Putina lume stie ce vorbeste! De ce se spune ”Bodaproste” cand primesti ceva?

In: Cultura

Când dăm de pomană, auzim de fiecare dată „bogdaproste” sau „bodaproste”. Ce înseamnă, de fapt, această replică?

Bodaproste / bogdaproste este de origine ruso-slavă. E format din substantivul Bog şi verbul do prosti.

Înseamnă „Dumnezeu să ierte!” şi este o formulă de mulţumire utilizată în Biserică, mai ales când se primeşte ceva pentru sufletele celor adormiţi.

De fiecare dată spusă, rostirea Bogdaproste însemna mulţumire şi rugăciune, potrivit crestinortodox.ro.

În Dicţionarul liturgic, este consemnată forma bodaproste, cu următoarea explicaţie: formulă de mulţumire când se primeşte un dar dat de pomană pentru sufletele celor morţi. Această formulă s-a generalizat ca expresie de mulţumire pentru un dar, care este făcut fără nădejdea unei răsplătiri pământeşti. Cel ce dă de bodaproste dăruieşte din toată inima, fără a mai cere ceva în schimb. Cel ce spune bodaproste îl încredinţează pe dăruitor darului veşnic al lui Dumnezeu.

Potrivit DOOM (Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române), singura formă literară (corectă) este bogdaproste, varianta bodaproste fiind considerată populară.

În limba română, cuvântul bogdaproste provine din limba bulgară – bogu da prosti – însemnând, literal, „Dumnezeu să- ierte pe morţii tăi”. O astfel de formula de mulţumire, când se primeşte ceva de pomană, se întâlneşte doar la creştinii ortodocşi.

Expresia „ca un pui de b

Ce spune traditia romaneasca ca nu e bine sa faci astazi, de ziua Sfantului Mare Mucenic Dimitrie

In: Cultura

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, prăznuit joi de credincioşii creştini, este patronul Tesalonicului, alături de Sfântul Apostol Pavel şi de Sfântul Grigorie Palama. A fost ucis în ziua de 26 octombrie, pentru că a mărturisit credinţa creştină şi nu a vrut să se închine la zei. În tradiţia populară, Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir este patronul păstorilor şi vestitorul iernii.

Sfântul Dimitrie a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305). Fiu al prefectului din Tesalonic, el a fost numit, datorită calităţilor sale, guvernator al Tesalonicului, după moartea tatălui său.

Mai târziu, împăratul Maximian a aflat că Dimitrie este creştin, fapt care l-a mâniat foarte tare. Aşa că, întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciţii, Maximian a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor.

Venit la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt adevărate cele auzite despre el, că şi-a dat toată averea săracilor şi că se închină lui Dumnezeu. Dimitrie a mărturisit că este creştin şi a defăimat închinarea la zei. Pedeapsa împăratului a fost maximă: Dimitrie a fost închis în temniţă şi ucis cu suliţa.

În oraşul în care a trăit există astăzi o Biserică închinată Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de mir.

În prima duminică după sărbătoarea sfântului, la vecernie, în biserică are loc desfacerea raclei unde sunt sfintele moaşte, iar Mitropolitul scoate tava aşezată sub acestea, unde se adună şi astăzi Sfânt Mir.

Acest mir care izvorăşte din moaştele Sfântului Dimitrie este colectat şi amestecat cu ulei de la Sfântul Maslu, apoi împărţit în mici recipiente credincioşilor.

Obiceiuri şi superstiţii de Sf. Dumitru

În credinţa populară, Sfântul Dimitrie este vestitorul ierii şi patronul păstorilor. Astfel, dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dimitrie desfrunzeşte codrul şi usucă plantele.

Se mai spune că de Sfântul Dimitrie, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii.

Această sărbătoare este întâmpinată în fiecare an cu hramuri, pomeni cu colaci, dar şi jocuri cu focuri vii. După hramul Sfintei Parascheva, Sfântul Dumitru reprezintă ultima şi cea mai însemnată sărbătoare a toamnei, care, conform superstiţiilor pastorale, reprezintă începutul iernii.

Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se săvârşesc în ajun de Sâmedru sunt focurile vii. În ajunul sărbătorii, în noaptea de 25 octombrie se ţine „Focul lui Sâmedru”, moment in care oamenii obişnuiesc să aprindă focuri în curţi sau pe dealuri.

Conform tradiţiei populare, oamenii care sar peste flăcări vor fi sănătoşi întregul an şi feriţi de necazuri, nenorociri şi boli. Rolul focului este de a alunga fiarele, având şi puteri roditoare, astfel încât după ce este stins oamenii obişnuiesc să arunce în grădină cenuşa şi cărbunii.

Femeile obişnuiesc să împartă covrigi, nuci, mere, pâine, struguri şi prune uscate tuturor celor care sar peste foc.

De asemenea, în această zi se pomenesc şi morţii şi se dă de pomană coliva de Sâmedru, dar şi colaci în formă de cruce.

Conform tradiţiei, Sânmedru era considerat patronul păstorilor. Pentru a putea vedea cum va fi iarna care vine, păstorii obişnuiesc să îşi aşeze cojocul pe iarbă în mijlocul oilor, aşteptând să vadă care oaie se va aşeza pe el. Dacă o oaie neagră se aşează înseamnă că iarna va fi una bună, în timp ce dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aprigă.

Un alt mod de a afla cum va fi iarna este să urmăreşti mersul oilor în dimineaţa sărbătorii Sfântului Dumitru. Dacă dimineaţa se va trezi întâi o oaie albă şi va pleca înspre sud, iarna va fi grea; dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.

În Bucovina, persoanele care vor semăna usturoiul după sărbătoarea Sfântului Dumitru vor avea parte anul viitor doar de pagubă.

În regiunea Olteniei, oamenii cred că doar dacă vei respecta toate tradiţiile acestei sărbători vei fi într-adevar protejat de necazuri şi primejdii.

De Sfântul Dumitru nu trebuie folosit pieptănul. În caz contrar vei atrage asupra ta necazuri şi primejdii, potrivit credinţei populare.

În anumite zone, ţăranii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtăşanie.

Tot de Sfântul Dumitru, servitorii se tocmesc pentru diverse treburi şi se strică stânele.

Gospodinele spun că varza trebuie pusă la murat după ziua Sfântului Dumitru ca să  fie bună şi să reziste toată iarna

Sfântul Dumitru este şi o  zi a soroacelor. Este ziua în care se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani de Sfântul Gheorghe, de unde şi vorba că „la Sân-George se încaieră câinii, iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii”.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, sărbătorit în 27 octombrie

O zi mai târziu, în 27 octombrie, este cinstit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor.

Sfântul s-a născut la sud de Dunăre, în Bulgaria. A trăit în secolul al XIII-lea, în timpul „imperiului” vlaho-bulgar de la Târnovo, întemeiat de fraţii Petru şi Asan. Iubind viaţa ascetică, el s-a retras într-o peşteră.

Nu se ştie cât timp a stat acolo şi nici când a murit, dar tradiţia spune că, înainte de a muri, el s-a aşezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu. Moaştele sale au fost aşezate în iunie 1774, în actuala Catedrală Patriarhală din Bucureşti.

Racla cu moaştele Cuviosului Dimitrie este scoasă, în fiecare an, în procesiune pe străzile Bucureştiului şi aşezată într-un baldachin special amenajat lângă Catedrala Patriarhală.

În acest an, sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, unul din hramurile Catedralei Patriarhale, a început în 22 octombrie cu o procesiune, la care au participat mii de credincioşi, şi se va încheia în 28 octombrie.

Pentru sărbătoarea din acest an, au fost aduse, din Grecia, spre închinare, Moaştele Sfântului Arhidiacon Ştefan, care au fost puse alături de moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

De sâmbătă şi până marţi s-au închinat la moaştele sfinţilor peste 30.000 de pelerini.

Singurul loc din Romania unde se produce unt traditional

In: Covasna, Stiri locale

Odată cu apariția clientului educat, cu bani, producătorii au trebuit să se replieze și să nu mai vândă orice ca tradițional. Legislația în domeniu s-a schimbat, nu mai este permisivă, astfel că produsele declarate acum tradiționale sunt cu adevărat tradiționale.

Este și cazul celebrei pâini de Covasna sau kurtoskolacs-ul. Peste 20 de produse tradiţionale au fost atestate în ultimii trei ani în judeţul Covasna, majoritatea fiind pâine de casă şi kurtoskolacs, deliciosul colac secuiesc glazurat cu zahăr ars, potrivit conducerii Direcţiei Agricole.

„După legislaţia nouă a Ministerului Agriculturii din România, avem 23 de produse tradiţionale atestate în judeţul Covasna, din care majoritatea pâine de casă şi kurtoskalacs. Dar, mai avem ceva special, avem un caşcaval atestat ca produs tradiţional românesc şi un unt manufacturier preparat la Ozunca, singurul unt din ţară care e recunoscut ca fiind tradiţional. (…)

Eu zic că nu sunt multe, dar nici nu aş zice că sunt puţine. Totuşi, faţă de legislaţia veche care era foarte permisivă în acest sens şi aveam vreo sută şi ceva de produse, e puţin, dar ce avem ştim că sunt tradiţionale şi corespund anumitor cerinţe pentru produsele tradiţionale atestate de Ministerul Agriculturii din România“, a declarat, pentru rttbrasov.ro, directorul Direcţiei Agricole Covasna, Konczei Csaba.

În opinia sa, înăsprirea legislaţiei în domeniu a fost o măsură bună, deoarece a eliminat produsele care nu erau autentice.

„Pe legislaţia veche, foarte permisivă, orice produs putea fi recunoscut ca produs tradiţional şi, de fapt, nu respecta, nu avea un sâmbure de tradiţionalitate. Acum, mai nou, trebuie să dovedeşti prin reţete vechi şi prin foarte multe alte criterii, că produsul este din zonă şi se poate considera produs tradiţional. Plus că noua legislaţie pune în vedere şi anumite cantităţi, limite maxime de producţie, ceea ce este foarte bine.

Nu poţi să produci mai mult de 350 kg de pâine ca produs tradiţional (…) Tehnologia, cuptorul, capacitatea cuptorului, totul e verificat“, a mai spus acesta. Pentru a putea fi atestate şi incluse în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT), acestea trebuie să fie fabricate din materii prime locale, să aibă la bază o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, să nu fie obţinute în mod industrial şi să dovedească un mod de lucru tradiţional.

Astazi incepe postul Adormirii Maicii Domnului, al treilea mare post de peste an!

In: Cultura

Postul Adormirii Maicii Domnului, al treilea post mare de peste an, începe marţi şi se încheie în 15 august, după Sfânta Liturghie.  Acest post reaminteşte oamenilor virtuţile Sfintei Fecioare Maria, care şi-a petrecut întreaga viaţă în post şi rugăciune continuă. 

Postul Adormirii Maicii Domnului este mai puţin aspru decât Postul Paştelui, însă mult mai sever decât cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi al Naşterii Domnului, când, în fiecare sâmbătă şi duminică, Biserica a rânduit dezlegare la  peşte.

Aşadar, în Postul Sfintei Marii este dezlegare la peşte în 6  august, la sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului.

 

Obiceiul UNIC in Romania pastrat cu sfintenie de Rusalii!

In: Cultura

Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi sărbătorite, în 2017, în zilele de 4 şi 5 iunie (duminică şi luni). 

Mii de români participă an de an, în a doua zi de Rusalii, la obiceiul „Udatul nevestelor” în râul Gurghiu, un obicei unic în România, pe care localnicii îl păstrează cu sfințenie din moși strămoși, anunta realitatea.net.

„Udatul nevestelor” este un obicei dedicat tinerelor soții, care s-au căsătorit în ultimul an, după Rusaliile de anul trecut până acum, și are ca scop fertilitatea și norocul femeii. După ce soții bat palma cu dansatorii pentru a nu le fi udate foarte tare soțiile, iar soțiilor lor li se udă doar pantofii, alaiul revine în zona de lângă pod și continuă jocul.

„Obiceiul care este în fruntea tradițiilor populare din Hodac este ‘Udatul nevestelor’. De când datează aceste obicei nimeni nu poate spune, dar cu certitudine datează de sute de ani în Hodac. Și asta numai dacă ne gândim că această comună a fost atestată documentar de aproape 460 de ani, pentru că hodăceanul știa să își păstreze obiceiurile. Obiceiul se ține la ‘Podu’ ăl mare”, exact la intrarea în comună — înainte era un pod mare, din lemn, acoperit cu șindrilă—, iar la acesta participă tot satul, dar și oameni din zonă. Fetele căsătorite de la Rusaliile de anul trecut, până la Rusaliile de anul acesta sunt jucate de alți bărbați decât soții lor. În fruntea jocului se află prima femeie care s-a căsătorit, iar bărbații, în ritm de dans, le conduc la râu, iar la semnul bărbatului de la prima pereche, care strigă tare ‘În apă cu ele, mă’, nevestele tinere sunt luate în brațe și băgate cu picioarele în apă. Soții lor intervin prompt și nu lasă ca ele să fie udate, făcând un târg cu bărbatul care le joacă nevasta. Târgul constă în băutură. La încheierea târgului, femeile sunt udate pe pantof. Se spune că dacă vor fi udate ele vor fi naște copii frumoși și sănătoși”, au declarat organizatorii manifestării de anul trecut.

Sărbătoarea de Rusalii este cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh şi reprezintă o sărbătoare extrem de importantă pentru toţi creştinii. Această sărbătoare marchează coborârea Duhului Sfânt asupra ucenicilor Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Conform scrierilor din Noul Testament, acest eveniment s-a întâmplat în ziua rusaliilor evreieşti, la 50 de zile de la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Tocmai de aceea această sărbătoare creştină este cunoscută în rândul credincioşilor şi sub numele de Cinzecime.

În Vechiul Testament, Rusaliile au reprezentat la început o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor în care se oferea pârgă din roadele pământului. Ulterior, această devine o aniversare a Legământului, care a fost încheiat la 50 de zile după ieşirea din Egipt.

De asemenea, şi Rusaliile creştine au o strânsă legătură cu Legământul, reprezentând o sărbătoare a încheierii launtrie a Noului Legământ al harului şi al iubirii, odată cu coborârea Sfântului Duh. Mai mult decât atât, Rusaliile sunt şi consacrarea solemnă a Bisericii pe care Mântuitorul a întemeiat-o.

Prin Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au fost încredinţaţi cu puterea de a grai limbi pe care ei nu le cunoşteau până atunci. Au reuşit să descopere atât învăţătură Mântuitorului, dar şi a altor neamuri în mai multe limbi. Începutul a fost chiar în această zi de Rusalii, când toţi iudeii din Ierusalim şi din întreg Orientul au înţeles mesajul pe care aceştia îl purtau. Pelerinii care nu reuşeau să îşi explice cum reuşesc Apostolii să grăiască în mai multe limbi îi acuză că ar fi „plini de must”, şi anume beţi. Atunci Sfântul Petru lua cuvântul pentru a apară Apostolii dar şi pentru a propovădui minunile pe care Mântuitorul nostru le-a făcut.

Se obişnuieşte să se vorbească de trimiterea Sfântului Duh în lume, că despre un act prin care Duhul ar lua locul lucrării lui Hristos. În acest caz, Biserica ar fi numai opera Sfântului Duh. În realitate însă, Duhul trebuie văzut întotdeauna că Duhul lui Hristos, deci, nu trebuie văzut sau conceput că despărţit de Hristos.

În ziua de Rusalii, creştinii obişnuiesc să vină la biserica şi să aducă frunze de nuc sau de tei, simboluri ale limbile de foc, că semne ale coborârii Sfântului Duh. Acestea sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor.

By: Sorin Enescu Tags: , , , ,

Sarbatoare minunatata astazi in Romania: Nunta urzicilor sau Floriile! Ce spune traditia ca e bine sa faci ca sa ai un an implinit!

In: Cultura

Creștinii ortodocși din România sărbătoresc Floriile duminică, 9 aprilie. Este duminica a şasea din postul Paştelui, cunoscută în popor şi ca Duminica Floriilor. Biserica Ortodoxă sărbătoreşte intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim.

Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, aşa-numita Săptămână Mare, de după cele 40 de zile de post, informează csid.ro.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

De Florii, atenţia comunităţii tradiţionale era îndreptată, pe lângă sărbătoarea religioasă, către renaşterea vegetaţiei. De fapt, denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim, au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.

De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă “de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.

Potrivit unei legende, salcia s-ar facut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să îşi continue drumul.

Drept mulţumire, Fecioara Maria a dăruit sfinţenie salciei. În zilele noastre, creştinii adună crenguţe de salcie pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite de preoţi, apoi le aşază la icoane, ca să-i păzează pe toţi cei din casă de boli, scrie antena3.ro.

Alţii le prind la uşa de la intrare, să le protejeze locuinţa, sau şi îşi încing mijlocul cu ele, fiind convinşi că astfel alungă durerile.

În unele zone, sunt puse înainte de culcare sub pernă de către fetele mari, existând credinţa că astfel vor deveni mai frumoase şi se vor mărita în acel an.
Se mai pun la pomii fructiferi şi la vie, ca să rodească mai mult, sau la stupi, pentru a fi binecuvântate albinele.

Cel care se împărtăşeşte de Florii are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă îşi va pune în gând, atunci când se apropie de preot.

Azi înfloresc urzicile, dar fără a fi bune de mâncat, semnificând şi apropierea sfârşitului postului Paştelui. De aceea, sărbătoarea de Florii se mai numeşte şi “Nunta urzicilor”.

Este bine ca în această zi să se aerisească hainele, să se primenească obiectele din casă, iar fetele să-şi scoată zestrea afară în soare pentru a-şi atrage ursitul.

Astazi este Sambata lui Lazar, o zi sfanta in calendarul ortodox! Ce spune traditia ca NU TREBUIE sa faci astazi ca sa-ti mearga bine tot anul!

In: Dezvoltare personala

Sâmbăta lui Lazăr este sărbătorită de creștini-ortodocși cu o zi înainte de Duminica Intrării lui Hristos în Ierusalim (Duminica Floriilor) și reprezintă puntea de legătură între Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor.

Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim, scrie romaniatv.net.

Sâmbăta lui Lazăr. Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

Minunile lui Iisus – Învierea lui Lazăr

În această sâmbătă, Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr. Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45.

Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că Lazăr, originar din Betania (localitatea palestiniană Al-Izzariya de astăzi), ca şi surorile lui, Marta şi Maria, făcea parte din grupul persoanelor preţuite de Iisus.
Mai mult, tradiţia spune că Lazăr era fiul fariseului Simon, în casa căruia s-a pregătit Cina Mântuitorului.

Deseori, Iisus venea în casa celor trei fraţi.

Iisus era departe de Betania, într-un ţinut pustiu, când surorile lui Lazăr i-au trimis mesageri şi îl chemau să vină repede la casa lor, pentru că Lazăr era foarte bolnav, dar Evanghelistul Ioan nu menţionează amănunte despre boala lui Lazăr. În acea zonă pustie, Iisus se retrăsese cu ucenicii săi, pentru a se feri de răzbunarea conducătorilor religioşi ai evreilor. Numeroasele minuni săvârşite de Iisus atunci, ca şi mustrările adresate acestora de Hristos i-au îndârjit pe aceştia, dornici să-l prindă şi să-l omoare.

Iisus a ajuns în Betania în a patra zi de la moartea lui Lazăr.

„Eu sunt învierea şi viaţa”

În acest timp, familia îndoliată a lui Lazăr era consolată de prietenii familiei, după marea pierdere. Când a ajuns la marginea satului, Iisus a fost întâmpinat de Marta, care i-a spus : „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”. Atunci Hristos i-a răspuns: „Eu sunt învierea şi viaţa!”. Iisus a vrut s-o încurajeze : adică El, care a făcut atâtea minuni, are putere să biruiască moartea. La scurt timp a întâlnit-o şi pe Maria, cealaltă soră a lui Lazăr, care auzise că Învăţătorul a sosit în satul lor şi i-a spus şi ea: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele nostru n-ar fi murit. Dar şi acum, dacă ai voi, îl poţi învia, căci poţi!

Evanghelistul consemnează că „văzând durerea surorilor lui Lazăr şi a prietenilor acestora, Iisus S-a întristat şi, în faţa mormântului lui Lazăr, a plâns. Hristos, Viaţa şi dătătorul vieţii, era în acea clipă faţă în faţă cu moartea”. „Atunci Iisus Hristos s-a rugat Tatălui Ceresc pentru minunea care urma să se împlinească, le-a cerut celor prezenţi să înlăture piatra de la uşa mormântului şi a strigat cu voce tare: „Lazăre, ieşi afară!” Acesta a ieşit din mormânt, aşa cum fusese îngropat, înfăşurat în giulgiu şi cu mahrama pe faţă. Minunea a trezit şi bucurie, şi uimire, şi cutremurare în rândul celor prezenţi. Unii au crezut în minunile lui Hristos, alţii au hotărât să-L pârască fariseilor. Cu acest prilej, sinedriul s-a întrunit şi atunci s-a hotărât uciderea lui Iisus, dar şi a lui Lazăr cel înviat, potrivit romaniatv.net.

Lazăr cel înviat, numit episcop episcop al Ciprului

Evangheliile precizează că, după Cincizecime, când prigonirile împotriva creştinilor au culminat cu uciderea arhidiaconului Ştefan, Lazăr şi surorile lui au fugit în insula Cipru. Şi el era căutat pentru a fi omorât, deoarece existenţa lui era o dovadă vie a dumnezeirii lui Iisus Hristos, pentru că el fusese înviat din morţi. Totodată, când apostolii Pavel şi Barnaba au fost în prima călătorie misionară l-au întâlnit pe Lazăr în Cipru şi l-au hirotonit episcop al oraşului Chition. Pentru că a trăit după voia lui Dumnezeu, după miraculoasa înviere din morţi, el a mai trăit treizeci de ani şi a fost îngropat în Cipru, unde a făcut multe minuni.

Tradiţia spune că, după învierea sa din morţi, timp de 30 de ani, cât a mai trăit, Lazăr a mâncat doar fructe. Se mai spune că Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mâinile ei un omofor şi i l-a dăruit. De asemenea, se mai spune că, cele patru zile petrecute în mormânt l-au marcat pe Lazăr şi, cât a trăit, el n-a mai zâmbit niciodată.

De ce este bine să facem plăcinte

În multe localităţi, îndeosebi în Sudul ţării, în ajunul Floriilor, se respectă tradiţia „Cântecelor de Paşti”. În fiecare comunitate, în faţa lăcaşurilor de cult ortodoxe, se intonează cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.

În sâmbăta Floriilor, la casele gospodarilor colindă fetele din localitatea respectivă , purtând pe cap cunune cu flori de câmp. În colindele lor se povesteşte despre moartea nefericită şi despre înmormântarea unui tânăr pe nume Lazăr. Una dintre fete, care poartă numele de Lăzăriţa, se îmbracă în mireasă. În cântec, Lăzăriţa deplâng drama lui Lazăr şi spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azima şi aceasta nu i-a îndeplinit dorinţa; atunci tânărul s-a dus cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze pentru oi, dar a început să bată vântul. Atunci creanga s-a rupt, iar el a căzut şi a murit. L-au găsit cele trei surori ale lui, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi l-au înmormântat.

Copii merg cu colinde de Paşte

În Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine şi de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generaţie în generaţie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de finic în Ierusalim de mulţimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiţi de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele îşi împodobesc casa cu salcie sfinţită, îşi exprimă optimismul, speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!”. Bătrânii satului respectă tradiţia şi colindătorii sunt răsplătiţi cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paşte.

Prin tradiţie, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.

De ce spune traditia ca TREBUIE sa mananci struguri in noaptea de Revelion?!

In: Cultura

În noaptea dintre ani, lumea întreagă respectă o serie de tradiții și superstiții pentru a avea noroc în anul ce urmează. Una dintre cele mai populare tradiții presupune ca în meniul de Revelion să includem neapărat și boabele de struguri.

Acest obicei provine din Spania și America Latină, unde oamenii mănâncă 12 boabe de struguri pentru fiecare bătaie a ceasului la trecerea dintre ani, pentru fiecare punându-și câte o dorință.

Celelalte popoare au preluat această tradiție și, obișnuind să consume boabe de struguri înainte de intrarea în Noul An, pentru a avea parte de 12 luni îmbelșugate și pline de sănătate.

Sursa: unica.ro

Sa nu plantezi niciodata un brad langa casa pentru ca atragi raul in familie!

In: Cultura

Există o serie de superstiţii legate de plantarea brazilor în curtea casei şi toate arată că nu este deloc bine să faci acest lucru şi că bradul plantat în grădină aduce mare ghinion.

În Moldova, se spune că dacă plantezi un brad în curte, moare cineva din familie.

În Muntenia, există superstiţia că bradul plantat în grădina casei aduce ghinion în familie.

De asemenea, bătrânii spun că nu este deloc bine ca o familie să planteze în brad în curtea deoarece, mai devreme sau mai târziu, se va destrăma.

E mare pacat! Ce n-ai voie sa faci de Rusalii sub nicio forma!

In: Cultura

Rusaliile sunt praznuite in fiecare an la 50 de zile de la sarbatoarea Sfintelor Pasti.

Sarbatoarea de Rusalii este cunoscuta si sub denumirea de Pogorarea Sfantului Duh si reprezinta o sarbatoare extrem de importanta pentru toti crestinii. Aceasta sarbatoare marcheaza coborarea Duhului Sfant asupra ucenicilor Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

In ziua de Rusalii, crestinii obisnuiesc sa vina la biserica si sa aduca frunze de nuc sau de tei, simboluri ale limbile de foc, ca semne ale coborarii Sfantului Duh. Acestea sunt binecuvantate si impartite credinciosilor.

De Rusalii este specific „Dansul Calusarilor”, ca un remediu pentru starea sufleteasca a celor care au vazut sau se tem de Dansul ielelor. Calusarii merg la casele satenilor care au probleme de sanatate sau cred ca ielele le-au „pocit” mintile. Talismanele protectoare se poarta la brau.

Tot in ziua de Rusalii, in multe zone ale tarii, oamenii se protejeaza de paguba sau de necazuri „nefiresti” cu ajutorul talismanelor. Cel mai puternic talisman este realizat din frunze de pelin, boabe de usturoi si tamaie si se pastreaza intr-o punguta rosie, care se poarta la brau, conform RealitateaTV.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , , , ,

Traditii si obiceiuri de Florii! Ce sa faci ca sa ai SPOR IN CASA SI SANATATE tot anul!

In: Cultura

Duminică, 24 aprilie, ortodocşii prăznuiesc Floriile sau Duminica Floriilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele şi care este dedicată Intrării Mântuitorului Iisus în Ierusalim. Totodată, toţi cei care la botez au primit nume de flori îşi sărbătoresc onomastica. Oamenii merg la biserică, au dezlegare la peşte şi nu-şi uită tradiţiile şi obiceiurile locului.

Se spune că un credincios care se împărtăşeşte de Florii are şansa să i se împlinească orice dorinţă. Acesta trebuie să-şi pună în gând o dorinţă, când se apropie de preot, să primească sfânta împărtăşanie.

Tradiţii pentru spor în casă şi sănătate

Salcia este nelipsită la sărbătoarea Floriilor. Credincioşii merg la slujbă cu ramurile şi după ce sunt sfinţite le pun la icoane, geamuri, uşi, porţi sau le utilizează în gospodărie.

În ziua de Florii se curăţă mormintele şi se împodobesc cu ramuri de salcie.

Pe ramurile pomilor fructiferi, pe butucii viţei de vie, pe stupi şi la ferestre se agaţă ramuri de salcie, pentru ca toţi membrii familiei să se bucure de prosperitate şi de sănătate. De asemenea, pe ogoare şi în grădini, se îngroapă mugurii salciei sub prima brazdă, tot pentru efectul lor miraculos, care atrage belşugul.

Vitelor li se pun în mâncare mâţişori de salcie, pentru a fi sănătoase tot anul şi pentru a face viţei sănătoşi.

Cei care au ţinut post se pot delecta cu mâncăruri din peşte. De Florii, este dezlegare la peşte şi se spune că preparatele au putere de vindecare asupra celor care le prepară şi apoi le mănâncă, scrie realitatea.net.

În seara din ajunul Floriilor, în unele zone, se mai păstrează obiceiul de a participa la un pelerinaj care porneşte de la o biserică şi se încheie la o altă biserică.

Pentru sănătatea familiei, se aerisesc hainele, se termină curăţenia casei şi se stropeşte toată gospodăria cu agheasmă.

Este bine ca fetele care nu sunt căsătorite să scoată zestrea afară, la soare şi s-o împodobească cu flori. Este un obicei prin care, în ziua de Florii, păstrând rânduiala Postului, tinerele se roagă Mântuitorului Iisus să le dea sănătate şi să le aducă ursitul mai repede.

Superstiţii în jurul Sărbătorii Floriilor

În Muntenia, în ziua de Florii oamenii nu se spală pe cap, pentru că este duminica în care înfloresc pomii, şi din acest motiv, cei care nu respectă tradiţia vor încărunţi;

Conform vorbelor din popor, aşa cum va fi vremea în Duminica Floriilor, la fel va fi şi în prima zi de Paşte;

Superstiţiile de Florii legate de vreme nu se încheie aici. Unele spun că broaştele vestesc prin cântecul lor o vară lungă şi frumoasă;

Fetele îşi visează ursitul. În unele zone, fetele pun în noaptea de Florii busuioc sub pernă, pentru a deveni mai frumoase şi pentru ca, în acel an, cu puţin noroc, să se mărite;

În unele zone ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Astfel, spun ei, sunt protejaţi de boli şi devin mai rezistenţi;

Cei care mănâncă muguri de salcie după slujba de sfinţire se vor tămădui de boli şi îşi vor întări sistemul imunitar şi pe viitor;

Superstiţiile de Florii spun că persoanele care nu vor să cinstească aşa cum se cuvine această sărbătoare se vor umple de pistrui;

Se mai spune că din această zi, urzicile înfloresc şi nu mai sunt comestibile.

Obiceiul EXTREM DE TOXIC pe care cei mai multi dintre noi il avem dimineata!

In: Sanatate, Social
 O ceasca de cafea consumata pe stomacul gol este un soc imens pentru intregul organism. Daca doriti sa evitati acest soc, ce va poate pune probleme serioase de sanatate, va trebui sa faceti unele lucruri care sunt bine de stiut.
Este incontestabil faptul ca o ceasca de cafea reprezinta o sursa de antioxidanti ce poate preveni aparitia unor boli maligne, in special cancerul de colon. Proprietatile antioxidante ale cafelei sunt un rezultat al acizilor clorogenici se gasesc in fruct, spun expertii. Cu toate acestea, impactul aceastei bauturi poate fi devastator in cazul in care este consumata pe stomacul gol.

O ceasca de cafea pe stomacul gol stimuleaza secretia acidului clorhidric al sistemului digestiv, scrie secretele.com. Persoanele care sufera de gastrita pot simti asta foarte repede. Chiar si persoanele cu un stomac perfect sanatos nu sunt ferite, deoarece acidul clorhidric este folosit de organism pentru descompunerea alimentelor.

In cazul in care cantitatea acestui acid este redusa, atunci veti intampina dificultati cand veti servi o masa bogata in proteine, deoarece acestea vor fi greu de descompus. Asadar, o ceasca de cafea pe stomacul gol va stimula secretia acidului clorhidric exact atunci cand nu este nevoie, cauzand aparitia ulcerului, intrucat stomacul nu are ce sa digere. Tocmai de aceea este indicat sa se consume dupa masa de dimineata, asta pentru a stimula digestia!

Proteinele care raman intacte in organism pot cauza numeroase probleme de sanatate, cum ar fi balonarea, boala inflamatorie a intestinului si in cel mai rau caz, cancer de colon. Prin urmare, cafeaua ar trebui sa fie bauta la o ora dupa ce v-ati trezit si dupa ce ati mancat cel putin o felie de paine. O ceasca de cafea bauta pe stomacul gol poate provoca varsaturi, dureri abdominale si discomfort. Daca sunteti o persoana care de obicei nu poate manca dimineata, si aveti nevoie intr-adevar de o ceasca de cafea, combinati-o cu putin lapte pentru a-i slabi concentratia.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,