Cel mai slab leu din istorie! BNR spune ca Guvernul este de vina

In: Economie, Finante

Leul a continuat să scadă și joi, valoarea acestuia coborând cu 0,09% față de euro. Miercuri euro s-a apreciat față de leu cu mai mult, respectiv 0,11%.

Politicile fiscale adoptate de Guvern, aplicabile de la începutul acestui an, sunt o cauză importantă a devalorizării leului în aceste zile. Practic devalorizarea reprezintă o căutare a echilibrului pe piață între dobânzi și curs a spus joi la Digi24 Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.

El a spus că în al doilea semestru al anului trecut piața a înregistrat un echilibru, o stabilitate, și ca urmare a unor evoluții precum temperarea creșterii inflației.

În schimb din 2019 au apărut noi măsuri de politică fiscală care au dus la schimbări pe piața monetară – valutară.

„Sunt legate, se caută un ehcilibru, e un context de incertitudine”, a spus Dan Suciu. Întrebat de jurnaliștii Digi24 dacă e vina Guvernului, el a spus „Nu vreau să comentez, am spus deja că noile măsuri fiscale au impact”. El a adăugat că în prezent este greu de anticipat dacă moneda europeană va continua să se întârească față de leu.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , ,

BNR a anuntat data la care Romania renunta la leu si trece la euro

In: Economie, Finante

Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat că raportul privind adoptarea euro de către România le va fi trimis membrilor Comisiei pentru euro săptămâna aceasta, iar el recomandă anul 2026, pentru a nu fi un ritm prea alert, scrie Mediafax.

„Raportul (n.red. – privind adoptarea euro) este foarte aproape de a fi terminat. Noi, cei care am lucrat la raport, îl vom pune la dispoziție săptămâna viitoare (n.red. – săptămâna aceasta) tuturor membrilor Comisiei (n.red. – Comisia Naţională de fundamentare a Planului Naţional de aderare la zona euro). S-a vehiculat 2024. Ar trebui să intrăm în Mecanisul Cursurilor de Schimb (n.red. – MCS 2), care nu este mai puțin exigent decât aderarea la zona euro, în 2022. Este un regim foarte pretențios pentru economie. Este un laitmotiv al acestui raport, care, cu franchețe și onestitate intelectuală, încearcă să ofere opiniei publice o judecare a acestui demers”, a afirmat Daniel Dăianu, membru al CA al BNR, în cadrul seminarului „EU-COFILE” (European Union Finance & Banking Lectures project), ediția 2018.

Acesta este și membru al Comisiei pentru aderarea la zona euro. Conform celor mai recente informații, această Comisie va face public proiectul de trecere la euro în decembrie, iar România își propune să adopte euro din anul 2024.

Oficialul Băncii centrale este în favoarea altei date, astfel încât să se evite un calendar mult prea strâns. „Mai realistă este intrarea în 2024 în Mecanismul Cursurilor de Schimb, care nu este mai puțin exigent decât zona euro, în fapt, prin ce implică echivalează cu intrarea în zona euro, și, în zona euro, în 2026”, a susținut Dăianu.

În ceea ce privește anul de adoptare a euro, unul dintre scenariile propuse de BNR prevede anul 2024 cu un prag de convergență de 70%, nivelul PIB-ului pe cap de locuitor al României față de media zonei euro (cele 19 țări), atins cu o rată medie de creștere a economiei de 4%, anual, ceea ce ar implica intrarea în MCS 2 în 2022.

„Rata de creștere de 4% poate fi optimistă, dacă avem în vedere mișcarea ciclică a economiei. Nu este simplu să crești cu 4% pe o perioadă mai lungă de timp. Altă întrebare: este 70% un prag adecvat de convergență reală? Se poate discuta. Acum avem puțin sub 60%, față de zona euro”, a adăugat Dăianu.

Un argument în favoarea acestui prag de convergență îl reprezintă corectarea dezechilibrelor macroeconomice, până la intrarea în zona euro, iar convergența va crește în interiorul zonei euro de la sine. „Dacă nu ai lanțuri de producție avantajoase, transfer de know-how și multe altele de discutat aici, te paște capcana venitului mediu. Plus că poți să ai diferențialul de inflație prea mare și dezvolți, iar, o problemă de competitivitate. De aceea economiile mai mari vor o convergență reală mai mare. Aici poate interveni și logica politică: important este să avem echilibrele controlate, asta este, noi vrem să fim acolo”, a punctat Dăianu.

Dacă s-ar păstra acest calendar este necesară corectarea indicatorilor de convergență nominală, corectarea deficitului bugetar, în decursul următorilor trei-patru ani. „Corecția fiscală în sine poate încetini economia, indiferent cum o faci, dacă nu este compensată de reforme care măresc PIB-ul potențial. Această corecție a deficitului bugetar structural poate fi compensată de o absorbție puternică de fonduri europene și de o capital”, a precizat Dăianu.

Un alt scenariu de aderare la zona euro prevede un PIB pe locuitor de 75% din media ZE19 realizat în nouă ani, dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an, sau în șase ani cu o rată medie de 5% pe an.

În schimb, pentru un PIB pe locuitor de 80% din media ZE, cu ratele istorice de creștere din 2000-2017, ar fi necesari 11 ani, iar, dacă rata medie de creștere este 5%, perioada scade la opt ani.

„Se pot aduce argumente și pentru 70% și pentru 75%, ca prag de convergență. Oricum ai nevoie de controlul deficitului bugetar și al deficitelor externe. Mai ales că stai în MCS 2, cel puțin doi ani, unde trebuie să reziști la atacuri speculative, că ei știu în piețele financiare că (n.red. – acea bancă centrală) trebuie să apere acele limite. Dacă nu le poți apăra, va trebui să restabilești paritatea, altă poveste. De aceea există argumentul că, mai degrabă, nu stai într-o bandă foarte restrictivă (n.red. de paritate a monedei locale cu euro), stai într-o bandă mai largă. Dezirabil este ca timpul petrecut în MCS 2 să nu depășească doi ani, pentru a conferi credibilitate demersului. Discuțiile privind Bulgaria și MCS 2 ar indica o ședere mai lungă în MCS 2, în vederea testării; România trebuie să fie pregătită și pentru un asemenea scenariu”, a explicat Dăianu.

Mecanismul Cursului de Schimb 2 (MCS 2) reprezintă anticamera ZE, unde este testată capacitatea țării de a face față competiției în condițiile unei politici monetare foarte restricționate, conform membrului CA al BNR. „Nu înseamnă că este amputată politica monetară, mai ales dacă ai banda mai largă de fluctuație, de 15%, dar se schimbă logica, pentru că te uiți la curs, ai o paritate, atunci trebuie folosești alte instrumente”, a mai spus Dăianu.

Mai exact, intrarea în MCS2 implică stabilirea parității leului față de euro, iar banda de fluctuație a cursului de schimb în jurul parității centrale a cursului de schimb este obiect de negociere. „Tratatul prevede posibilitatea unei benzi largi, de plus – minus 15%, întrucât ar descuraja atacurile speculative. Mai probabil ca limita de plus 15% să fie admisă pentru aprecierea monedei, în timp ce o limită inferioară să se aplice în cazul deprecierii”, a detaliat Dăianu.

O posibilitate ar fi o banda îngusta, de plus/minus 2,25%, cu ședere doi ani în MCS 2 sau a unei benzi largi, de plus/minus 15%, cu posibilitatea reajustării parității centrale, dacă șederea are loc o perioadă mai lungă de timp, potrivit reprezentantului Băncii centrale. Acesta a adăugat că este posibil ca negocierea benzii de fluctuație să aibă loc concomitent cu sau să fie condiționată de negocierea perioadei petrecute în MCS 2.

„O fluctuație de numai plus/ minus 2,25% este solicitantă pentru politica economică, pentru că, dacă intervalul este foarte strâmt, trebuie să te aperi în fața atacurilor speculative, o perioadă mai lungă de timp, deci trebuie să ai multă cerbicie să îți controlezi echilibrele, să nu lași dezechilibrul extern să crească în mod exesiv”, a explicat Dăianu.

Membrul CA al BNR a menționat că acesta va fi un moment cheie, iar BNR va avea un rol covârșitor. „În primul rând, noi trebuie să vedem cam care este zona unde se stabilește. Este o estimare, pe care, în primul rând, trebuie să ne-o facem noi, dar nu numai. Dacă n-ai competitivitate, n-ai robustețe, n-ai politici echilibrate, ai mari dificultăți. La noi trebuie să se înțeleagă că vom intra în această cameră, care nu este de convalescență, în care intrăm pentru a ni se băga adrenalină, pentru a ni se corecta dezechilibre. În momentul în care intri acolo, într-un fel, este ca și cum intri în zona euro, în privința exigențelor”, a completat Dăianu.

Reprezentantul BNR a menționat că intrarea în MCS 2 nu se face doar pentru că așa își dorește o țară. „De exemplu, bulgarii au vrut să intre în iunie 2018. Dacă te uiți la tabloul lor macroeconomic, arată bine. I s-a spus: mai așteptați, vă mai examinăm. Ei își vor menține Consiliul Monetar, dar nu înseamnă că pot stopa dezechilibrele externe”, a subliniat Dăianu.

Bulgariei i-a fost introdus Consiliul Monetar, deoarece nu mai are nicio instituție credibilă, astfel că nu poate face emisiune de monedă. În plus, înainte să intre în zona euro, țările baltice au avut fiecare Consiliu Monetar pentru a opri creșterea inflației, dar au fost afectate de speculațiile pe curs.

De asemenea, odată cu intrarea în MCS2, alonja politicii monetare este redusă, astfel că sarcina echilibrelor macro revine și execuțiilor bugetare, politicilor salariale și măsurilor macroprudențiale, potrivit membrului CA al BNR. „Măsurile macroprudențiale sunt măsuri prudențiale prin care caut să restrâng sau să stimulez creditarea, din rațiuni legate de stabilitatea macroeconomică”, a explicat Dăianu.

Reprezentantul BNR a menționat că, pentru a ne fi acceptată candidatura în zona euro și MCS 2, o serie de pre-condiții macroeconomice sunt necesare: deficit bugetar structural mic, în jur de 1% din PIB (în linie cu MTO); datoria publică să nu depășească 40% din PIB; corecția deficitului; deficite externe mici, care să fie finanțate în mod autonom; ar trebui să fie evitată dependența structurală de fonduri europene; inflație cât mai apropiată de media ZE(!!); relația salarii-productivitate-ULC este esențială pentru inflație, pentru competitivitate; dinamica productivității să ducă la o creștere a competitivității.

„Datoria publică nu poate depăși 40% din PIB, dacă facem corecția deficitului bugetar. La deficitul extern, deja avem finanțare care nu mai este prin investiții străine directe. Nici nu trebuie să căpătăm o dependență structurală de fondurile europene. Robustețea unei economii implică să nu depinzi în ceea ce privește finanțarea deficitului extern de fondurile europene. Fondurile europene trebuie să te ajute să suplimentezi finanțarea internă, să te ajute să te dezvolți”, a explicat Dăianu.

Membru CA al BNR a insistat că, pe de altă parte, România are nevoie de salarii competitive pentru a opri emigrația. „Cel puțin la medici trebuiau dublate salariile – nu mai stau oamenii în țară. Dacă ai această creștere a salariilor și n-ai o dinamică a productivității pe măsură, avem o mare problemă de competitivitate”, a mai spus Dăianu.

De asemenea, este imperativă creșterea spațiului fiscal prin venituri fiscale mai mari, iar veniturile fiscale să crească cu peste 3% din PIB, în patru-cinci ani, la circa 29%, față de media de peste 40% din PIB în zona euro, conform oficialului Băncii centrale. Acesta a mai susținut că măsuri pentru atingerea acestui deziderat sunt: revederea regimului fiscal, prin „închiderea” diferitelor portițe și scutiri de la plata impozitelor; impozitarea corespunzătoare a proprietăților și activităților poluante; globalizarea veniturilor; un regim de impozitare progresiv.

„Nu cred că putem obține spațiu fiscal reducând cheltuielile cu 3%. Pentru o țară subdezvoltată, cum este România, chiar mozaicată, vreți să-mi spuneți că ar fi rațional să ajunge cu cheltuielile publice sub 30%, când ai atâtea nevoi?”, a arătat Dăianu.

De asemenea, pentru a intra fără dezechilibre în zona euro, România are nevoie de câștiguri de productivitate sistematice, pentru compensarea diferențialului de inflație, probabil între 1% și 1,5%, anual, de dezvoltarea de noi avantaje competitive, de plasarea bună în lanțuri de producție și de politici industrial, care includ apariția unei bănci de dezvoltare, potrivit oficialului BNR.

„Țările Europei centrale au unele avantaje față de periferia sudica a zonei euro, ca textură industrială plus proximitate față de economia Germaniei. Dacă observăm că investiții mai mari s-au făcut în Slovacia, în Cehia, în Polonia, în Ungaria decât în zonele din periferia zonei euro, în ultimul deceniu și chiar înainte”, a arătat Dăianu.

În ceea ce privește mecanismele de control a dezechilibrelor, execuția bugetară prudentă este un instrument important, chiar dacă dezechilibrul poate avea originea în imbalanța investiții-economisire din sectorul privat, precum în Spania și Irlanda, și mijloacele macroprudențiale, potrivit oficialului Băncii centrale.

„Mijloacele macroprudențiale pot implica restricționarea creditării. Trebuie avută în vedere colaborarea bună cu instituții de reglementare din alte state membre ale UE, pentru că există problema externalizării finanțării”, a adăugat Dăianu.

Membrul din CA al BNR a mai subliniat că introducerea monedei euro în România nu ne va rezolva dezechilibrele și nici nu ne va îmbunătăți competitivitatea.

„Există un trade-off-uri, compromisuri, între viteza creșterii economice și reducerea diferenței de PIB/locuitor, pe de o parte, și viteza corectării ex-ante a dezechilibrelor, necesară pentru bonus de credibilitate. Noi (n.red. – BNR) spunem să te grăbești fără a te dezechilibra. Dacă te dezechilibrezi, trebuie să pui frână – nu este în regulă. Ca să intrăm în Mecanismul Cursurilor de Schimb, în câțiva ani, va trebui să corectăm deficitul bugetar structural. Corecția nu este simplă. Dacă vrei să intri în Mecanismul Cursurilor de Schimb, în trei – patru ani, trebuie să ai o cadență a corecției anuale medii de 0,5% din PIB – nu este simplu. Iar a miza numai pe creșterea colectării…, nu este simplu”, a detaliat Dăianu.

Gap-ul de TVA, dintre cât colectăm și cât ar trebui să colectăm, este de aproape 36%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Soluționarea tuturor acestor dezechilibre este importantă nu doar pentru a nu avea probleme și mai mari, după adoptarea euro. „Mai devreme sau mai târziu, dacă nu ai grijă de echilibrul extern, inviți o mare problemă: mari presiuni pe cursul de schimb. Piețele financiare nu țin cont că este datorie publică sau privată, judecă îndatorarea totală a unei țări. Un atac pe curs este atunci când îndatorarea externă totală este văzută ca excesivă și banca centrală este văzută ca având resurse limitate de intervenție, atunci ai fonduri mari care speculează”, a subliniat Dăianu.

În plus, oficialul BNR a subliniat că România trebuie să dezvolte politici prin care să-și crească avantajele competitive, ca să nu aibă probleme legat de situația zonei euro în sine.

„Robustețea este necesară și fiindcă zona euro euro este fragilă, întrucât nu are mecanisme de partajare a riscurilor. Există o dezbatere în momentul de față între cei care pledează pentru reducerea riscurilor și partajarea riscurilor. În opinia mea, este nevoie de ambele. Schema de garantare colectivă a depozitelor în Uniunea Bancară (n.red. – UB), care este piesa indispensabilă pentru robustețea Uniunii Bancare, lipsește. Lipsește, pentru că implică aranjamente fiscale, pentru că bugetele n-au aceeași forță în Uniunea Bancară”, a precizat Dăianu.

În plus, înainte de intrarea în UB, în condițiile necesității de a menține un nivel redus al creditelor neperformante (NPL), va trebui efectuată revederea calității activelor bancare (Asset Quality Review, AQR). AQR este obligatorie, pentru că, începând cu 2014 Comisia Europeană leagă intrarea în MCS 2 de intrarea concomitentă în UB.

„Pregătirile pentru intrarea în UB trebuie inițiate cu cel puțin doi ani înainte de intrarea în MCS 2. Deci, cu cel puțin patru ani înainte de aderarea la zona euro. Dacă vorbim de intrarea în zona euro în 2024, intrarea în MCS 2 în 2022, iar AQR trebuie făcut înainte. Vedeți ce pas alert este? Robustețea macro și trebuie să fim pregătiți de intrarea în UB, simultan cu MCS 2”, a evidențiat Dăianu.

De asemenea, în perspectiva intrării în zona euro, legislația din domeniul bancar va fi schimbată, inclusiv adaptarea statutului BNR în concordanță cu solicitările Băncii Centrale Europe.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Inca o performanta: Cel mai slab leu din ISTORIE!

In: Economie, Finante

Leul atinge cea mai scăzută valoare din istorie în fața monedei europene: 4,6695 lei/euro.

Tot astazi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a urcat joi pe piaţa interbancară la nivelul de 2,95% pe an, de la 2,93% cât era miercuri, fiind cel mai mare nivel din ultimii trei ani şi opt luni, reiese din datele Băncii Naţionale a României (BNR).

O valoare mai mare a ROBOR la trei luni a fost înregistrată pe 3 octombrie 2014, respectiv 2,98% pe an.

Conform datelor BNR, la începutul acestui an, ROBOR la 3 luni se situa la 2,05%. În perioada similară a anului trecut, 21 iunie 2017, indicatorul era la 0,82% pe an.

În ceea ce priveşte indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, acesta a rămas constant la 3,07%.

ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale, a stagnat şi el la 3,12% pe an, la fel şi indicele ROBOR la 12 luni, care s-a situat la 3,17% pe an.

Dezastru pe toate planurile: Scandalul politic doboara leul si loveste greu in romanii cu credite!

In: Economie, Finante

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat joi un curs de referinţă de 4,6598 lei/euro, în creştere cu 0,02% faţă de nivelul atins miercuri, în linie cu tendinţa regională.

Miercuri, euro a crescut la 4,6588 lei, după ce marţi a crescut la 4,6572 lei.

Joi, leul s-a depreciat în raport cu euro, în linie cu tendinţa regională. Alte monede din regiune, precum zlotul polonez, coroana cehă şi kuna croată, s-au depreciat pe piaţa interbancară în raport cu euro.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a depreciat de la 3,7711 lei la 3,7337 lei.

Cursul francului elveţian a scăzut de la 4,0395 lei la 4,0332 lei, anunță News.ro.

Cursul de schimb afişat de Banca Naţională a României (BNR) în data de 15 februarie 2018.

ROBOR, rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, a urcat joi pe piaţa interbancară la nivelul de 2,07% la trei luni, de la 2,06% miercuri, reiese din datele Băncii Naţionale a României (BNR).

Indicele ROBOR la trei luni a revenit aproape de valoarea de la finele lunii decembrie 2017. Pe data de 28 decembrie 2017, indicele se situa la 2,08% pe an.

În ceea ce priveşte indicele la 6 luni, acesta a ajuns, joi, la 2,38% pe an, de la 2,37% miercuri, anunță Agerpres.

Conform datelor BNR, la începutul anului, ROBOR era la 2,05%.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Ii pasa vreunui lider PSD de popor? Leul a luat-o razna dupa demiterea lui Tudose si efectele economice negative continua!

In: Economie, Finante

Leul se depreciază rapid pe piața interbancară după ce principalul partid de guvernământ a luat decizia surprinzătoare de a-și demite al doilea guvern la doar 6 luni de la schimbarea lui Grindeanu, anunță Realitatea Tv.

Leul a coborât vertiginos după anunțul demisiei lui Mihai Tudose, cursul apropiindu-se de valoarea de 4,64 lei/euro pe piața interbancară, după ce luni moneda națională revenise în forță și se afla la cotația 4,62 lei/euro.

Marți, la ora 7 dimineața, euro era cotat pe interbancar la valoarea de 4,6384 lei și este de așteptat ca deprecierea să continue până la ora 13.00 când BNR anunță cursul oficial.

Banca Naţională a României (BNR) a afişat, luni, un curs de 4,6256 lei pentru un euro, în scădere cu 1,21 bani (-0,26%) în comparaţie cu valoarea de 4,6377 lei anunţată în şedinţa precedentă.

Leul a câştigat teren şi în raport cu dolarul american, până la valoarea de 3,7686 lei, cu 5,61 de bani (-1,47%) mai puţin faţă de cotaţia de vineri, de 3,8247 lei pentru un dolar american.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Avocatul Gh. Piperea, fost consilier al premierului Tudose: Euro va trece de 5 lei, va fi un dezastru pentru tinerii cu rate!

In: Comentariul zilei

Avocatul Gheorghe Piperea, fost consilier onorific al premierului Mihai Tudose, a făcut o previziune sumbră. 

El a spus că prin iunie 2018 vom vedea cum cursul la euro va trece de 5 lei, iar ROBOR va depăși 5%.

„Se va vedea ce inseamna riscul valutar si de dobanda doar prin iunie 2018, cand cursul la euro va trece de 5 lei, iar robor va trece de 5%. Dar atunci va fi prea tarziu. Cu solutiile cimentate acum, banksterii va vor rade in nas, voiosi achizitori de credite ieftine. Iar voua va va ramane vechea si mult incercata lamentatie pe facebook.

O sa ma intrebati ce e de facut. Doua chestii ar avea efect: boicotul si revolta administrativa si judiciara masiva contra celor care va abuzeaza si inseala. Nu veti face asta, insa. Pentru ca, nu-i asa, lacomia este buna, multimea isi va revendica dreptul de a consuma pe credit. S-a mai intamplat asta, cand ma chinuiam sa va explic de ce e buna legea darii in plata.

Tinerii frumosi si liberi mi-au organizat chiar proteste pe motiv ca le „rapesc” dreptul de a se face captivi pe 30 de ani pentru a-si „cumpara” pe credit o colivii de 50-60 mp prin Programul Prima casa, colivie pe care o vor putea pierde la anul, odata cu dublarea ratelor„, a spus avocatul Gheorghe Piperea.

În interviul acordat pentru DC News, întrebat despre acest subiect, Daniel Zamfir, senator PNL, a zis: „Este foarte posibil (n.r. – să se întâmple). Nu sunt specialist în banking, dar cred că – la cum stau lucrurile astăzi – este foarte posibil un astfel de scenariu. O creștere la 5 lei a cursului la euro… este foarte complicat de gestionat ulterior”.

Leul a ajuns la cel mai mic nivel din istorie! Tariceanu da vina pe forte oculte!

In: Comentariul zilei

Seful Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a afirmat luni ca deprecierea monedei nationale fata de euro ar putea sa fie rezultatul unui „atac asupra leului”, vorbind inclusiv despre „o parte a unei campanii de a afecta imaginea si situatia economica, cu astfel de jocuri”.

„Sa stiti ca poate sa fie un atac asupra leului”, a spus Tariceanu, intrebat de ziaristi cum comenteaza cotatia leului, in conditiile in care BNR a anuntat luni o cotatie a euro de 4,6495 lei. Tariceanu a acuzat si modul in care „a fost manipulat ROBOR”, invocand o declaratie a guvernatorului BNR in acest sens.

„Si pe cursul de schimb sunt actiuni speculative”, a continuat Tariceanu, afirmand ca aceste actiuni pot fi determinat „fie de teama unor jucatori fie de cei care incearca deliberat, ca parte a unei campanii de a afecta imaginea si situatia economica, cu astfel de jocuri”.

Acesta a amintit ca „si in 2008 a fost un atac masiv pe leu pe care BNR l-a contracarat”, adaugand ca „orice scapare va trebui corectata”.

Euro a crescut luni, la cotația de referință a Băncii Naționale a României (BNR), până la cel mai înalt nivel pe care l-a atins vreodată în raport cu leul.

Euro a urcat luni cu 1,05 bani, până la 4,6495 lei, iar dolarul cu 1,10 bani, la 3,9913 lei.

Francul elveţian a scăzut de la 4,0078 la 4,0063 lei, iar lira sterlină de la 5,2365 la 5,2227 lei.

Mercur a intrat in zodia Leului: Vezi care sunt cele mai influentate zodii!

In: Dezvoltare personala

In perioada in care Mercur se plimbă prin zodia Leului exista o serii de zodii care vor fi influentate mai mult decat celelalte.

Vezi mai jos principalele zodii afectate de miscarea planetelor in aceasta perioada:

Horoscopul zilei: Atentie la nativii zodiei Leu si Varsator, pot aparea probleme!

In: Dezvoltare personala

Nativii zodiilor Leu si Varsator ar trebuie sa incerce sa fie ceva mai cumpatati astazi si sa rezolve problemele prin vorba buna, altfel lucrurile pot lua o intorsatura negativa.

Horoscop 12 iulie 2017 – Berbec

Simți nevoia să intervii brutal în planurile unor apropiați, dar ar fi bine să iei acest impuls și să îl folosești pentru modificarea propriilor intenții, care nu îți fac cinste.

Horoscop 12 iulie 2017 – Taur

Horoscop 12 iulie 2017 – Gemeni

Intri în contact cu partea negativă a unor decizii, mai ales cele care vizează planurile de viitor. Este important să fii lucid și să eviți graba.

Horoscop 12 iulie 2017 – Rac

Poate fi o zi încărcată de regrete, din cauza unor situații pe care nu le poți controla deloc în prezent. O soluție ar fi să te liniștești și să te concentrezi pe ceea ce merge bine acum.

Horoscop 12 iulie 2017 – Leu

Te vezi nevoit să discuți cu partenerul de cuplu sau cu un asociat subiecte delicate, pe care ai încercat să le eviți până acum. Este important să accepți sugestiile celor apropiați.

Horoscop 12 iulie 2017 – Fecioară

Pot să apară consecințele unor alegeri mai puțin inspirate, legate de serviciu sau de starea ta de sănătate. Cele mai multe sunt opera ta, așa că trebuie acceptate ca atare.

Horoscop 12 iulie 2017 – Balanță

Se poate complica o poveste de dragoste sau relația cu o persoană dragă, aparent din nimic, dar tu știi care sunt motivele și cum ați ajuns aici.

Horoscop 12 iulie 2017 – Scorpion

Te simți responsabil pentru întreaga familie, dar nu te ajută cu nimic să atribui responsabilitățile unei singure persoane, iar celorlalți să le repartizezi drepturile.

Horoscop 12 iulie 2017 – Săgetător

Pot să ajungă la tine informații neliniștitoare, pe care le bănuiai deja. Le poți folosi pentru a modela anumite atitudini, cam aspre, care nici ție nu-ți plăceau.

Horoscop 12 iulie 2017 – Capricorn

Degeaba insiști cu un anumit model de a judeca oamenii, stabilit de tine. Fiecare om are un astfel de model, chiar dacă e conștient de el sau nu. Și sunt foarte diferite.

Horoscop 12 iulie 2017 – Vărsător

Ești cauza directă a unor discuții tensionate în cuplu sau în anturajul apropiat. Poți interveni, elegant și diplomatic, dacă îți vei asuma rolul corect.

Horoscop 12 iulie 2017 – Pești

Ai ocazia de a vedea cealaltă față a unor decizii luate cu ceva timp în urmă și de a confrunta părerile care au stat la baza lor cu realitatea din teren.

Sursa: Libertatea

Scandalul IRESPONSABIL din PSD duce Romania de rapa! Moneda nationala S-A PRABUSIT!

In: Economie

Instabilitatea politică afectează grav cursul de schimb. Moneda naţională a început să scadă în raport cu euro faţă de referinţa oficială de ieri, potrivit datelor BNR.  Specialiştii spun că este cea mai slabă monedă naţională din august 2012.

Moneda naţională a început un declin semnificativ în raport cu euro, joi dimineață. Cursul urcă aproape de nivelul de 4.5872 pentru un euro.

Un euro era cotat dimineață la 4,5667 lei. După anunţul potrivit căruia toţi miniştrii cabinetului Grindeanu ţi-au depus demisia la Secretariatul General al Guvernului, leul a început să se deprecieze faţă de euro.

Şi dolarul pare să prindă avânt. Dacă ieri era cotat la 4.0752 lei, după izbucnirea crizei politice, dolarul a crescut la 4.1082 lei.

O apreciere semnificativă se înregistrează şi în cazul lirei sterline. Moneda britanică a crescut de la 5.1918 lei , cât era înregistrat ieri, la 5.2175 lei.

Tendinţa de depreciere a leului a început încă de marţi, după apariţia ştirilor privind posibila schimbare a Guvernului, spun dealerii din piaţă.

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Cursurile pietei valutare

din data de 15 iunie 2017

VALUTA COD RON
Dolarul australian AUD 3,1194
Leva bulgareasca BGN 2,3454
Dolarul canadian CAD 3,0960
Francul elvetian CHF 4,2164
Coroana ceha CZK 0,1754
Coroana daneza DKK 0,6169
Lira egipteana EGP 0,2270
Euro EUR 4,5872
Lira sterlina GBP 5,2175
100 Forinti maghiari HUF 1,4952
100 Yeni japonezi JPY 3,7419
Leul moldovenesc MDL 0,2249
Coroana norvegiana NOK 0,4841
Zlotul polonez PLN 1,0917
Rubla ruseasca RUB 0,0715
Coroana suedeza SEK 0,4713
Lira turceasca TRY 1,1695
Dolarul american USD 4,1082
Randul sud-african ZAR 0,3199
Realul brazilian BRL 1,2547
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,6042
Rupia indiana INR 0,0638
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3641
Peso-ul mexican MXN 0,2272
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,9671
Dinarul sarbesc RSD 0,0376
Hryvna ucraineana UAH 0,1580
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,1185
Kuna croata HRK 0,6199
Gramul de aur XAU 166,2777
DST XDR 5,6754


1. 
Cursurile valutelor incluse în această listă au la bază cotații ale societăților bancare autorizate să efectueze operațiuni pe piața valutară;

2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile.

By: Sorin Enescu Tags: , , , , , , ,

Deciziile Guvernului AU PRABUSIT moneda nationala la cel mai mic nivel din ultimii 4 ani!

In: Economie, Finante

Moneda națională și-a continuat miercuri deprecierea în raport cu euro. Cursul menționat de Banca Națională a României arată o cotație pe care nu a mai atins-o de aproape patru ani.

Euro a crescut cu 1,50 bani, până la 4,5512 lei, iar dolarul cu 1,99 bani, la 4,3105 lei. Moneda europeană nu a mai atins un asemenea record de la 7 iunie 2013, când nivelul a fost de 4,5535 lei.

Francul elveţian s-a întărit de la 4,2296 la 4,2541 lei, iar lira sterlină de la 5,2327 la 5,2385 lei.

Leu SE PRABUSESTE in fata Euro dupa ordonantele PSD privind Justitia!

In: Economie, Finante

Euro creşte la 4,52 lei, faţă de 4,50 lei, cursul BNR anunţat ieri când a fost a treia şedinţă consecutivă la acest nivel. Moneda europeană a atins minimul ultimelor două luni şi jumătate pe 13 ianuarie 2017. Mai precis leul nu a mai atins o valoare atât de ridicată în faţa euro din 25 octombrie 2016 când BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,4909 lei/euro. Pe 30 decembrie 2016, euro a atins maximul ultimilor trei ani (4,5411 lei/euro – 30 decembrie 2016, 4,5447 lei/euro 10 ianuarie 2014).

Potrivit cotaţiilor Bloomberg, cel mai ridicat curs la care au fost efectuate tranzacţii marţi, până la orele prânzului, pe piaţa interbancară a fost de 4,5277 lei pentru un euro, anunta economica.net.

Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank, ne-a declarat că se observă o creştere a randamentelor la titlurile de stat pe termen lung, mai exact o creştere de 14 puncte de bază, fapt care indică vânzări de titluri de stat pe termen lung deţinute de nerezidenţi, fapt care crează o serie de presiuni pe cursul de schimb.

Surse din piaţa bancară ne-au declarat că, în ciuda faptului că, de la ora 9.00 dimineaţa, de la deschiderea pieţei, şi până la ora 12.00, s-au tranzacţionat peste 100 de milioane de euro (cam cât se tranzacţionează într-o zi normală pe tot parcursul ei nu doar în trei ore), situaţia nu arată chiar atât de rău. După toate probabilităţile, investitorii mai aşteaptă să vadă cum vor fi stabilite detaliile finale ale ordonanţei privind modificările din Codul Penal.

Dolarul scade la 4,19 lei, faţă de 4,20 lei, cursul BNR de ieri. Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

Francul scade la 4,20 lei, faţă de 4,22 lei, cursul anunţat ieri de BNR.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , , ,
!-- Composite Start -->
Loading...