Curtea Constitutionala a desfiintat complet, punct cu punct, Codul Penal inventat de PSD!

In: Politica

Curtea Constituțională le-a dat peste degete parlamentarilor PSD, ALDE și UDMR care vor să modifice Codul Penal într-un sens care să facă mai ușoară viața infractorilor și să îngreuneze prinderea și pedepsirea penalilor. Nu este decât o victorie de etapă pentru cei care încă vor domnia legii în România, cu atât mai mult cu cât CCR a admis doar „parțial” obiecțiile Opoziției și ale președintelui Iohannis.

CCR a admis parţial, pe 25 octombrie 2018, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Judecătorii au stabilit, printre altele, că modificările aduse infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă sunt neconstituţionale, dar au respins contestaţiile cu privire la abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.

Reducerea termenelor de prescripţie conduce la îngreunarea sau împiedicarea anchetării unor cauze penale, în special a celor complexe, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„Se ajunge la îngreunarea sau împiedicarea anchetării unor cauze penale, în special a celor complexe, privind fapte care au produs prejudicii foarte mari, pentru care împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale va conduce la imposibilitatea sancţionării făptuitorilor, fiindu-le creată astfel o situaţie mai favorabilă. Prin urmare, apreciem că o asemenea reducere a termenelor de prescripţie a răspunderii penale şi a celui de prescripţie specială este în contradicţie cu politica penală declarată a statului, respectiv reprimarea fenomenului infracţional”, se arată în motivare.

Conform aceleiaşi surse, reducerea semnificativă a termenelor de prescripţie reprezintă o soluţie legislativă care contravine jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi afectează echilibrul între dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârşesc infracţiuni, răspunzând astfel unui interes general, şi drepturile persoanelor care beneficiază de această reducere. În plus, reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale „nu este de natură să asigure un just echilibru între drepturile persoanelor inculpate pentru săvârşirea unei infracţiuni şi drepturile persoanelor prejudiciate prin comiterea lor”.

Au vrut să ușureze eliberarea condiționată. CCR: „E o slăbire, fără precedent, a rolului sancţionator al condamnărilor”

Relaxarea regimului liberării condiţionate prin reducerea fracţiilor obligatorii din durata pedepsei aplicate deturnează finalitatea şi scopul pedepsei şi contravine politicii penale a statului, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a României a admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„Astfel, ori de câte ori reglementarea în vigoare prevede o fracţie de executat de minim trei pătrimi, noua reglementare impune două treimi, în loc de două treimi impune jumătate, în loc de jumătate impune o treime sau în loc de o treime prevede o pătrime. Rezultă, aşadar, că legiuitorul a redus sensibil fracţiile care trebuie executate din durata pedepselor pentru ca, în speţă, condamnatul să aibă vocaţie la acordarea măsurii de liberare condiţionată. Deşi legiuitorul are competenţa de a structura condiţiile liberării condiţionate, acesta trebuie însă să ţină cont de politica sa penală, astfel cum a fost configurată la adoptarea Codului penal”, se precizează în motivare.

Curtea constată că noua soluţie legislativă reduce fracţiile de pedeapsă de executat, pentru ca un condamnat să aibă vocaţie la liberare condiţionată, sub cele prevăzute în vechea reglementare din 1969, iar în privinţa condamnaţilor care au împlinit vârsta de 60 de ani s-a revenit la fracţiile de pedeapsă din vechea reglementare.

„Însă ceea ce îi scapă legiuitorului este faptul că, faţă de vechea reglementare, maximul special al pedepselor este mult diminuat, astfel că şi pedepsele aplicate sunt mai mici. Or, a reduce atât maximul special al pedepselor, cât şi fracţiile care se raportează la acestea relevă o lipsă a unei atitudini raţionale a legiuitorului faţă de fenomenul infracţional şi o slăbire, fără precedent, a rolului sancţionator al hotărârii judecătoreşti de condamnare. Se încurajează, astfel, săvârşirea de infracţiuni, având în vedere regimul extrem de favorabil al liberării condiţionate”, precizează CCR.

În opinia judecătorilor constituţionali, o asemenea măsură deturnează finalitatea şi scopul pedepsei, precum şi vocaţia la liberare condiţionată, rolul punitiv al justiţiei penale fiind zădărnicit din moment ce executarea în integralitate a pedepsei devine excepţia, iar vocaţia liberării condiţionate devine regula.

„Prin limitarea minimă a libertăţii individuale a condamnatului, ipoteză care determină mari semne de întrebare cu privire la îndreptarea acestuia, se încalcă exigenţele statului de drept, fiind eliminată, până la urmă, o garanţie care asigura protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale celorlalte persoane. Mai mult, este afectată autoritatea puterii judecătoreşti, în sensul că Parlamentul zădărniceşte actul prin care aceasta se exprimă, respectiv hotărârea judecătorească”, se menţionează în motivare.

Vor circumstanțe atenuante pentru corupți.CCR: „Se încurajează săvârşirea unor astfel de fapte”

Prin aplicarea circumstanţei atenuante în privinţa infracţiunilor de corupţie sau asimilate se încurajează săvârşirea unor astfel de fapte, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„Referitor la enumerarea limitativă a infracţiunilor pentru care nu se aplică circumstanţa atenuantă (…), se constată că este de competenţa legiuitorului să reglementeze circumstanţe atenuante legale, însă acesta trebuie să fie coerent în opţiunea pe care o realizează. Or, în cazul de faţă, circumstanţa atenuantă nu se aplică în privinţa infracţiunilor de furt calificat, tâlhărie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, dar se aplică în privinţa infracţiunilor de corupţie sau asimilate infracţiunilor de corupţie. În acest fel, se încurajează săvârşirea de acte de corupţie, pentru că infractorul va şti că, dacă va achita prejudiciul până la soluţionarea definitivă a cauzei, va beneficia de o reducere cu o treime a limitei speciale de pedeapsă”, se arată în motivarea publicată miercuri pe site-ul CCR.

Conform aceleiaşi surse, Curtea a statuat deja, printr-o decizie din 2014, că fenomenul corupţiei reprezintă una dintre cele mai grave ameninţări la adresa statului de drept, a democraţiei şi drepturilor omului, echitatea, având efecte negative asupra activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice şi asupra funcţionării economiei de piaţă, constituind un obstacol în calea dezvoltării economice a statului.

„În aceste condiţii, este greu de determinat raţiunea care a stat la baza concepţiei legiuitorului de a extinde sfera aplicării circumstanţei atenuante la infracţiuni a căror săvârşire constituie o ameninţare la adresa statului de drept, mai exact la adresa tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale, exceptând infracţiunile a căror săvârşire constituie o ameninţare la adresa dreptului de proprietate sau a integrităţii fizice a persoanei, respectiv la adresa anumitor drepturi sau libertăţi fundamentale punctual determinabile. Astfel cum am arătat anterior, o asemenea măsură contravine politicii penale a statului şi constituie o ameninţare ce vizează întregul spectru de drepturi şi libertăţi fundamentale ce caracterizează statul de drept”, se menţionează în motivare.

În opinia judecătorilor constituţionali, adoptarea unei asemenea măsuri nu are rolul de a intensifica efortul statului de prevenire şi combatere a corupţiei, ci temperează lupta împotriva acestuia, iar o viziune cu caracter moderat asupra acestui fenomen are drept efect „îngăduirea actelor de corupţie şi încurajarea subiectelor de drept la săvârşirea unor asemenea fapte”.

„Prin urmare, configurarea circumstanţei atenuante legale trebuie să fie realizată în mod coerent prin raportare la întreaga reglementare în materie penală, astfel încât aceasta să susţină politica penală a statului. Deşi este atribuţia legiuitorului să adopte norme penale, precum cea în discuţie, tot acestuia îi revine obligaţia ca în activitatea de generare a reglementărilor legale să realizeze o necesară dozare a circumstanţelor atenuante legale în funcţie de natura relaţiilor sociale ocrotite prin infracţiunile avute în vedere”, precizează CCR.

În motivare se mai constată că legiuitorul a eliminat dintre infracţiunile în privinţa cărora nu se aplică circumstanţa atenuantă pe cele împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, ceea ce contravine Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de Drept penal, care are drept termen de transpunere data de 6 iulie 2019.

„Se impune, prin urmare, asigurarea, prin mijloacele oferite de Dreptul penal naţional, a unei cât mai sporite protecţii, atât a valorilor sociale formate în legătură cu exercitarea de către funcţionarii publici a atribuţiilor de serviciu specifice funcţiilor pe care le deţin, cât şi a intereselor financiare ale Uniunii Europene”, subliniază CCR.

Curtea a admis parţial, pe 25 octombrie 2018, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Judecătorii au stabilit, printre altele, că modificările aduse infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă sunt neconstituţionale şi au respins contestaţiile cu privire la abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.

Au vrut să dezincrimineze „abuzul în serviciu”.Judecător CCR: „Statul pierde pârghiile necesare pedepsirii”

Prin modificările legislative referitoare la abuzul în serviciu, statul pierde pârghiile necesare pedepsirii corespunzătoare a acestei infracţiuni, se arată în opinia separată a judecătorului Livia Stanciu la decizia prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

„Examinând criticile de neconstituţionalitate (…) constatăm că legiuitorul a eliminat infracţiunea de abuz în serviciu din cuprinsul art. 309 din Codul penal şi, în consecinţă, din sfera faptelor sancţionate mai sever în ipoteza în care au produs consecinţe deosebit de grave. Este de observat că legiuitorul nu numai că a redus limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea aplicabilă infracţiunii de abuz în serviciu şi a reglementat pedeapsa alternativă a amenzii, dar a eliminat şi forma agravată a acesteia. (…) Practic, statul pierde pârghiile necesare pedepsirii corespunzătoare a acestei infracţiuni de serviciu, aspect care se repercutează asupra standardului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor celorlalte persoane”, se arată în opinia separată.

Conform aceleiaşi surse, prin modificarea textului art. 309 din Codul penal, care elimină agravanta la infracţiunea de abuz în serviciu, regimul sancţionator al acesteia „a fost nepermis de mult relaxat”.

„Mai mult, din moment ce se elimină agravanta analizată, termenul de prescripţie al răspunderii penale pentru infracţiunea de abuz în serviciu se egalizează la nivelul termenului de prescripţie pentru forma de bază (de altfel, singura existentă în noua formă preconizată a Codului penal), aspect care, corelat cu scăderea maximului special al infracţiunii, duce la un termen de prescripţie unic de 5 ani pentru aceste infracţiuni”, menţionează judecătorul.

Acesta a concluzionat că s-a încălcat o decizia anterioară, din 4 aprilie 2017, referitoare la obligaţia legiuitorului de a adopta instrumentele legale necesare în scopul prevenirii fenomenului infracţional, „cu excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestuia”.

Curtea a admis parţial, pe 25 octombrie 2018, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, PNL, PMP şi USR privind modificările aduse Codului penal şi Legii pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Judecătorii au stabilit, printre altele, că modificările aduse infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă sunt neconstituţionale şi au respins contestaţiile cu privire la abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.

VEZI AICI MOTIVAREA CCR la Codul Penalilor

PSD a transformat Romania in tara hotilor! Tudorel Toader se pregateste sa-l despagubeasca pe Dan Voiculescu pentru ca a facut psucarie!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Ministerul Justiției, condus de Tudorel Toader, pregătește o lege prin care deținuții care nu au beneficiat de „recursul compensatoriu” să fie despăgubiți financiar pentru condițiile grele de detenție. Printre beneficiari se va afla și Dan Voiculescu, patronul Antenelor.

Deţinuţii care nu au beneficiat de recursul compensatoriu ar putea primi 5 lei pentru fiecare zi petrecută în spatele gratiilor în condiţii improprii. Este o variantă de lucru pentru un proiect ce se află la Ministerul Justiţiei.

Este vorba despre persoanele închise în perioada 24 iulie 2012 – 19 octombrie 2017, iar potrivit sindicaliştilor ar fi vorba de 90 de mii de foşti deţinuţi.

Un simplu calcul arată că statul ar trebui să scoată din vistierie 70 de milioane de lei pentru aceștia. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara, încă din martie anul trecut, că unele state europene, precum Italia şi Ungaria, au despăgubit deţinuţii care au stat în condiţii necorespunzătoare cu 5 euro pe zi. Tot atunci anunţa un proiect de lege în acest sens.

Dan Voiculescu a fost introdus în penitenciar pe 8 august 2014, fiind condamnat la 10 ani de detenţie. El a fost eliberat pe 18 iulie 2017, prin urmare nu a beneficiat de recursul compensatoriu, care a intrat în vigoare la 19 octombrie 2017.

Potrivit sindicaliştilor din penitenciare, dacă Voiculescu a stat în penitenciar în condiţii necorespunzătoare şi face cerere de compensaţii financiare, el ar putea primi de la stat în jur de 1000 de lei.

Sindicalişii spun ca, de regulă, recursul compensatoriu înseamnă o cincime din pedeapsa executată. Prin urmare, dacă Voiculescu a executat aproape 3 ani de detenţie, ar fi trebuit să beneficieze de aproape 7 luni zile câştig, ca urmare a recursului compensatoriu, conform g4media.

Tudorel Toader a declarat în martie anul trecut, că unele state europene, precum Italia şi Ungaria, au despăgubit deţinuţii care au stat în condiţii necorespunzătoare, cu 5 euro pe zi. Precizarea af fost făcută după ce ministrul a anunţat că este în lucru un proiect de lege în acest sens.

„Decizia pilot a Curţii Europene prevede un recurs efectiv, recurs efectiv neînsemnând doar pentru cei pe care legea i-a prins în penitenciar, şi care au putut beneficia de 6 zile considerate executate, la 30 de zile în condiţii necorespunzătoare.

Să ne imaginăm că cineva a ieşit din penitenciar cu o săptămână înainte de apariţia legii, şi atunci n-a mai beneficiat de recursul compensatoriu, şi Curtea Europeană spune că trebuie să le dăm şi lor despăgbiri băneşti, materiale, pentru perioada în care au stat în detenţe nercorespunzătoare”, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader pe 22 martie 2018.

Lege noua semnata 100% PSD: Evaziunea nu mai e penala

In: Economie, Finante

Proiectul care le permite evazioniştilor să scape închisoare dacă plătesc paguba a trecut de Parlament. Opoziţia acuză că o astfel de lege legalizează practic evaziunea. Deputatul PSD Cătălin Rădulescu, unul dintre iniţiatorii legii recunoaşte doar că legea face un act de clemenţă.

Cătălin Rădulescu, deputat PSD: PSD , da , face astăzi un act de clemenţă oamenilor de afaceri care au greşit. 28 de ani nu s-a recuperat niciun prejudiciu şi oameni de afaceri români au intrat în pușcărie. Mă mir că nu ați făcut referire la multinaţionalele care scot profit din ţară în fiecare an.

Proiectul a trecut cu 188 de voturi „pentru” faţă de doar 38 „împotrivă”.

Stelian Ion, deputat USR: Tocmai ați votat, stimaţi colegi din PSD, din ALDE, tocmai aţi votat legiferarea și permiterea evaziunii în România. Undă verde la evaziune.

Proiectul nu i-a convins nici pe aleşii independenţi.

Remus Borza, deputat independent: Unde s-a greșit fundamental? Ia evazionistului banul înainte de a-l elibera din arest sau pușcărie. Or noi când îi luăm banul la calendele greceşti și el pleacă în insula virgină unde are şi banii. E și liber, şi cu banii la buzunar.

Alexandru Băişanu, deputat ALDE: Ce ne interesează? Să băgăm la pușcărie întreaga clasă de mijloc, cei care fac profit, fac locuri de muncă, sau să găsim soluţii pentru a-i coninge că e nevoie să se colecteze?

Pentru a scăpa de dosar e necesar ca unul dintre inculpații din dosar să plătească prejudiciul, cu o dobândă de 20%. Dacă plata se face până la primul termen de judecată, evazioniştii vor scăpa total de dosarul penal, iar dacă plătesc până la finalizarea procesului, vor primi şi o amendă penală.

Ies penalii din puscarii intr-o veselie! Val de eliberari dupa precedentul creat de Dragnea!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Curtea Supremă a decis miercuri noapte eliberarea mai multor persoane în trei dosare celebre în care avocaţii condamnaţilor au invocat ilegalitatea completurilor de cinci judecători, transmite Digi 24. Printre cei eliberaţi din penitenciare se numără Rudel Obreja, Constantin Niţă şi Dan Şova.

Aceștia vor părăsi în această noapte penitenciarele în care erau încarceraţi, după deciziile de condamnare în dosare de corupţie.

Instanţa supremă a admis cererile de suspendare a pedepselor în cazul celor trei. Deciziile sunt executorii, motiv pentru care condamnaţii vor ieşi din închisoare de îndată, mai transmite Digi24.ro.

Decizia a fost luată de completul care judecă și apelul lui Liviu Dragnea în dosarul privind angajările fictive. Completul de 5 judecători (C5) P2 este format din judecătoarele Tatiana Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa și Simona Enceanu.

Cei trei au cerut rejudecarea proceselor şi au făcut contestaţii în anulare, în acest ultim caz fiind fixate termene după 20 ianuarie 2019. Judecătorii au decis că, chiar dacă cererile de contestaţii în anulare au primit termene după 20 ianuarie 2019, cei trei trebuie să părăsească închisoarea.

Minuta ședinței de judecată în cazul contestației lui Dan Șova:

I. Admite în principiu contestatia în anulare formulată de condamnatul Sova Dan – Coman împotriva deciziei penale nr. 108 din 20 iunie 2018, pronuntată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curti de Casatie si Justitie în dosarul nr. 3174/1/2017. Fixează termen pentru solutionarea contestatiei în anulare la data de 21 ianuarie 2019, Sala Sectiei penale, pentru când se va cita contestatorul condamnat.
II. Admite cererea de suspendare a executării sentintei penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronuntate de Sectia penală a Înaltei Curti în dosarul nr. 526/1/2016, definitivă prin decizia penală nr. 108 din 20 iunie 2018, pronuntată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curti de Casatie si Justitie în dosarul nr. 3174/1/2017, până la solutionarea definitivă a contestatiei în anulare. Dispune punerea de îndată în libertate a contestatorului condamnat Sova Dan-Coman de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis în baza sentintei penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronuntate de Sectia penală a Înaltei Curti în dosarul nr. 526/1/2016, definitivă prin decizia penală nr. 108 din 20 iunie 2018, pronuntată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curti de Casatie si Justitie în dosarul nr. 3174/1/2017, dacă nu este arestat în altă cauză. În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 40 de lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 decembrie 2018. Cu opinia separată, numai în sensul respingerii cererii de suspendare a executării deciziei penale nr. 108 din 20 iunie 2018, pronuntată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curti de Casatie si Justitie în dosarul nr. 3174/1/2017 formulată de contestatorul condamnat Șova Dan-Coman.

Dragnea a blocat inițiativa ”Fără penali în funcții publice”!

In: Politica

Președintele USR, Dan Barna, i-a cerut, joi, președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, să nu mai blocheze inițiativa „Fără penali în funcții publice” și să o trimită către Curtea Constituțională a României.

„Liviu Dragnea încearcă să blocheze inițiativa la nivelul Secretariatului Parlamentului. Încercând să vedem care este stadiul, am aflat că inițiativa nu a fost încă trimisă la CCR, deși semnăturile au fost depuse din 21 septembrie. În 26 octombrie, în urmă cu două luni, USR a făcut o solicitare expresă Secretariatului să trimită aceste semnături Curții Constituționale pentru că există un termen de 60 de zile după cum știți. În continuare, Liviu Dragnea refuză să transmită semnăturile inițiativei Fără penali de la Secretariatul Camerei Deputaților către CCR”, a declarat Dan Barna, la Parlament, citat de Mediafax.

Liderul USR a precizat că încercarea de blocare a inițiativei „Fară penali în funcții publice” se face sub pretextul unor motive tehnice.

USR a depus, pe 25 octombrie, la CCR inițiativa „Fără penalii în funcții publice”, cu 850.000 de semnături, la Curtea Constituțională pentru validare, conform procesului legislativ, a anunțat joi președintele formațiunii, Dan Barna.

Dan Barna a precizat că i-a transmis și președintelui României, Klaus Iohannis, că își dorește ca inițiativa să beneficieze de sprijinul acestuia. „I-am transmis președintelui că ne dorim și un sprijin din partea domniei sale ca această inițiativă să ajungă la referendum și intre în procedură parlamentară. Avem peste cinci-șase localități ale căror primari au refuzat efectiv să valideze aceste semnături sau să valideze aceste semnături. Este o încălcare flagrantă și explicită a legii”, a adăugat președintele Uniunii Salvați România.

Pe 20 septembrie USR a depus la Parlament o primă tranșă de 335.000 de semnături pentru inițiativa cetățenească Fără Penali, iar pe 21 septembrie a fost depusă și cea de-a doua tranșă, cu 446.000 de semnături.

Sursa

Concluziile dure ale CEx-ul de ieri: PSD a demonstrat din nou că este un partid al penalilor care aşteaptă amnistia promisă de Liviu Dragnea!

In: Politica

USR susţine că PSD a demonstrat din nou că este un partid al penalilor care aşteaptă amnistia promisă de Liviu Dragnea în schimbul susţinerii la conducerea partidului, scrie News.ro.

”PSD a demonstrat din nou că este un partid al penalilor care aşteaptă amnistia promisă de Liviu Dragnea în schimbul susţinerii la conducerea partidului. Am asistat în ultimele două săptămâni la un circ între taberele din PSD care arată că acest partid nu este în stare să guverneze şi nici măcar nu este preocupat să facă asta. Au schimbat două guverne într-un singur an, au provocat cele mai mari proteste de stradă de la Revoluţie încoace, au făcut de râs România în străinătate. Şi suntem la trei luni de centenar şi la patru luni de preluarea preşedinţiei UE. PSD îşi bate joc de ţară şi de români”, susţine USR.

USR mai arată că tabăra aşa-zis reformistă din PSD nu are obiective diferite de ale lui Liviu Dragnea, dovadă că a propus ca Viorica Dăncilă să preia conducerea partidului, deşi ”este doar marioneta care va continua asaltul asupra justiţiei şi asupra societăţii civile”.

”Alegerea pe care cele două tabere din PSD o oferă românilor este între corupţie şi incompetenţă, ceea ce condamnă ţara la izolare şi subdezvoltare”, mai arată USR.

Comitetul Executiv al PSD a votat, vineri seară, pentru susţinerea lui Liviu Dragnea în continuare la conducerea partidului.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Le e frica de lege: PSD anunta ca va anula semnaturile stranse pentru campania ”Fara penali in functii publice”!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Deputatul PSD Catalin Radulescu a anuntat, joi, ca ii va solicita presedintelui PSD, Liviu Dragnea, sa faca plangere la Parchetul General impotriva USR, sustinand ca are inregistrari cu parlamentari ai Uniunii care vorbesc despre semnaturile false pentru campania „Fara penali in functii publice”.

„Am aflat acum cateva ore, mi s-au transmis niste inregistrari telefonice, zeci de pagini de inregistrari telefonice, intre mai multi parlamentari USR (…), inclusiv domnul Barna (..), care erau foarte ingrijorati si discutau zile intregi intre ei despre falsurile, sute si mii de semnaturi false din aceste liste faimoase pe care le-au depus in Parlamentul Romaniei. Fiind de o gravitate extraordinara, intrucat falsul in declaratii si in semnaturi sunt incriminate in Codul penal, voi cere astazi presedintelui Dragnea si partidului meu, prin juristii si avocatii pe care ii avem, sa faca urgent o plangere penala la Parchet impotriva USR si cer sa verifice absolut toate listele, incepand cu Ilfov, Bucuresti si Constanta, care sunt depuse si in urma acestor discutii telefonice pe care le vom pune la dispozitie Parchetul sa isi faca treaba”, a declarat deputatul PSD, Catalin Radulescu, joi la Parlament, informeaza Mediafax.

Social-democratul a sustinut ca daca se va adeveri ca exista mii de semnaturi false initiate de membrii USR, inseamna ca demersul este unul penal si trebuie sa plateasca.

„Daca se vor gasi si eu sunt convins din ce am citit ca sunt mii de semnaturi false facute de catre membrii USR care se intalneau pe la birouri si falsificau semnaturile, asta inseamna ca tot demersul lor a fost un demers penal, care a avut rolul de a veni in Parlamentul Romaniei cu liste cu semnaturi false. De data asta sper ca Parchetul nu mai face ca data trecuta cand au asteptat doi ani de zile dupa ce noi am sesizat anumite chestiuni de o gravitate mare in finantarile ilegale pe care le-a facut USR in alegeri”, a adaugat Radulescu.

Deputatul PSD a raspuns si la afirmatiile presedintelui USR, Dan Barna, care a declarat joi ca primarii pun presiuni pe oamenii care au semnat initiativa „Fara penali in functii publice”, pentru a nega sau pentru a retrage semnatura, desi este legala.

„Hai sa vedem. Eu cred ca ei nici nu prea au vrut sa lase listele astea, ca din ce am vazut eu in inregistrari se plangeau unii la altii ca nu e bine sa lase listele cu semnaturi la primari, pentru a nu fi fotocopiate si dupa sa se constate aceste falsuri. Sa vedem ce declaratii vor face la Parchet despre inregistrarile lor”, a afirmat Radulescu.

Presedintele USR, Dan Barna, a declarat joi ca se incearca sabotarea campaniei ”Fara penali in functii publice”, oamenii care au semnat initiativa fiind sunati si amenintati de catre primarii PSD pentru a le solicita sa nege sau sa isi retraga semnaturile.

„Campania Fara penali se afla in faza de validare a semnaturilor la primarii si realitatea este ca aceasta campanie afecteaza in mod direct foarte multi oameni din clasa politica si daca initial a fost acel dispret pentru ca era convinsi ca campania nu va avea succes, in momentul in care s-a trecut de un milion de semnaturi si acestea au ajuns la primarii, asediul asupra campaniei continua prin agresiune, prin violente si prin diverse tertipuri. Practic, cetatenii sunt sunati in acest moment de catre unii dintre primarii PSD pentru a fi amenintati, chemati sa isi retraga semnaturile sau sa nege semnaturile. Amenintatile pornesc de la retragerea ajutorului social sau de la diverse alte parghii pe care stim foarte bine ca in mediul rural primarii le au asupra oamenilor si sunt teme pe care noi le consideram foarte grave”, a afirmat presedintele USR, Dan Barna, in Parlament.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , ,

Consternare in PSD dupa ce un primar de-al lor a semnat pentru #farapenali: ”E inacceptabil!”

In: Politica

Preşedintele PSD Dâmboviţa, senatorul Adrian Ţuţuianu, a precizat, luni, într-un comunicat de presă, că gestul primarului PSD din Pucioasa care a anunţat că a semnat petiţia ”Fără Penali în funcţii publice” este inacceptabil şi va fi analizat în forurile statutare a le partidului.

”Acţiunea domnului Ana Constantin, precum şi declaraţiile din jurul acesteia, vor face obiectul analizei în forurile statutare de conducere ale partidului în perioada imediat următoare. Gestul său este unul de natură a crea confuzie în interiorul partidului şi electoratului Partidului Social Democrat, lucru pe care îl considerăm inacceptabil”, se arată în comunicatul semnat de preşedintele PSD Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu.

Acesta subliniază că gestul primarului PSD din Pucioasa, Constantin Ana, care are şi funcţia de vicepreşedinte PSD Dâmboviţa, este unul personal şi nu reprezintă poziţia organizaţiei judeţene de partid.

”Am luat act de afirmaţiile primarului oraşului Pucioasa, Ana Constantin, cu privire la semnarea unei petiţii pe care o promovează membrii şi activiştii USR. Faţă de acest aspect, se impun următoarele precizări: gestul domnului Ana Constantin este unul personal. Poziţia sa nu reprezintă poziţia Organizaţiei Judeţene Dâmboviţa a Partidului Social Democrat, care nu girează acţiunile politice ale adversarilor săi. PSD Dâmboviţa rămâne consecvent actelor normative adoptate în sesiunea parlamentară încheiată recent, prin care s-au adus modificări legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, Codului penal şi Codului de procedură penală”, precizează Ţuţuianu.

Senatorul social democrat se referă şi la termenul de ”penal”, pe care îl consideră ca neavând susţinere juridică.

”Condiţiile de acces în funcţii publice şi de demnitate publică sunt reglementate de lege, noţiunea de ‘penal’ nefiind statuată juridic. Ea este folosită agresiv doar ca un pretext de discreditare a Partidului Social Democrat, coaliţiei de guvernare şi a liderilor săi. Reafirmăm, în acord cu reglementarea constituţională şi europeană, faptul că nicio persoană nu este vinovată atâta timp cât nu a fost condamnată definitiv printr-o hotărâre judecătorească (a se vedea şi Directiva europeană 343/2016 privind prezumţia de nevinovăţie, transpusă recent în legislaţia internă prin proiectele de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală)”, subliniază Adrian Ţuţuianu.

Vicepreşedintele PSD Dâmboviţa Constantin Ana, primar al localităţii Pucioasa, a declarat, luni, că a semnat petiţia ”Fără Penali în funcţii publice” la solicitarea unor tineri din USR şi că e ”un gest de normalitate”.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , ,

VIDEO-PSD-istul Codrin Stefanescu, pus la punct in direct la TV de jurnalistul Oreste Teodorescu!

In: Politica
Schimb de replici între Oreste Teodorescu şi Codrin Ştefănescu în cadrul emisiunii Dosar de Politician de pe B1TV! Dialogul aprins dintre cei doi a pornit după ce Codrin Ştefănescu l-a criticat pe Victor Ponta pentru că în 2015 şi-a dat demisia fără a îşi anunţa înainte colegii. În replică, Oreste i-a reproşat deputatul PSD că nu poate să critice un act care este personal şi unilateral şi i-a cerut să înveţe PSD să accepte şi altceva decât decizia partidului.

„Cum să nu acceptaţi că demisia e un act unilateral? Eu ştiu că cu democraţia în PSD e cam nasol, dar să ştiţi că nu aveţi cum să acceptaţi sau să nu acceptaţi o decizie unilaterală, dacă vorbim şi de logică şi de semantică, că eu ştiu că te preocupă conceptele interesante. Nu faci parte din categoria Dăncilă, la tine neuronii chiar îşi funcţionează. Cum să nu accepţi o demisie dacă e un act unilateral, Codrine, hai să nu ne întoarcem acuma, ne întoarcem după degete. (…) Nici Stalin nu făcea asta, îi împuşca! Învăţaţi şi voi la PSD că decizia unilaterală şi personală e mai importantă decât decizia partidului”, a afirmat Oreste.

Oreste i-a mai reproşat ulterior că face „un exerciţiu de ipocrizie” prin felul în care îl apare pe Liviu Dragnea, pentru că ar şti că acesta este „un element de trecut” după decizia de condamnare de joi.

”Penalii” mai presus de lege! Presedintele Iohannis amendat de sefa organizatiei de femei din PSD Teleorman!

In: Politica

Presedintele Klaus Iohannis a fost amendat, miercuri, de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, cu suma de 2.000 de lei, pentru ca in declaratiile publice a folosit termenul „penali”. Unul dintre cei noua membri ai CNCD este sefa organizatiei de femei din PSD Teleorman.

„Daca va spun ca sefa Organizatiei de femei din PSD Teleorman este unul din cei noua membri ai Colegiului Director al CNCD v-ar mira?

Dar ca inainte de a fi membru in CNCD a lucrat timp de 10 ani ca director economic la Apa Serv Teleorman?

O mica sinecura, are rang de secretar de stat pe baza carnetului de partid si a amicitiei cu Viorica Dancila. Daca-i spun contabila sau politruca sper ca nu ma amendeaza CNCD”, informeaza jurnalistul Ionel Stoica pe Facebook.

In replica, Presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca va contesta decizia Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii de a-l sanctiona cu 2.000 de lei, considerand masura ca fiind una politica.

„Presedintele Romaniei considera ca este o decizie politica si va contesta la instanta competenta decizia CNCD”, se arata intr-un raspuns al Administratiei Prezidentiale.

Potrivit anuntului oficial al CNCD: „Utilizarea termenului “penali” de catre presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, reprezinta discriminare si incalca dreptul la demnitate a persoanelor care se afla in procedura judiciara fara a fi condamnati, potrivit art. 2, alin. 1, si art 15. din O.G. 137/2000, republicata. S-a aplicat amenda contraventionala in cuantum de 2000 lei”.

Sursa: Aktual24.ro

Presedintele Iohannis amendat pentru ca a spus ”niste penali”!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Klaus Iohannis a fost AMENDAT de Consiliul Naţional pentru combaterea discriminării cu 2000 de lei pentru că a folosit apelativul „nişte penali” atunci când s-a referit la cei care atacau justiţia.

Președintele Klaus Iohannis a fost amendat cu 2.000 de lei de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care a decis cu 5 voturi la 4 că termenul “penali” reprezintă discriminare. Informația a fost publicată inițial de G4Media.ro și confirmată pentru HotNews.ro de către președintele CNCD, Csaba Asztalos.
“Eu am votat împotrivă; declarația e larg în limita libertății de exprimare”, a precizat Asztalos.

Proiect de lege PSD: Faci inchisoare de la 6 luni la 3 ani daca le spui penalilor ca-s penali!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Autoritățile publice și funcționarii care fac declarații menite să inducă ideea că o persoană trimisă în judecată sau urmărită penal este vinovată vor risca închisoare de la 6 luni la 3 ani, potrivit uneia dintre propunerile de modificare a Codului Penal, depuse miercuri de deptutatul PSD Florin Iordache.

”Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”, se arată într-un nou alineat introdus la articolul 277 din proiectul privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu deciziile Curții Constituționale.

De asemenea, este interzisă divulgarea de informații în cursul urmăririi penale: „În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză”.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , ,
!-- Composite Start -->
Loading...