Ordonanta de Urgenta a Guvernului: O noua scumpire incepand cu data de 1 ianuarie 2019

In: Economie, Retail

Veste tristă pentru milioane de români. De la 1 ianuarie 2019 se scumpesc țigările. Acciza totală la țigarete va crește de la 448,74 lei / 1000 ţigarete la 475,77 lei / 1000 ţigarete, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă care va fi aprobat în şedinţa de Guvern de vineri.

O nouă scumpire se anunţă de la începutul anului. Se accelerează astfel majorarea accizei, ţinând cont că, potrivit calendarului de creştere, aceasta trebuia să ajungă în 2019 la numai 457,71 lei pe mia de ţigarete.

Scumpirile nu se vor opri însă aici, ci vor continua şi în anii următori. Mai exact, majorările vor ajunge la 500,80 lei pe mia de ţigarete în 2020, 529,00 lei pe mia de ţigarete în 2021 şi la 539,58 lei pe mia de ţigarete în 2022, dacă şi acest nou calendar va fi respectat.

În ultimii ani, preţurile la ţigări au crescut, în medie, de la 5,10 lei în decembrie 2006, la 17 – 17,5 lei în 2018, preconizându-se că va depăşi 21 lei/pachet în 2022 (circa 4,5 euro), cost care poate creşte în funcţie de cheltuielile cu forţa de muncă.

Guvernul a adoptat OUG pe legile justiției: „Va afecta marile dosare care sunt pe rol”

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Guvernul a adoptat, azi dimineața, ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat după ședința Executivului că documentul „va fi benefic pentru înfăptuirea justiției” și a precizat că unele prevederi au fost corelate cu recomandările  Comisiei de la Veneția. Modificările adoptate au fost criticate de procurorul general.

„Vreau să fac o prealabilă precizare. Eu nu am mers la Comisia de la Veneţia în aceste două săptămâni de două ori, pentru a negocia, cum am auzit în spaţiul public, soluţiile din OUG. Nu am mers la sediul Comisiei nici pentru a solicita şi lua aprobare pentru aceste soluţii. Nu am mers la Comisie, pe cont propriu, fără o prealabilă dezbatere cu decidenţii din ţară”, a spus ministrul Justiţiei.

În debutul ședinței de guvern, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că soluţia a fost discutată în cadrul întâlnirii ministrului Justiţiei cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia cât şi în întrevederea avută cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. „Această soluţie a fost discutată în cadrul întâlnirii ministrului Justiţiei cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia cât şi în întrevederea avută cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. După cum ştiţi cele trei legi ale justiţiei au fost modificate de Parlament, iar modificările au fost validate de CCR”, a declarat Dăncilă.

„Ceea ce adoptăm astăzi în Guvern reprezintă o armonizare a prevederilor legilor pentu a asigura o mai bună practică a actului de justiţiei. Justiţia trebuie să fie o garanţie a apărării drepturilor românilor, iar abuzurile în înfăptuirea actului de justiţie nu sunt şi nu vor fi tolerate”, a completat premierul.

Mediafax scrie că Ordonanţa prevede, printre altele, amânarea pensionării anticipate a magistraţilor, până în decembrie 2022, și că are un nou alineat la articolul 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor ce prevede numirile în funcţiile de conducere de la Parchetul General, DNA, şi DIICOT. Potrivit OUG, alineatul introdus arată că selecţia procurorilor-şefi se realizează pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii vor susţine un proiect şi, pentru a fi asigurată transparenţa procedurii, audierea se va transmite în direct, audio-video pe pagina de internet a Ministerului.

La rândul său, procurorul general a criticat unele prevederi din OUG, avertizând că există pericolul ca acestea să încalce ordinea constituţională. August Lazăr crede că modificările aduse Legilor Justiţiei prin OUG adoptată luni de executiv vor afecta marile dosare, precum dosarul Revoluţiei din 1989 şi cel al violenţelor din 10 august, din cauză că vor înceta delegările procurorilor militari la Parchetul General şi care contribuie la aceste dosare. Procurorul general a subliniat faptul că odată aceste colective destrămate „va fi greu de ştiut cum anume vor mai putea fi soluţionate aceste dosare”.

”Din păcate, proiectele de acte normative care sunt făcute în grabă sunt de natură să afecteze dosarele care sunt în curs, de exemplu, marile dosare care sunt pe rolul Ministerului Public şi sunt foarte bine cunoscute acestea. Spre exemplu, cele pe rolul parchetelor militare – au fost concentrate resursele umane prin delegare, aduse de la mai multe parchete pentru a rezolva dosare mari şi complexe. Ei bine, în aceste situaţii vor înceta delegările pe funcţiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desfiinţate. Va fi foarte greu de imaginat cum vor putea fi soluţionate aceste dosare, despre care toată lumea susţine că se doreşte să fie finalizate, pentru ca România să nu mai plătească sume mari de bani în urma condamnărilor CEDO”, a declarat, luni dimineaţă, procurorul general.

Sedinta de urgenta in Guvern: Dancila da OUG pe legile justitiei ale lui Dragnea, apoi fuge din tara!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Guvernul se reuneşte, luni, de la ora 9.00, iar Ordonanţa de Urgenţă privind cele trei legi ale justiţiei, pentru a le pune în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia ar urma să se afle pe ordinea de zi a şedinţei. După şedinţă, premierul Viorica Dăncilă va pleca într-o vizită în Turcia şi în Emiratele Arabe Unite, scrie news.ro.

Şedinţa de Guvern va avea loc de la ora 9.00, potrivit agendei premierului.

Executivul ar urma să discute Ordonanţa de Urgenţă pe legile Justiţiei, pentru a le pune în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia.

După şedinţa de Guvern, prim-ministrul Viorica Dăncilă va începe o vizită în Turcia şi în Emiratele Arabe Unite. Luni, marţi şi miercuri, Dăncilă va fi în Turcia.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a afirmat duminică seară că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, se află la sediul partidului, pentru a discuta cu liderii formaţiunii şi cu cei din coaliţie despre ordonanţa de urgenţă privind legile justiţiei.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind cele trei legi ale justiţiei prevede, între altele, amânarea intrării în vigoare a reglementărilor privind pensionarea anticipată a magistraţilor, până în 31 decembrie 2022. Alte modificări vizează procedura de revocare din funcţie a unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

Ce prevede proiectul de OUG

În textul ordonanţei de urgenţă privind legile justiţiei, publicat deg4media.ro, se arată că „potrivit art. I pct. 142 din Legea …/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică, în sensul că de pensia de serviciu prevăzută de lege beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută de lege, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii”.

De asemenea, în ordonanţă se arată că „ţinând cont de faptul că, în mod previzibil, acest sistem de pensionare anticipată va avea impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, eficienţei şi calităţii actului de justiţie, generând riscul de scădere substanţială a numărului magistraţilor în activitate, noua lege reglementând concomitent şi creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată” şi că „potenţialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat şi în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), recomandându-serenunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului”.

Astfel, „se amână intrarea în vigoare, până la data de 31 decembrie 2022, a art. I pct. 142 în ceea ce priveşte alin (3) din legea 303 /2004, din Legea nr. …/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”, prevede ordonanţa de urgenţă.

În textul ordonanţei se mai arată că, la art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, se va introduce un nou alineat, conform căruia: „În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul Justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului”.

De asemenea, se arată că legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 se modifică astfel: art I pct. 96 privind alineatul (7) al art. 57 din Legea 303/2004 va avea următorul cuprins: „(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, dispoziţiile alin. (1) – (6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori”.

Totodată, art. I pct. 151 privind alineatul (8) al art. 96 din Legea 303/2004 se modifică astfel: „(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de către judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”.

În continuare, se introduc două alineate noi care prevăd că: „(81) Împotriva raportului prevăzut la alin. (8) părţile interesate pot formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul. Hotărârea pronunţată este definitivă” şi „(82) Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării hotărârii prevăzute la alin (81) sau, după caz, de la data expirării termenului de contestare a raportului prevăzut la alin. (8)”.

Ordonanţa prevede şi modificări ale Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Astfel, alineatul (9) al art. 791 se modifică în felul următor: „(9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului -şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit.b)- e) din Legea 303/2004”.

De asemenea, alineatul (8) al art. 87 va prevede că „(8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei NaţionaleAnticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului -şef al Direcţiei NaţionaleAnticorupţie, cu avizul conform al Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit.b)- e) din Legea 303/2004”.

Printre modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se numără cea a alineatului (3) al art. 28, conform căreia: „(3) Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările plenului Consilului Superior al Magsitraturii şi au drept de vot”.

De asemenea, la art. 44 se introduce un nou alineat: „(31) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători sau procurori poate fi exercitată şi de ministrul justiţiei. Verificările prealabile, pentur a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, precum şi cercetarea disciplinară, se efectuează de către Inspecţia Judiciară, la solicitarea ministrului Justiţiei, prevederile prezentei secţiuni fiind aplicabile în mod corespunzător”.

Totodată, sunt modificate alineatele (1) – (5) ale art. 55, referitoarea la revocarea din funcţie a unui membru ales al CSM.

„Art. 55 – (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri: a) persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; b) persoanei în cauză i-a fost aplicată una din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) – e) din Legea 303/2004, iar măsura a rămas definitivă; c) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori săvârşirea unor fapte de natură a aduce atingere gravă independenţei şi prestigiului justiţiei”, scrie în proiectul de ordonanţă, în care se precizează că prin cele prevăzute la lit. c) se înţelege „încălcarea gravă a obligaţiilor administrative şi jurisdicţionale care incumbă calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi care derivă din legi şi regulamente”.

Totodată, se arată că Secţia corespunzătoare a CSM constată incidenţa uneia din ipotezele prevăzute anterior, la sesizarea majorităţii judecătorilor sau procurorilor care compun secţiile respective, precum şi la sesizarea unei adunări generale.

De asemenea, în text se prevede că procedura de revocare din funcţie se poate desfăşura în mai multe feluri: să fie iniţiată de orice adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul CSM vizat, fie să fie declanşată de CSM la cererea a cel puţin 10 adunări generale în cazul judecătoriilor şi parchetelor acestora, trei adunări generale în cazul tribunalelor sau parchetelor acestora, o adunare generală în cazul curţilor de apel sau parchetelor corespunzătoare, respectiv adunarea generală a ICCJ sau a PICCJ.

În continuare se arată că hotărârile din adunările generale pentru iniţierea sau susţinerea revocării se iau cu majoritatea voturilor magistraţilor care funcţionează efectiv la acea instanţă sau parchet, prin vot secret, direct şi personal. De asemenea, se arată că în termen de 10 zile de la data când a fost sesizat, plenul CSM convoacă toate adunările generale de la instanţe sau parchete pe care le reprezintă membrul CSM a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată şi oră pentru desfăşurarea acestora, nu mai târziu de 20 de zile de la convocare. Judecătorului sau procurorului vizat i se comunică de îndată hotârârea prin care s-a iniţiat revocarea.

Persoana pentru care se solicită revocarea se poate adresa judecătorilor sau procurorilor pentru a-şi susţine punctul de vedere, în orice mod, până la începerea votului. „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune revocarea din funcţia de membru ales  al Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorităţii membrilor”, se mai arată în ordonanţă.

Conform sursei citate, în cazul adunării generale comune a PICCJ, a DNA şi a DIICOT, decizia de revocare a reprezentantului acestora se ia cu votul majorităţii procurorilor care funcţionează efectiv la aceste structuri, inclusiv la cele teritoriale.

Art. V al ordonanţei prevede că „se amână intrarea în vigoare, până la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România, a art I pct.97 şi art. I pct 98 în ceea ce priveşte alin. (11) şi (12) ale art 58 din Legea 303/2004, din legea …/2018 pentru modificarea şi completarea legii nr 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”.

De asemenea, se arată că dispoziţiile privind judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a OUG şi până în 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.

În cauzele penale, aceste dispoziţii privind judecarea apelurilor în complet de trei judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a prezentei OUG şi până în 31 decembrie 2019 inclusiv se judecă în comeplt de doi judecători.

Proiectul de OUG mai prevede că „procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT şi DNA, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora dacă îndeplinesc condiţiie prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Ce spun reprezentanţii Ministerului Public

Reprezentanţii Ministerului Public au transmis, duminică seară, un punct de vedere privind proiectul ordonanţei de urgenţă de modificare a legilor justiţiei, după relatările din presă conform cărora, luni, va fi dezbătut în şedinţă de guvern, la propunerea Ministerului de Justiţie, un proiect de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Astfel, Ministerul Public atrage atenţia asupra pericolului încălcării ordinii constituţionale prin adoptarea unora dintre modificările propuse.

Reprezentanţii Ministerului Public afirmă, referindu-se la unele prevederi din ordonanţa de urgenţă privind legile justiţiei, că dacă numirea şi revocarea procurorilor cu funcţii de conducere depind de un ministru „există un risc serios ca aceştia să nu combată în mod energic corupţia în rândurile aliaţilor politici ai respectivului ministru” şi că dacă ministrul justiţiei devine titular al acţiunii disciplinare „se creează riscul controlului politic asupra modului în care sunt verificaţi magistraţii din punct de vedere disciplinar”. Totodată, Ministerul Public arată că numirea şi delegarea procurorilor s-au făcut conform legii, iar „nesocotirea” acestui fapt va duce la „blocarea activităţii şi imposibilitatea finalizării unor cauze extrem de importante, în special aflate pe rolul Secţiei parchetelor militare din cadrul PICCJ, DNA şi DIICOT”.

Ministrul Justiţiei afirma, în urma unor discuţii cu liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, despre recomandările Comisiei de la Veneţia în legătură cu legile justiţiei, că din recomandările Comisiei de la Veneţia „va fi preluat ceea ce trebuie preluat”: ”Vom prelua ceea ce trebuie preluat, vom prelua ceea ce se va putea prelua. Nu vă spun nici tot, nici în parte ce se va prelua. (…) Nu vă dau exemple. (…) Vă spuneam că nu vă voi spune nimic pentru ca membrii CSM să nu afle din presă”.

În 13 iulie, reprezentanţii Comisiei au prezentat un aviz preliminar asupra legilor justiţiei şi au recomandat menţinerea rolului preşedintelui României şi al CSM în numirea sau revocarea procurorilor şefi, reconsiderarea înfiinţării unei secţii de anchetare a magistraţilor, renunţarea la schema de pensionare anticipată a magistraţilor,  dar şi eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor.

Guvernul anunta OUG pentru revizuirea tuturor condamnarilor date in baza ”protocoalelor”

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat miercuri seară, într-o emisiune la Antena 3, că va propune curând adoptarea unei ordonanțe de urgență care să dea „posibilitatea oricărui condamnat care are sentimentul, convingerea că a fost condamnat pe nedrept”, în baza protocoalelor cu SRI sau a unor interceptări făcute de SRI, să solicite unui judecător revizuirea sentinței.
„Voi propune doamnei prim-ministru şi Guvernului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, care să modifice revizuirea instituţiei de reformare a unei hotărâri definitive (…) Adică, să îi dea celui care are sentimentul că-i condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă. Cum? El să solicite revizuirea hotărârii, să avem un filtru de admisibilitate, un judecător să deschidă dosarul, să verifice dacă X a fost condamnat pe bază de interceptări sau protocoale, să facă o procedură de admisibilitate şi, dacă nu este vorba de protocol sau de interceptare nelegală, îi respinge şi rămâne hotărârea cum a fost. Dacă este vorba de protocoale sau interceptări nelegale, să devină admisibilă cererea de revizuire şi să o pună pe circuit pe procedura de reformare. Noi căutăm o pârghie de reformare a unor posibile hotărâri netemeinice pronunţate pe interceptări, pe protocoale, este nedrept să execute pedeapsa”, a spus Tudorel Toader la Antena 3.
„(OUG) va da posibilitatea oricărui condamnat care are sentimentul, convingerea faptului că sentința a fost pe protocol sau pe interceptare nelegală să se apropie de dosar, să ceara unui judecător să verifice dacă hotărârea lui a fost pronunțată pe baza celor două elemente, judecător care să spun „da”, îi admite și îi trimite cauza la rejudecare, sau care să spună „nu, nu e vorba de interceptări nelegale, de protocoale, se respinge””, a mai explicat el.
 
Potrivit lui Toader, „interceptări ilegale sunt cele făcute de SRI și folosite de procuror în fapte de drept comun, fapte care nu au legătură cu securitatea naţională”, el indicând că această definiție rezultă din deciziile Curții Constituționale.
Întrebat când va înainta această propunere de OUG, ministrul Justiției a spus că „într-un timp scurt”. „După ce se termină concediile, imediat după ce se termină concediile”, a adăugat Toader.
Citeste mai multe pe Hotnews.ro

Mana dreapta a lui Liviu Dragnea anunta OUG pentru amnistie si gratiere! ”E momentul potrivit”

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Darius Vâlcov, consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului Viorica Dăncilă, condamnat în primă instanţă la opt ani de închisoare pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupate, a declarat luni seară, la Antena 3, întrebat dacă Guvernul pregăteşte o Ordonanţă de Urgenţă privind aministierea şi graţierea unor fapte penale, că ”un moment zero în anul Centenar” ar fi „un moment potrivit pentru toată lumea” şi că o astfel de decizie depinde de premier.

„Moment zero în anul centenar este un moment potrivit pentru toată lumea, pentru că în acel moment zero poate se vor putea spune multe lucruri, care poate astăzi nu se pot spune. Asta e părerea mea, separat de cea de consilier de stat”, a declarat Darius Vâlcov, întrebat dacă Guvernul pregăteşte o Ordonanţă de Urgenţă privind aministierea şi graţierea unor fapte penale, potrivit news.ro.

El a spus că o astfel de decizie depinde de premier.

„Eu sunt consilier pe economic şi pe social. Neţinând de mine justiţia, şi este şi de înţeles că nu aş dori să mă amestec, decizia este la primul ministru”, a adăugat Vâlcov.

Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina, a fost condamnat în 8 februarie de către instanţa supremă la opt ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupate, după ce ar fi cerut de la o firmă de construcţii 20% din valoarea unor contracte publice, în perioada în care era edil. De asemenea, instanţa a decis menţinerea sechestrului instituit în acest dosar pe bunuri şi conturi ale actualului consilier al premierului. Decizia pronunţată de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă.

Sursa: stiripesurse.ro

ALERTA! Guvernul a introdus o ”INSELATORIE” in ordonanta de abrogare! Juridic, actul poate fi NUL!

In: ACTUALITATE, Politica

Guvernul Grindeanu a introdus in ordonanta de abrogare adoptata astazi, nr. 14/2017, un detaliu tehnic, greu de observat, dar care arunca in aer actul normativ si deschide usa revenirii in forta la OUG 13, informeaza ziare.com.

Articolul 25 al (5) din codul de procedura penala prevede ca „In caz de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal, in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza intai, lit. e), f), g), i) si j), precum si in cazul prevazut de art. 486 alin. (2), instanta lasa nesolutionata actiunea civila.

 Articolul 16 litera f din CPP la care face referire art 25 spune ca este impiedicata punerea in miscare si exercitarea actiunii penale „daca a intervenit amnistia sau prescriptia, decesul suspectului ori al inculpatului persoana fizica sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoana juridica”.

Decizia CCR nr. 586/2016 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 alin. (5) din Codul de procedura penala cu referire la dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. f) din acelasi act normativ declara neconstitutional acest acest aspect:

„Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata, din oficiu, de Curtea de Apel Brasov – Sectia penala si pentru cauze cu minori in Dosarul nr. 9.552/197/2014 si constata ca dispozitiile art. 25 alin. (5) din Codul de procedura penala, cu referire la dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, sunt neconstitutionale in ceea ce priveste lasarea ca nesolutionata a actiunii civile de catre instanta penala, in cazul incetarii procesului penal, ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale.”

Deci, instanta penala nu mai poate lasa nesolutionata cauza civila daca a intervenit prescriptia, spune CCR.

Prin OUG 13/2017, cea care a creat atata scandal, guvernul modificase si acest aspect, deci eliminase prescriptia din cauzele pentru care instanta lasa nesolutionata cauza civila, conform deciziei CCR:

„Alineatul (5) al articolului 25 se modifica si va avea urmatorul cuprins: (5) In caz de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal, in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza intai, lit. e), f) – cu exceptia prescriptiei, i) si j), in caz de incetare a procesului penal ca urmare a retragerii plangerii prealabile, precum si in cazul prevazut de art. 486 alin. (2), instanta lasa nesolutionata actiunea civila.”

Ei bine, OUG 14 de abrogare a OUG 13, la art II modifica art 25 al 5 din CPP IN SENS CONTRAR DECIZIEI CCR, si revine practic la forma declarata neconstitionala de CCR, deci cu prescriptia inclusa: ” (5) In caz de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal, in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza intai, lit. e), f), i) si j), in caz de incetare a procesului penal ca urmare a retragerii plangerii prealabile, precum si in cazul prevazut de art. 486 alin. (2), instanta lasa nesolutionata actiunea civila.

Efectul e simplu: daca legea de adoptare a OUG 14 sau insasi OUG 14 e atacata la CCR, va fi declarata neconstitutionala si automat OUG 13 este inviata direct in vigoare cu efecte ireversibile.

Si Tariceanu s-a speriat de PROTESTE! Ieri era AROGANT, azi anunta ca sustine ABORGAREA OUG 13/2017!

In: ACTUALITATE, Politica

La câteva ore după ce liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că ia în considerare abrogarea OUG 13/2017 și liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, vorbește despre abrogare.

„Eventuala adoptare a deciziei de abrogare a ordonanței ne va permite să avem o discuție serioasă cu segmente largi ale societății și cu întreg spectrul politic despre cum ne construim viitorul ca țară.

România se află într-un blocaj grav din cauza abuzului de putere al anumitor instituții și autorități și va fi nevoie de o abordare lucidă și nepartizană pentru a găsi o rezolvare la această problemă.

De aceea voi propune de îndată tuturor celor interesați, partide, reprezentanți ai societății civile, mediul economic să ne așezăm la aceeași masă”, scrie Tăriceanu pe Facebook.

Mobilizare FARA PRECEDENT in toata Romania si in diaspora! Proteste MASIVE anuntate diseara impotriva GRATIERII si schimbarii Codului Penal!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE
Un nou protest faţă de proiectele de ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi Codul penal, promovate de Ministerul Justiţiei, este anunţat pe Facebook, pentru duminică, la ora 17.00, în Bucureşti şi mai multe oraşe din ţară, dar şi la Copenhaga, Oslo, Londra sau Paris.

„Duminică ne strângem la Universitate începând cu ora 17:00. Pornim în marş la ora 18:00”, este anunţul făcut pe Facebook sub sloganul „Nu Legii graţierii şi amnistiei”.

Proteste similare sunt anunţate pentru duminică la ora 17.00 şi în Piteşti, Piatra Neamţ, Baia Mare, Suceava, Satu Mare, Braşov, Iaşi.

Şi la Copenhaga este anunţat protest duminică, în faţa Ambasadei României.

„Păstrăm ca revendicare demisia ministrului Justiţiei şi a şefilor partidelor guvernamentale PSD şi ALDE”, spun organiz.atorii protestului care susţin că ar mai trebui cerută demisia ministrului Sănătăţii, pentru anularea reformelor din domeniul pe care îl administrează, precum şi demisia preşedintelui CNA, pentru „lipsa de reacţie la manipulări care devin din ce în ce mai agresive şi pentru subordonarea politică”. „Nu-l uităm pe Ciorbea”, adaugă organizatorii.

Proteste au avut loc şi miercuri seară.

Aproximativ trei mii de oameni au ajuns, miercuri seară, în faţa sediului Guvernului, scandând „Demisia, demisia!”, „DNA să vină să vă ia!”, „Jos penalii!”, „La închisoare, nu la guvernare!”, „Dragnea, nu uita, România nu-i a ta!”, „Hoţii!”, „România, trezeşte-te!”, „PSD, ciuma roşie!”, „ALDE şi cu PSD, aceeaşi mizerie!”.

Protestul a început în Piaţa Universităţii, iniţial participând câteva sute de persoane. După aproape două ore, manifestanţii au plecat în marş spre Palatul Victoria, iar pe drum li s-au alăturat sute de oameni.

Peste 250 de persoane au protestat, miercuri seară, şi la Cluj-Napoca, faţă de proiectele de ordonanţă ale Guvernului vizând graţierea şi modificările Codului penal, la un moment dat între câţiva manifestanţi şi jandarmi izbucnind un conflict, în condiţiile în care forţele de ordine le-au cerut acestora să se legitimeze, oamenii scandând „Jandarmeria apără hoţia” şi „Ruşine!”.

Proteste similare au loc în mai multe oraşe din ţară, între care Bucureşti, Timişoara, Craiova şi Sibiu.

Modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, susţine Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) referitor la proiectele de ordonanţă vizând graţierea şi modificările Codului penal, precizând că între infracţiunile graţiate se regăsesc abuzul în serviciu – sub toate formele sale – şi infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, precum şi cele mai grave forme de evaziune.Potrivit DNA, se dezincriminează în parte şi faptele din dosarul privind nepunerea în funcţiune a barocamerei de la unitatea de arşi a Spitalului Floreasca, „în care s-a produs vătămarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratării victimelor dezastrului de la «Colectiv»”.

Proiectul OUG promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la 5 ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani, precum şi a celor cu boli incurabile în faze terminale. Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.

Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice. În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.

„Duminică Ne strangem la Universitate incepand cu ora 17:00.
Pornim in mars la ora 18:00

Duminica :
Bucuresti https://www.facebook.com/events/162223000932570/
Cluj https://web.facebook.com/events/1769077013414800/
Pitesti https://www.facebook.com/events/747418932091555/
Piatra Neamt https://www.facebook.com/events/1223333264409576/
Baia Mare https://www.facebook.com/events/1714309222232330/
Suceava https://www.facebook.com/events/1271523642893229/
Satu Mare https://www.facebook.com/events/1835149750033210/
Brasov https://www.facebook.com/events/256887208058183/
Iasi https://www.facebook.com/events/667870960060837/
Constanta https://www.facebook.com/events/730184693815148/
Craiova: https://www.facebook.com/events/1372983346087760/
Bacau https://www.facebook.com/events/244441332666622/
Sibiu https://www.facebook.com/events/1632292083733340/
Ploiesti https://www.facebook.com/events/592697824261138/
Arad https://www.facebook.com/events/756420201172406/
Timisoara https://www.facebook.com/events/247626102316556/
Oradea: https://www.facebook.com/events/611974245679757/
Alba Iulia https://www.facebook.com/events/744919485666836/
Galati https://web.facebook.com/events/705137496315255/

International :
Copenhaga https://www.facebook.com/events/1845816665694927/
Norvegia https://www.facebook.com/events/695734973929569
Paris https://www.facebook.com/events/259281824491937/
Londra https://www.facebook.com/events/381265485561925/„, este mesajul postat pe Facebook.

Presedintele ASF, Dan Radu Rusanu, urmarit penal pentru abuz in serviciu!

In: Politica

Presedintele ASF, Dan Radu Rusanu, este urmarit penal pentru complicitate la abuz in serviciu, fiind suspectat ca a intocmit si a avizat proiectul OUG privind ASF, potrivit DNA.

Directia Nationala Anticoruptie a anuntat, vineri, ca in dosarul “Carpatica”a fost extinsa urmarirea penala si fata de Dan Radu Rusanu, presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara, pentru infractiunile de constituire a unui grup infractional organizat si complicitate la abuz in serviciu.

Citeste pe CirculPolitic.ro!

By: Stirea Zilei Tags: , , ,

Premierul a solicitat ministrilor ca toate ordonantele de urgenta sa fie transformate in proiecte de legi!

In: Politica, Stirea zilei

Premierul Victor Ponta a solicitat ministrilor ca toate ordonantele de urgenta de pe ordinea de zi sa fie transformate in proiecte de legi si, dupa adoptare, sa fie transmise Parlamentului spre aprobare, potrivit mediafax.ro.

…citeste articolul integral

!-- Composite Start -->
Loading...