Va fi o iarna LUNGA si GREA! Batranii de la sate AU CITIT deja semnele!

In: Cultura

Pe lacul Câșla din apropierea municipiului Tulcea pot fi văzute sute de lebede alături de puii lor, unii localnici susținând că aglomerările de păsări anunță o iarnă lungă.

Păsări acvatice mari care se recunosc ușor după gâtul curbat și penajul alb, lebedele și-au făcut de ceva vreme loc de cuibărit în apropiere de orașul Tulcea, ele putând fi văzute pe lacul Câșla alături de puii lor.

‘Vin de obicei toamna și primăvara. Dacă primăvara sunt multe, anunță o vară bogată în ploi, iar dacă rămân până toamna târziu va fi iarnă lungă’, a declarat pentru AGERPRES Gheorghe Muntean, în vârstă de 68 de ani, din Mineri, localitate situată pe malul lacului Câșla.

Aglomerarea de păsări din apropierea orașului Tulcea nu este o surpriză nici pentru cercetători, scăderea cotelor apei din zonă oferind lebedelor hrană din abundență, ierburi și rădăcini de plante.

Potrivit lucrării ‘Delta Dunării — Rezervație a Biosferei’ editată de Petre Gâștescu și Romulus Știucă sub egida Academiei Române și a Ministerului Mediului, 325 din cele 375 de specii de păsări care trăiesc în România pot fi observate în Delta Dunării. Din acestea, 166 de specii, printre care și lebăda cucuiată, Cygnus olor, cuibăresc în Rezervație, majoritatea fiind oaspeți de vară.

Printre cele 159 de specii de păsări care cuibăresc în zone nordice și ajung în Delta Dunării, ca oaspeți de toamnă, pentru a se hrăni, se numără și lebăda cântătoare Cygnus cygnus.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , , ,

Topul judetelor din Romania unde oamenii traiesc CEL MAI MULT! Cum explica specialistii?

In: Topurile zilei

În funcţie de nivelul du­ratei medii de viaţă se poate stabili şi starea de sănătate a populaţiei unei ţări. „Dacă e o populaţie mai educată, cu nivel de trai mai ridicat, oamenii trăiesc mai mult pentru că ştiu să se ferească de boli, au ac­­ces la servicii de sănătate şi au o ali­men­taţie mai bună. În zonele mai dezvoltate va fi o speranţă medie de viaţă mai mare”, a ex­pli­cat sociologul Marian Preda, profesor la Fa­cul­­tatea de Sociologie a Universităţii din Bu­cureşti citat de zf.ro și preluat de gandul.info.

Acesta mai spune că în judeţele unde există o pondere mai mare a satelor regăsim o speranţă de viaţă mai mică decât în zonele în care predomină ponderea localităţilor urbane pentru că în mediul rural „sunt persoane îmbătrânite care au un risc de deces mai mare şi sunt zone sărace, cu mai puţină educaţie”.

De asemenea, nivelul de dezvoltare a judeţelor determină durata de viaţă medie pentru fiecare regiune în parte.

„În Muntenia avem o speranţă de viaţă mai bună în judeţele dinspre deal şi munte – Bucureştiul face excepţie – şi mai scăzute în cele de câmpie. La fel în zona Carpaţilor, speranţa medie de viaţă e în general mai bună, dar asta ţine şi de nivelul de dezvoltare şi de oraşe şi de nivelul de educaţie şi, probabil, de nişte factori precum calitatea aerului”, afirmă Marian Preda.

Satu Mare este judeţul cu cea mai mică speranţă de viaţă din România în 2015, iar cifrele nu au suferit modificări majore faţă de anul 1990, când sătmărenii se aflau pe penultimul loc în topul celor mai longevive municipii, cu 67 de ani la acea vreme.

Statisticile arată că, în medie, un bucureştean trăieşte cu 5 ani mai mult decât un locuitor al judeţului Satu Mare.

În ceea ce priveşte dinamica duratei de viaţă, cea mai mare creştere a longevităţii a fost înregistrată în judeţul Constanţa, respectiv de 11,6 ani din 1990 până în 2015. Locuitorii din Bucureşti trăiesc cu 10,5 ani mai mult faţă de 1990. La polul opus, populaţia din Vaslui a înregistrat cea mai slabă evoluţie a speranţei de viaţă de după 1990, durata medie de viaţă în acest judeţ crescând cu 5,8 ani, urmat de Brăila cu 5,9 ani şi Buzău cu 6 ani.

La nivelul Uniunii Europene, în 2014 România ocupa locul 26 în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, cu o medie de 75 de ani, la egalitate cu Bulgaria. Ultimele locuri le-au revenit Letoniei şi Lituaniei, cu 74 de ani. În topul celor mai longevive state europene se plasează Spania şi Italia, cu o speranţă de viaţă de 83 de ani.