executivului că documentul „va fi benefic pentru înfăptuirea justiției” și a precizat că unele prevederi au fost corelate cu recomandările  Comisiei de la Veneția. Modificările adoptate au fost criticate de procurorul general.

„Vreau să fac o prealabilă precizare. Eu nu am mers la Comisia de la Veneţia în aceste două săptămâni de două ori, pentru a negocia, cum am auzit în spaţiul public, soluţiile din OUG. Nu am mers la sediul Comisiei nici pentru a solicita şi lua aprobare pentru aceste soluţii. Nu am mers la Comisie, pe cont propriu, fără o prealabilă dezbatere cu decidenţii din ţară”, a spus ministrul Justiţiei.

În debutul ședinței de guvern, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că soluţia a fost discutată în cadrul întâlnirii ministrului Justiţiei cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia cât şi în întrevederea avută cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. „Această soluţie a fost discutată în cadrul întâlnirii ministrului Justiţiei cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia cât şi în întrevederea avută cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. După cum ştiţi cele trei legi ale justiţiei au fost modificate de Parlament, iar modificările au fost validate de CCR”, a declarat Dăncilă.

„Ceea ce adoptăm astăzi în Guvern reprezintă o armonizare a prevederilor legilor pentu a asigura o mai bună practică a actului de justiţiei. Justiţia trebuie să fie o garanţie a apărării drepturilor românilor, iar abuzurile în înfăptuirea actului de justiţie nu sunt şi nu vor fi tolerate”, a completat premierul.

Mediafax scrie că Ordonanţa prevede, printre altele, amânarea pensionării anticipate a magistraţilor, până în decembrie 2022, și că are un nou alineat la articolul 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor ce prevede numirile în funcţiile de conducere de la Parchetul General, DNA, şi DIICOT. Potrivit OUG, alineatul introdus arată că selecţia procurorilor-şefi se realizează pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii vor susţine un proiect şi, pentru a fi asigurată transparenţa procedurii, audierea se va transmite în direct, audio-video pe pagina de internet a Ministerului.

La rândul său, procurorul general a criticat unele prevederi din OUG, avertizând că există pericolul ca acestea să încalce ordinea constituţională. August Lazăr crede că modificările aduse Legilor Justiţiei prin OUG adoptată luni de executiv vor afecta marile dosare, precum dosarul Revoluţiei din 1989 şi cel al violenţelor din 10 august, din cauză că vor înceta delegările procurorilor militari la Parchetul General şi care contribuie la aceste dosare. Procurorul general a subliniat faptul că odată aceste colective destrămate „va fi greu de ştiut cum anume vor mai putea fi soluţionate aceste dosare”.

”Din păcate, proiectele de acte normative care sunt făcute în grabă sunt de natură să afecteze dosarele care sunt în curs, de exemplu, marile dosare care sunt pe rolul Ministerului Public şi sunt foarte bine cunoscute acestea. Spre exemplu, cele pe rolul parchetelor militare – au fost concentrate resursele umane prin delegare, aduse de la mai multe parchete pentru a rezolva dosare mari şi complexe. Ei bine, în aceste situaţii vor înceta delegările pe funcţiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desfiinţate. Va fi foarte greu de imaginat cum vor putea fi soluţionate aceste dosare, despre care toată lumea susţine că se doreşte să fie finalizate, pentru ca România să nu mai plătească sume mari de bani în urma condamnărilor CEDO”, a declarat, luni dimineaţă, procurorul general.

Sedinta de urgenta in Guvern: Dancila da OUG pe legile justitiei ale lui Dragnea, apoi fuge din tara!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Guvernul se reuneşte, luni, de la ora 9.00, iar Ordonanţa de Urgenţă privind cele trei legi ale justiţiei, pentru a le pune în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia ar urma să se afle pe ordinea de zi a şedinţei. După şedinţă, premierul Viorica Dăncilă va pleca într-o vizită în Turcia şi în Emiratele Arabe Unite, scrie news.ro.

Şedinţa de Guvern va avea loc de la ora 9.00, potrivit agendei premierului.

Executivul ar urma să discute Ordonanţa de Urgenţă pe legile Justiţiei, pentru a le pune în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia.

După şedinţa de Guvern, prim-ministrul Viorica Dăncilă va începe o vizită în Turcia şi în Emiratele Arabe Unite. Luni, marţi şi miercuri, Dăncilă va fi în Turcia.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a afirmat duminică seară că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, se află la sediul partidului, pentru a discuta cu liderii formaţiunii şi cu cei din coaliţie despre ordonanţa de urgenţă privind legile justiţiei.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind cele trei legi ale justiţiei prevede, între altele, amânarea intrării în vigoare a reglementărilor privind pensionarea anticipată a magistraţilor, până în 31 decembrie 2022. Alte modificări vizează procedura de revocare din funcţie a unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

Ce prevede proiectul de OUG

În textul ordonanţei de urgenţă privind legile justiţiei, publicat deg4media.ro, se arată că „potrivit art. I pct. 142 din Legea …/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică, în sensul că de pensia de serviciu prevăzută de lege beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută de lege, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii”.

De asemenea, în ordonanţă se arată că „ţinând cont de faptul că, în mod previzibil, acest sistem de pensionare anticipată va avea impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, eficienţei şi calităţii actului de justiţie, generând riscul de scădere substanţială a numărului magistraţilor în activitate, noua lege reglementând concomitent şi creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată” şi că „potenţialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat şi în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), recomandându-serenunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului”.

Astfel, „se amână intrarea în vigoare, până la data de 31 decembrie 2022, a art. I pct. 142 în ceea ce priveşte alin (3) din legea 303 /2004, din Legea nr. …/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”, prevede ordonanţa de urgenţă.

În textul ordonanţei se mai arată că, la art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, se va introduce un nou alineat, conform căruia: „În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul Justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului”.

De asemenea, se arată că legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 se modifică astfel: art I pct. 96 privind alineatul (7) al art. 57 din Legea 303/2004 va avea următorul cuprins: „(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, dispoziţiile alin. (1) – (6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori”.

Totodată, art. I pct. 151 privind alineatul (8) al art. 96 din Legea 303/2004 se modifică astfel: „(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de către judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”.

În continuare, se introduc două alineate noi care prevăd că: „(81) Împotriva raportului prevăzut la alin. (8) părţile interesate pot formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul. Hotărârea pronunţată este definitivă” şi „(82) Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării hotărârii prevăzute la alin (81) sau, după caz, de la data expirării termenului de contestare a raportului prevăzut la alin. (8)”.

Ordonanţa prevede şi modificări ale Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Astfel, alineatul (9) al art. 791 se modifică în felul următor: „(9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului -şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit.b)- e) din Legea 303/2004”.

De asemenea, alineatul (8) al art. 87 va prevede că „(8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei NaţionaleAnticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului -şef al Direcţiei NaţionaleAnticorupţie, cu avizul conform al Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit.b)- e) din Legea 303/2004”.

Printre modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se numără cea a alineatului (3) al art. 28, conform căreia: „(3) Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările plenului Consilului Superior al Magsitraturii şi au drept de vot”.

De asemenea, la art. 44 se introduce un nou alineat: „(31) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători sau procurori poate fi exercitată şi de ministrul justiţiei. Verificările prealabile, pentur a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, precum şi cercetarea disciplinară, se efectuează de către Inspecţia Judiciară, la solicitarea ministrului Justiţiei, prevederile prezentei secţiuni fiind aplicabile în mod corespunzător”.

Totodată, sunt modificate alineatele (1) – (5) ale art. 55, referitoarea la revocarea din funcţie a unui membru ales al CSM.

„Art. 55 – (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri: a) persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; b) persoanei în cauză i-a fost aplicată una din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) – e) din Legea 303/2004, iar măsura a rămas definitivă; c) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori săvârşirea unor fapte de natură a aduce atingere gravă independenţei şi prestigiului justiţiei”, scrie în proiectul de ordonanţă, în care se precizează că prin cele prevăzute la lit. c) se înţelege „încălcarea gravă a obligaţiilor administrative şi jurisdicţionale care incumbă calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi care derivă din legi şi regulamente”.

Totodată, se arată că Secţia corespunzătoare a CSM constată incidenţa uneia din ipotezele prevăzute anterior, la sesizarea majorităţii judecătorilor sau procurorilor care compun secţiile respective, precum şi la sesizarea unei adunări generale.

De asemenea, în text se prevede că procedura de revocare din funcţie se poate desfăşura în mai multe feluri: să fie iniţiată de orice adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul CSM vizat, fie să fie declanşată de CSM la cererea a cel puţin 10 adunări generale în cazul judecătoriilor şi parchetelor acestora, trei adunări generale în cazul tribunalelor sau parchetelor acestora, o adunare generală în cazul curţilor de apel sau parchetelor corespunzătoare, respectiv adunarea generală a ICCJ sau a PICCJ.

În continuare se arată că hotărârile din adunările generale pentru iniţierea sau susţinerea revocării se iau cu majoritatea voturilor magistraţilor care funcţionează efectiv la acea instanţă sau parchet, prin vot secret, direct şi personal. De asemenea, se arată că în termen de 10 zile de la data când a fost sesizat, plenul CSM convoacă toate adunările generale de la instanţe sau parchete pe care le reprezintă membrul CSM a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată şi oră pentru desfăşurarea acestora, nu mai târziu de 20 de zile de la convocare. Judecătorului sau procurorului vizat i se comunică de îndată hotârârea prin care s-a iniţiat revocarea.

Persoana pentru care se solicită revocarea se poate adresa judecătorilor sau procurorilor pentru a-şi susţine punctul de vedere, în orice mod, până la începerea votului. „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune revocarea din funcţia de membru ales  al Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorităţii membrilor”, se mai arată în ordonanţă.

Conform sursei citate, în cazul adunării generale comune a PICCJ, a DNA şi a DIICOT, decizia de revocare a reprezentantului acestora se ia cu votul majorităţii procurorilor care funcţionează efectiv la aceste structuri, inclusiv la cele teritoriale.

Art. V al ordonanţei prevede că „se amână intrarea în vigoare, până la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România, a art I pct.97 şi art. I pct 98 în ceea ce priveşte alin. (11) şi (12) ale art 58 din Legea 303/2004, din legea …/2018 pentru modificarea şi completarea legii nr 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”.

De asemenea, se arată că dispoziţiile privind judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a OUG şi până în 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.

În cauzele penale, aceste dispoziţii privind judecarea apelurilor în complet de trei judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a prezentei OUG şi până în 31 decembrie 2019 inclusiv se judecă în comeplt de doi judecători.

Proiectul de OUG mai prevede că „procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT şi DNA, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora dacă îndeplinesc condiţiie prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Ce spun reprezentanţii Ministerului Public

Reprezentanţii Ministerului Public au transmis, duminică seară, un punct de vedere privind proiectul ordonanţei de urgenţă de modificare a legilor justiţiei, după relatările din presă conform cărora, luni, va fi dezbătut în şedinţă de guvern, la propunerea Ministerului de Justiţie, un proiect de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Astfel, Ministerul Public atrage atenţia asupra pericolului încălcării ordinii constituţionale prin adoptarea unora dintre modificările propuse.

Reprezentanţii Ministerului Public afirmă, referindu-se la unele prevederi din ordonanţa de urgenţă privind legile justiţiei, că dacă numirea şi revocarea procurorilor cu funcţii de conducere depind de un ministru „există un risc serios ca aceştia să nu combată în mod energic corupţia în rândurile aliaţilor politici ai respectivului ministru” şi că dacă ministrul justiţiei devine titular al acţiunii disciplinare „se creează riscul controlului politic asupra modului în care sunt verificaţi magistraţii din punct de vedere disciplinar”. Totodată, Ministerul Public arată că numirea şi delegarea procurorilor s-au făcut conform legii, iar „nesocotirea” acestui fapt va duce la „blocarea activităţii şi imposibilitatea finalizării unor cauze extrem de importante, în special aflate pe rolul Secţiei parchetelor militare din cadrul PICCJ, DNA şi DIICOT”.

Ministrul Justiţiei afirma, în urma unor discuţii cu liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, despre recomandările Comisiei de la Veneţia în legătură cu legile justiţiei, că din recomandările Comisiei de la Veneţia „va fi preluat ceea ce trebuie preluat”: ”Vom prelua ceea ce trebuie preluat, vom prelua ceea ce se va putea prelua. Nu vă spun nici tot, nici în parte ce se va prelua. (…) Nu vă dau exemple. (…) Vă spuneam că nu vă voi spune nimic pentru ca membrii CSM să nu afle din presă”.

În 13 iulie, reprezentanţii Comisiei au prezentat un aviz preliminar asupra legilor justiţiei şi au recomandat menţinerea rolului preşedintelui României şi al CSM în numirea sau revocarea procurorilor şefi, reconsiderarea înfiinţării unei secţii de anchetare a magistraţilor, renunţarea la schema de pensionare anticipată a magistraţilor,  dar şi eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor.

Dragnea l-a umilit pe Tudorel Toader: ”Eu îl rog și el ascultă. Tot timpul ma ascultă!”

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Liviu Dragnea susține, referitor la relația cu ministrul Justiției, Tudorel Toader, că este „foarte buna”, menționând că el îl roagă, iar ministrul ascultă.

„Eu îl rog și el ascultă. (..)Tot timpul ascultă când îi zic ceva”, a spus Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea susține că urmează ca următorul Comitet Executiv Național al PSD să fie organizat peste cel mult trei săptămâni, menționând că evaluarea miniștrilor este pe final.

„Sigur nu va fi săptămâna care urmează, o să ne consultăm cu toţi colegii, să vedem când este cea mai bună dată. Săptămâna a doua începând de astăzi sau, cel târziu, a treia”, a declarat Liviu Dragnea.

Întrebat dacă evaluarea miniștrilor este finalizată, liderul PSD a spus: „Spunea doamna premier că e spre final”.

Dragnea incepe asaltul final: Nicolicea si-a dat demisia si se pregateste sa devina ministru al Justitiei!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Deputatul PSD Eugen Nicolicea a fost inlocuit de la sefia Comisiei Juridice. Numeroase surse givernamentale si politice au anuntat in ultimele zile ca Nicolicea ar urma si fie numit ministru al Justitiei.

Comisia juridica a Camerei Deputatilor l-a ales, miercuri, pe deputatul PSD Nicusor Halici sa ocupe functia de presedinte al comisiei, in locul social-democratului Eugen Nicolicea, la cererea liderului grupului PSD.

Eugen Nicolicea a condus sedinta comisiei de miercuri, iar in finalul lucrarilor a supus aprobarii solicitarea liderului grupului PSD, Daniel Suciu, de inlocuire a sa cu deputatul Nicusor Halici.

„Sunt vicepresedinte (al Camerei Deputatilor – n.red.) si trebuia sa se rezolve si aceasta situatie. Raman membru in comisie”, a spus Nicolicea.

Solicitarea a fost aprobata in unanimitate de membrii comisiei.

Surse politice citate de jurnalistii de la hotnews.ro au anuntat, saptamana trecuta, ca Liviu Dragnea face presiuni asupra lui Tudorel Toader pentru a adopta, in cel mult doua saptamani, o ordonanta de amnistie si gratiere. Daca Toader refuza in continuare, Dragnea il va remania si il va instala pe postul de ministru al Justitiei pe Eugen Nicolicea.

Dragnea doreste ca amnistia si gratierea sa fie strecurate intr-o ordonanta care sa modifice mai multe acte normative din domeniul Justitiei.

Ordonanta ar urma sa fie prezentata ca o solutie care sa rezolve un blocaj iminent in justitie, prin amanarea cu un an a intrarii in vigoare a noilor prevederi din statulul magistratilor privind pensionarea anticipata. De altfel deputatul PSD Florin Iordache a anuntat public la inceputul saptamanii ca Guvernul ar putea da o ordonanta care sa modifice legile justitiei in sensul punerii in acord cu anumite observatii facute de reprezentantii Comisiei de la Venetia.

Presiunile sunt uriase pe ministrul Justitiei, Tudorel Toader, care refuza in continuare sa-si asume actul normativ, Liviu Dragnea amenintandu-l pe acesta cu retragerea sprijinului politic.

Potivit surselor, Dragnea ar fi vrut vrea ca ordonanta privind gratierea si amnistia sa fie data chiar in aceasta saptamana de catre Tudorel Toader, dupa ce premierul Viorica Dancila se va intoarce de la Strasbourg. In cazul in care ministrul Justitiei refuza, PSD ii va retrage sprijinul politic lui Tudorel Toader, in sedinta CEx afirma aceleasi surse. In locul lui Toader, social-democratii l-ar pregati pentru postul de ministru al Justitiei pe Eugen Nicolicea care ar fi dispus sa semneze OUG privind amnistia si gratierea.

Dragnea a gasit motivul pentru care nu merg lucrurile in tara aceasta: Kovesi conduce din umbra Parchetul General!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Președintele PSD Liviu Dragnea a declarat că, din cunoștințele sale, cea care conduce Parchetul General este de fapt fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, afirmând că s-ar încerca deschiderea unui dosar penal pe numele ministrului Carmen Dan.

”Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completelor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, a spus Dragnea.

Nu mai exist io, o oră nu mai sunt, stingem lumina. Continuați discuția despre amnistie. E necesară sau nu? Bun, să dea cu excepția lui ăla. Dar ce facem cu sutele de judecători care au dosare la DNA? Dacă nu se șterg, cum avem garanția că ei judecă cum le dictează conștiința? Dacă dosarele dispar, dincolo de mine, dincolo de alți oameni politici, oameni de afaceri distruși, îi dăm la o parte pe toți. Măcar pentru judecătorii care sunt în continuare presați și intimidați”

După o asemenea perioadă neagră, trebuie să dai o amnistie. Nu cred că s-a inventat un alt instrument prin care cei nevinovați să scape de această nenorocire. Nu zic să o dea mâine, pot să nu o dea deloc, dar la un moment dat va trebui. La fel și o amnistie fiscală. Nu spun să nu mai plătească hoții, dar sunt companii care nu mai pot participa la licitații. Toate aceste lucruri trebuie analizate și discutate foarte deschis. Eu nu am început această luptă în ideea că o să dăm amnistie”, a mai adăugat șeful PSD.

„Este incalificabil. În orice țară din Europa un miting neautorizat și când apar violențe intervin forțele de ordine. La noi Iohannis a încurajat aceste violențe, i-a cerut domnului Lazăr să înceapă o anchetă pe jandarmi. În baza legii Iohannis (a cerut – n.r.). Ați auzit vreo anchetă pe cei care au produs violențele? Atunci e atât de greu de înțeles ce se întâmplă ca să timoreze forțele de ordine. Dacă #rezist intră la Cotroceni, forțele de ordine ce o să facă – o să le spună intrați”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.

Președintele PSD spune că Parchetul General este condus de fapt de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi. Mai mult, Dragnea susține că se încearcă deschiderea unui dosar penal pe numele ministrului Carmen Dan.

„Așa cum nu am spus nici la încheierea evaluării cu Kovesi. Asta e o întrebare retorică. Dar hop dosar penal. Vor să-i deschidă dosar penal și domnei ministru de Interne. Din câte am înțeles eu, Kovesi conduce Parchetul General. Planul e făcut la zona Cotroceniului, nu știu dacă în clădirea Cotroceniului. Acești domni și doamne care mi-au făcut atât rău. Eu sper că va câștiga democrația. Cred că va câștiga democrația. Democrația nu înseamnă anarhie. Înseamnă și reguli, respectarea Constituției, drepturilor fundamentale, statului de drept, fiecare instituție să rămână în matca constituțională și legal[. Democrație înseamnă că președintele nu-și permite să ceară unui partid să își schimbe liderul, să incite la violență, să facă presiune asupra judecătorilor”, a spus liderul PSD.

Procurorul general prezinta dovezi care arata ca Tudorel Toader a incercat sa manipuleze opinia publica!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Manipularea opiniei publice este frecvent folosită pentru destabilizarea activităţii procurorilor, iar Ministerul Public a acţionat în permanenţă transparent, în spiritul aflării adevărului, a declarat, luni, procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Este un context în care manipularea opiniei publice este frecvent folosită ca instrument pentru destabilizarea activităţii procurorilor. Declaraţia mea are rolul de a stabili adevărul cu privire la o temă extrem de dezbătută – cea ca protocoalelor de cooperare cu SRI.

Ministerul Public are misiunea de a asigura pe bază de probe aflarea adevărului. (…) Fac publică corespondenţa purtată cu ministerul Justiţiei şi CSM, adevărul nu trebuie să supere pe nimeni, este unul singur. Din această corespondenţă rezultă cu claritate faptul că Ministerul Public a acţionat în permanenţă astfel: în mod transparent, prin informarea CSM şi a ministrului Justiţiei, în legătură cu toate demersurile iniţiate cu referire la protocoale; în mod constant, pentru desecretizarea protocoalelor din decembrie 2016, primul demers fiind făcut la data de 13 martie 2017, într-un cadru legal, care a reprezentat un mod instituţional de lucru pentru România.

A se vedea în acest sens protocoalele similare încheiate de SRI cu Inspecţia Juridică, cu CSM, Înalta Curte şi alte instituţii ale statului român”, a precizat Lazăr în conferinţa de presă.

Potrivit acestuia, toate protocoale încheiate de SRI au fost denunţate de părţi, ele fiind încheiate în cadru legal ca mod de lucru instituţional generalizat în România la data încheierii, „şi apoi demontate prompt şi lipsite de efecte”, în contextul suspiciunilor apărute în spaţiul public.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, sâmbătă, pe Facebook, că declanşează procedura legală pentru evaluarea activităţii manageriale desfăşurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr.

Ulterior, Lazăr a spus că a luat act de declanşarea procedurii de evaluare şi a precizat că  tema protocoalelor ”este falsă”. El a susţinut că toate aspectele de interes privind tema protocoalelor au fost aduse la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului de Justiţie, iar săptămâna viitoare Ministerul Public va publica toată corespondenţa avută cu aceste instituţii.

Ca reacţie la această declaraţie, Tudorel Toader a postat un mesaj pe Facebook în care spus că primit doar o copie a protocolului din 2009, din care lipseau ultimele două pagini, dar nicio referire la protocolul din 2016.

Un protocol încheiat între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 7 decembrie 2016 a fost publicat, joi seară, de consilierul premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, pe pagina sa de Facebook. Documentul secret, care prevede cooperarea între cele două instituţii ”pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin”, este semnat de către Augustin Lazăr şi Eduard Helvig.

De asemenea, pe site-ul Ministerului Public a fost publicat un protocol nesecret încheiat la aceeaşi dată între Ministerul Public şi SRI, privind cooperarea pentru stabilirea condiţiilor concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului National de Interceptare a Comunicaţiilor.

Ministerul Publice a făcut precizări vineri în legătură cu cele două protocoale încheiate în 2016 cu Serviciul Român de Informaţii (SRI), spunând că cel care are caracter secret şi-a încetat efectele în martie anul trecut, iar procedura de declasificare a lui a fost deja începută, fiind informaţi atât Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cât şi Ministerul Justiţiei.

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a declarat, vineri seară, că nu mai există în vigoare niciun protocol care să aibă legătură cu înfăptuirea justiţiei în România. El a spus că SRI îşi poate îndeplini atribuţiile conform legii şi fără aceste protocoale. Hellvig a subliniat că personal nu are ce să-şi reproşeze.

Surse: Digi24, News.ro

!-- Composite Start -->
Loading...