Veste extraordinara pentru unii bugetari: Prima de Craciun si 150% din salariul net!

In: Angajari, Social

Sărbătorile bat la ușă și la fel o fac și cheltuielile aferente. În acest sens, pentru a micșora din presiunea cheltuielilor de sărbători, Autoritatea de Supraveghere Financiară a oferit deja cadouri angajaților săi, sub forma de prime de Crăciun.

Astfel, cei peste 500 de angajaţi ai companiei au încasat prima anuală, care nu este deloc de neglijat, ci se ridică la nivelul unui salariu. Iar media salariilor în ASF depăşeste 9.700 lei net.

Nu este pentru prima oară când Autoritatea de Supraveghere Financiară este atât de darnică cu angajaţii săi. De Paşte, fiecare angajat a primit al ASF o primă de 5.000 de lei.

Totuşi, situaţia mai mult decât fericită pentru angajaţii ASF nu pare să mai ţină mult timp. Conducerea instituţiei precizează că au fost demarate negocieri pentru Contractul Colectiv de Muncă aplicabil din 2019, şi că nivelul primelor va fi redus.

Sursa: Capital.ro

PSD a terminat banii tarii: Guvernul ingheata pensiile si salariile in 2019!

In: Economie, Finante

Un proiect în acest sens urmează să fie aprobat vineri în ședința de Guvern, susțin sindicatele din Administrația Penitenciarelor. Acestea prezintă și proiectul menționat de ele.

Potrivit proiectului de act legislativ transmis Federației Sindicale din Administrația Națională a Penitenciarelor, măsurile sunt justificate de necesitatea înscrierii în deficitul bugetar convenit și sunt incluse și măsuri privind înghețarea pensiilor, cel putin la 1 ianuarie. Guvernul se angajase să majoreze la 1 ianuarie pensiile mici. Proiectul poate fi consultat aici.

Tot începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menţine la 1.100 lei, urmând ca abia din  1 septembrie 2019 să crească la 1.265 lei. În 2019 se suspendă ocuparea posturilor vacante la stat, iar majoritatea angajaţilor din instituţiile publice, inclusiv cele finanţate din venituri proprii, rămân fără indemnizaţia de hrană şi de vacanţă în 2019, se arată într-un proiect de OUG care urmează să fie adoptat de Guvern pe 7 decembrie.

Începând cu 1 ianuarie 2019, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari se menține la 640 lei și începând cu 1 septembrie 2019 se majorează cu 10% și este de 704 lei.

În anul 2019, indicele de corecţie, prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,20.

Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţin cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018.

Statul nu mai are bani: Unii bugetari nu si-au primit sumele cuvenite de 10 luni!

In: Angajari, Social

Statul a întârziat 10 luni cu plata orelor suplimentare pentru foarte mulți angajați bugetari, numai către cei din Fisc fiind nevoie să plătească, până acum, peste 170 milioane lei, susține Vasile Marica, președintele Alianței Naționale a Sindicatelor Bugetarilor “SED LEX”.

„S-a întârziat cu plata orelor suplimentare. Sunt foarte puțini oameni, nu s-au mai făcut angajări în anumite zone de 6-7 ani și atunci au de plată ore suplimentare. Nefiind oameni nu au cum să-și ia timp liber corespunzător. Asta ar însemna să închidă instituții”, a spus Marica, pentru HotNews.ro.

În teorie, angajații bugetari care lucrează peste program își pot lua acel timp liber ulterior în contul celor lucrate în plus.

„Nu au putut să-și ia timp liber corespunzător conform Codului Muncii. Dacă nu poate să dea timp liber, (statul n.r.) trebuie să plătească. Atunci au mulți bani de plătit pentru ore suplimentare pe care nu-i plătesc”, a precizat oficialul SED LEX.

El a precizat că asta este problema în momentul de față, mai ales în zona ANAF și Ministerul Finanțelor, unde se stă peste program foarte mult.

„Au de plătit cam 17 milioane pe lună. Pentru tot personalul din ANAF ar fi nevoie cam de 17 milioane de lei pe lună pentru câte ore suplimentare prestează la nivel național. Avem întârziere de aproape 10 luni”, a mai arătat Marica.

În ceea ce privește intenția autorităților de a reduce numărul de personal, el a spus:

„Acum se vrea reducere de personal, niște ambiții de-ale lor. Asta ar însemna o destabilizare instituțională generalizată. Probabil că pasul 2 este să destabilizeze toate instituțiile statului”.

Ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici, a anunțat sâmbătă, la Antena 3, că aproximativ 4000 de posturi din ministere și ANAF vor fi desființate, măsura privind și posturi care sunt vacanțe.

Măsura a fost discutată în Guvern și va fi analizată cu sindicatele, a adăugat ministrul, potrivit Mediafax, care a admis că pot dispărea și funcții de conducere.

Teodorovici spune că reducerile de posturi nu au legătură cu modificările de salarizare anunțate și cu necesarul de fonduri la buget, și că din 2019 în sectorul bugetar vor fi aplicate prevederile legii salarizării.

S-a terminat petrecerea: Guvernul ingheata salariile si trece la masuri de austeritate!

In: Angajari, Social

Senatorul PNL Florin Cîțu a afirmat, sâmbătă, că PSD va introduce, de anul viitor, măsuri de austeritate și nu va mai aplica Legea salarizării unitare. Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a explicat că această măsură este doar luată în calcul, dar Florin Cîțu revine cu noi informații și arată că, de fapt, Guvernul deja și-a asumat înghețarea salariilor .

”Teodorovici l-a mintit pe Presedinte si a mintit si in plenul Parlamentului.

Pentru a demonta miniciunile asa zisului ministru al finantelor publice, cel care se viseaza prim-ministru, va prezint dovada ca inghetarea salariilor in 2019 si neaplicarea legii salarizarii unitare nu este un scenariu ci o DECIZIE LUATA DE GUVERN si asumata, la recomandarea Consiliului European.

Cel care semneaza documentul este chiar ministrul Teodorovici.

Domnule Senator Teodorovici, mai aveti bani de pensii si salarii?”, arată Florin Cîțu, pe pagina personală de Facebook.

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, și senatorul PNL Florin Cîțu au avut, sâmbătă, un schimb de replici legat de situația bugetului de stat, ca urmare unui document trimis Comisiei Europene (CE), scrie Mediafax.

La data de 18 octombrie, MFP a trimis către CE o scrisoare în care menționează măsurile pe care dorește să le ia, astfel încât să se încadreze în ținta de deficit bugetar de 3% de anul viitor, potrivit site-ului Comisiei.

Un fragment din acest document l-a publicat, sâmbătă dimineața, pe pagina sa de Facebook, senatorul Florin Cîțu. Astfel, senatorul PNL a atras atenția că printre aceste măsuri este cea de înghețare a salariilor în sectorul bugetar în 2019.

„Nu sunt probleme legate de bugetul României. Sunt doar scenarii sumbre pe care colegii din Opoziție încearcă să le inducă în spațiul public și total nejustificate. Dați-mi o singură dovadă, când Partidul Social Democrat a tăiat sau nu și-a respectat o promisiune făcută atât mediului economic, cât și referitor la veniturile populației, dați-mi un singur exemplu, ca să fie credibil ce spuneți?”, i s-a adresat Eugen Teodorovici lui Florin Cîțu, într-o intervenție telefonică la Antena 3.

Senatorul liberal i-a replicat că: „Domnul ministru, anul trecut, spuneați că nu vor scădea salarii, când ați aplicat Legea salarizării unitare și-au fost mii de exemple pe care le-am adus noi, dar și oameni din sectorul bugetar, că le-au scăzut salariile. Este doar un exemplu. Ați spus că nu veți crește taxe. Avem deja supraacciza, de doi ani de zile.”

De menționat că supraacciza la carburanți a fost eliminată din Codul fiscal de la 1 ianuarie 2017 și a fost reintrodusă din septembrie-octombrie 2017, fiind încă în vigoare.

Senatorul liberal a adăugat la lista exemplelor supraimpozitarea contractelor part-time, susținând că exemplele pot continua.

„Ideea este simplă: dumneavoastră spuneți că veți reduce deficitul anul viitor prin înghețarea aplicării Legii salarizării unitare. Este clar că nu sunt bani. Dacă aveați bani, nu veneați și ne spuneați că nu aplicați Legea salarizării unitare. Este un document pe care l-ați trimis ca o soluție pentru Comisia Europeană, ca să înțeleagă cum veți face acest lucru”, a mai spus Cîțu.

Altă soluție pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar, prezentată de senatorul liberal din documentul către CE, este vânzarea licențelor de 5G. Inițial, această vânzare a fost inclusă în venitul pentru 2018, dar nu s-a făcut în acest an, astfel că acest tip de venituri a fost mutat în bugetul pentru anul viitor.

„Știți foarte bine că domnul Grindeanu a spus foarte bine că nu se întâmplă nici anul viitor, dar le-ați trimis celor de la Comisia Europeană, prin acest document, ca o sursă de venit”, a detaliat Cîțu.

Ministrul Finanțelor nu a răspuns detaliat la aceste afirmații, susținând că sunt detalii mult prea tehnice, iar mesajul este altul.

„Peste câteva săptămâni venim în Guvern cu proiectul de buget pe anul 2019, moment în care cu toții vom vedea, inclusiv domnul senator și ceilalți colegi din Opoziție, că ceea ce noi am promis vom și respecta pentru anul 2019 și anii care urmează”, a mai spus Teodorovici, în intervenția telefonică de la Antena 3.

Salariile angajatilor din ministere au crescut degeaba: ”Unul munceste si trei stau si se uita la el”

In: Angajari, Social
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice (MFP), a anunțat, marți seara, că se discută o restructurare a ministerelor, inclusiv a structurilor din subordinea acestora, iar o decizie va fi luată după finalizarea bugetului pentru anul viitor, informează Mediafax.„Cele două zone nu se afectează: mă refer la partea de investiții și la salariile cuvenite celor care trebuie să rămână în administrație. Care trebuie acesta poate fi înlocuit, ca număr, cu suficient de mare încât să meargă în administrație”, a spus Eugen Teodorovici, într-o emisiune la TVR1.

Întrebat, ministrul Finanțelor a răspuns că este obligatorie o reformă a administrației publice. „Cred că este de bun simț să te gândești, pentru că ne dorim, cu toții, o administrație, și locală și centrală, eficientă. Asta înseamnă ce? Să ai oameni, nu foarte mulți, exact câți trebuie, mai bine plătiți sunt deja. Legea există, ca să fim mai eficienți. Nu unul muncește și trei pe lângă el stau”, a detaliat Teodorovici.

Mai exact, când discută bugetul pentru anul viitor, MFP poartă discuții bilaterale cu fiecare minister, conform oficialului citat. „În principal, avem o listă cu cele mai mari zone unde se cheltuie banii publici – transporturi, sănătate și alte ministere care au foarte multe economii în subordine – energia, economia. (…) Din păcate, ani de zile s-au încărcat aceste structuri. (Este momentul) să spunem «Stop». Nu doar Stop, ci și în sens invers”, a mai spus Teodorovici.

Ministrul Finanțelor a menționat că nu va fi doar o evaluare a ministerului și a structurii proprii, ci și una a structurilor din subordine.

„Noi trebuie să prezentăm bugetul în noiembrie anul acesta. Până în noiembrie, discuția se încheie. Au avut ieri (n.red. – luni) ministerele termen să ne trimită bugetele pe 2019, în baza unor limite pe care noi le-am impus pe anul viitor și vine discuția bilaterală. (…) Stăm o zi, o noapte, două nopți, nu contează, trei zile”, a explicat Teodorovici.

Întrebat, oficialul de la MFP a spus că vrea ceea ce vrea întreaga țară: „Eficiență”. „Vin din administrație, este greu să mă păcălești – dacă nu, imposibil. (…) Am spus și la rectificare, că fiecare ministru în parte, trebuie să se comporte la nivelul ministerului pe care îl coordonează, ca un ministru de Finanțe”, a adăugat Teodorovici.

Când se duc la discuții la MFP, miniștrii au de făcut două propuneri: de reduceri de cheltuieli și de creștere de venituri, fiecare minister. „Dacă propun, propun în ceea ce mă privește pe mine ca și coordonare, după care, pentru restul propunerilor (n.red. – de la ministere) vor fi luate, la nivel de Guvern, decizii”, a precizat Teodorovici.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Dragnea sau Olguta nu vorbesc despre asa ceva?! Salariul mediu a scazut luna trecuta in toata Romania!

In: Economie, Finante

Câştigul salarial mediu net a încetinit în august, cu un avans de 12,9%, până la 2.669 lei. În iulie, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%.

Câştigul salarial mediu net a crescut în august, nominal, cu 12,9%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.669 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 7,5%, potrivit datelor transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de luna precedentă, salariul mediu net a scăzut cu 39 lei, potrivit News.ro.

În iulie, câştigul salarial mediu net a crescut, nominal, cu 13,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%.

În august, indicele câştigului salarial real (câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum – n.r.) faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 107,5%.

În august, câştigul salarial mediu nominal net ascăzut faţă de luna precedentă cu 39 lei (-1,4%). Indicele câştigului salarial real a fost de 98,3% pentru luna august faţă de luna precedentă.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 191,6%, cu 3,4 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2018.

În august, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s‐au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, 6.319 lei, urmată de fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (5.509 lei) şi transporturi aeriene (5.430 lei).

Cele mai mici salarii nete lunare s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante, 1.556 lei, urmată de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.631) şi prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (1.763 lei).

În luna august, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2018, ca urmare a acordării în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou).

”De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale)”, se arată în comunicat.

Cele mai mari scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost de 17,1% în extracţia cărbunelui superior şi inferior şi între 5% şi 8% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, alte activităţi industriale, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), extracţia minereurilor metalifere, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice.

Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net s‐au înregistrat după cum urmează: cu 5,2% în telecomunicaţii, respectiv cu 4,9% în activităţi de editare; între 2% şi 3,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, tranzacţii imobiliare, transporturi pe apă, transporturi aeriene.

”În sectorul bugetar s‐au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (‐2%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), respectiv sănătate şi asistenţă socială (‐0,5%). Câştigul salarial mediu net din administraţia publică a crescut cu 1 leu comparativ cu luna precedentă”, se arată în comunicat.

Guvernantii spun una, in realitate e alta! Salariul mediu net a scazut in iulie in toata Romania!

In: Economie, Finante

Câștigul salarial mediu net a crescut în luna iulie cu mult față de perioada similară de anul trecut, conform datelor de la INS.

Câştigul salarial mediu net a crescut în iulie, nominal, cu 13,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit faţă de luna precedentă, iar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%, potrivit datelor transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de luna precedentă, salariul mediu net a scăzut cu 13 lei.

În iunie, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 2.721 lei, dar creşterea reală, în raport cu evoluţia preţurilor de consum, a fost de 8,4%.

În iulie, indicele câştigului salarial real (câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum – n.r.) faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 108,4%.

În iulie, câştigul salarial mediu nominal net ascăzut faţă de luna precedentă cu 13 lei (+0,6%).

Indicele câştigului salarial real a fost de 100% pentru luna iulie faţă de luna precedentă.

În iulie, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s‐au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, 6.566 lei, urmată de fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (5.344 lei) şi transporturi aeriene (5.317 lei).

Cele mai mici salarii nete lunare s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante, 1.557 lei, urmată de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.662) şi prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (1.792 lei).

În luna iulie 2018, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat în activităţile din sectorul economic, în aproape egală măsură, atât scăderi, cât şi creşteri faţă de luna precedentă.

”Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna iunie 2018 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, de vacanţă ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice”, se arată în comunicat.

”În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-3,7%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-0,1%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor în administraţie publică (+0,5%) comparativ cu luna precedentă”, se arată în comunicat.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Se aduna nori negri deasupra Romaniei! Expert fiscal: Romanii vor castiga mai mult dar vor trai mai prost!

In: Economie, Finante

Modelul economic nu este sustenabil, iar chiar dacă românii vor câștiga mai mulți bani, inflația sau dobânzile vor face ca nivelul de trai să fie mai prost, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Creştere economică de până în 4% şi un deficit bugetar uşor peste ţinta de 3%. Sunt repere ale evaluării pe care o face Consiliul Fiscal, care identifică o serie de riscuri majore pe termen scurt şi mediu. Dincolo de cifre însă, cheltuielile rigide, respectiv pensiile şi salariile, sunt deja la un maxim istoric şi, mai devreme sau mai târziu, vor exista şi contra măsuri, în condiţiile în care modelul economic e nesustenabil, explică preşedintele Consiliului Fiscal.

“Aş spune că principalul risc nu e neapărat cel de depăşire a deficitului de 3%, ci, mai degrabă, structura bugetului. În momentul de faţă avem cheltuieli foarte rigide, de tip salarii sau asistenţă socială, dar, în primul rând pensii, care au atins deja o pondere foarte mare în buget. Practic, aceasta înseamnă o vulnerabilitate în momentul în care economia nu va mai fi în faza sa cea mai bună. Să zicem că nu va mai creşte cu 6-7% cât am avut anul trecut, nici măcar cu 4% cât se estimează pentru anul acesta, ci va creşte cu mult mai puţin, sau, doamne fereşte, vom intra în faza de recesiune economică. La momentul respectiv veniturile bugetare se vor contracta sau vor fi mai mici decât am fi sperat, în timp ce cheltuielile rămân foarte sus. O dată ce am crescut salariile şi pensiile, ele rămân la un  nivel foarte ridicat. Noi, Consiliul Fiscal, atragem atenţia că deja cheltuielile cu salariile sunt estimate să ajungă la un nivel de peste 9% din PIB după metodologia naţională, ceea ce reprezintă un maxim istoric. Va fi un nivel chiar mai mare decât nivelul pre criză, când s-a constatat că acele cheltuieli nu mai pot fi susţinute şi s-a decis, la momentul respectiv, reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25%”, a declarat Ionuţ Dumitru.

Întrebat când se va vedea declinul, Dumitru a spus: „este doar o chestiune de timp. Poţi să faci acest artificiu de creştere mai rapidă a veniturilor decât poate să ducă economia pe termen scurt. Pe un termen mediu, de câţiva ani de zile, echilibrele se restabilesc”.

SURSA: RFI

Judetele cu cele mai mici salarii din Romania. Bucurestiul si Transilvania sunt din alta tara!

In: Angajari, Social

Cele mai mici salarii din România: Aproape jumătate din angajații români lucrează pe salariu minim, adică 1.900 de lei pe lună.

Potrivit unui studiu realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni, din cele peste 5,2 milioane de contractă de muncă, aproape 40% sunt cu salariul minim brut pe economie.

Aproape jumătate din salariile plătite în România la finalul anului 2017 erau mai mici de 350 de euro pe lună. Cele mai mici salarii din țara noastră sunt câștigate de locuitorii din Maramureş, Suceava, Vrancea şi Vaslui.

Cei mai mulți salariați aflați în zona salariului minim se găsesc în Maramureș, cu peste 65%, Suceava, peste 64%, Vrancea cu 62%, Vaslui 61%, Harghita 60%.

De cealaltă parte, muncitorii din București, Brașov, Sibiu, Timiș și Cluj câștigă, în medie, cel mai mult.

În Capitală, doar o treime dintre angajați câștigă salariul minim.

Situația angajaților români este agravată de faptul că muncitorii nu sunt suficient de bine pregătiți. Cum industria țării noastre a fost mult ”subțiată” în cele aproape trei decenii scurse de la Revoluție, majoritatea companiilor care au ales să investească în țara noastră au preferat sectoare cu muncă necalificată, unde salariile oferite sunt foarte mici.

Cele mai mici salarii din România

”Am constatat că, analizând muncitorii calificaţi versus muncitori necalificaţi, constatăm că pe intervalul de vârstă sub 30 de ani ponderea muncitorilor necalificaţi este foarte mare, este practic dublă faţă de cea a muncitorilor calificaţi. Constatăm că nivelul de calificare al generaţiilor care vin din urmă este mai redus decât al celorlalte generaţii”, a declarat Mihai Cioc, expert al PIAROM, citat de Digi 24.

Potrivit reprezentanților Patronatului Investitorilor Autohtoni, România este pe locul 3 în lume la nevoia de specialiști. Acest fenomen a fost fost provocat, în special, de plecarea masivă a muncitorilor calificați în străinătate.

Majoritatea celor care au luat calea țărilor străine au plecat tocmai din cauza salariilor.

Pentru a putea sustine proiectele de dezvoltare, un primar a scazut salariile tuturor angajatilor cu 20%!

In: Gorj, Stiri locale

Ajuns la fundul sacului, un primar de la PNL din Gorj a pus investiţiile din comună înaintea salariilor. A decis să scadă toate salariile cu 20 la sută, ca să nu blocheze proiectele din fonduri europene. Angajaţii au semnat că sunt de acord cu reducerea, dar tot speră să recupereze banii la rectificarea bugetară promisă de guvernanţi.

Cei 50 de angajaţi ai Primăriei Băleşti nu s-au bucurat prea mult de salariile mărite. Asta pentru că au fost diminuate cu 20% din lipsă de bani.

Mădălin Ungureanu – primarul comunei Băleşti: „Am luat decizia asta tocmai pentru a nu ne bloca nici cu salariile şi nici cu cofinanţarea pe parte de proiecte. Riscam să rămânem fără bani chiar la sfârşitul trimestrului trei”.

În total, peste 200.000 de lei se cheltuiesc cu salariile în fiecare lună. De voie, de nevoie, salariaţii au acceptat şi salariile ciuntite ca soluţie provizorie.

Cristina Saragea, angajată: „Am înţeles. Toţi salariaţii am fost de acord pentru că, până la urmă, trebuie să fie totul bine, să meargă treburile nu numai salariile. Adică trebuie să mai facem ceva şi în comună”.

Spiridon Nicolescu, angajat: „Propunerea a venit ca o necesitate de a funcţiona Primăria. Mă afecteaza undeva la peste 800 de lei personal”.

Atât angajaţii, cât şi primarul speră să primească bani la rectificarea bugetară promisă de Guvern pentru luna iulie. Cu banii economisiţi de la fondul de salarii, aproape 50.000 de lei, Primăria va achita cofinanţarea la proiectele pe fonduri europene. Va începe lucrările la canalizare şi la o grădiniţă.

Primarul şi-a făcut calculele. Ar mai avea nevoie de cel puţin un milion de lei să poată încheia anul cu bine.

Sursa: Digi24.ro

Asta explica multe! Ce venituri lunare are Valer Dorneanu, presedintele CCR, si din ce surse!

In: ACTUALITATE, Legislatie & JUSTITIE

Curtea Constituțională a României a stabilit, miercuri, că procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, poate fi revocat.

Mai precis, CCR a constatat, miercuri, că există conflict între președintele Klaus Iohannis și ministrul Justiției, Tudorel Toader, în cazul respingerii revocării şefei DNA.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat că plenul Curţii, cu majoritate de voturi, 6 la 3, a admis sesizarea premierului cu privire la respectivul conflict de competenţă.

Potrivit ultimei declarații de avere, Dorneanu a încasat, în anul 2016, și pensie, dar și două salarii, unul de la CCR și altul de la Universitatea „Nicolae Titulescu”.

În 2016, Dorneanu a încasat o pensie anuală de 145.836 de lei, adică 12.153 de lei pe lună. De asemenea, el a mai primit un salariu anual de la CCR în valoare de 226.041 lei, circa 18.836 de lei lunar.

Totodată, în calitate de profesor la Universitatea „Nicolae Titulescu”, Dorneanu a încasat și 49.985 de lei.

Amintim că, în februarie 2017, jurnalistul Grigore Cartianu dezvăluia că fostul ministru Petre Tobă era anchetat de DNA și că Tobă este ginerele lui Valer Dorneanu.

Sursa: Bugetul.ro

Dupa ce au dat asigurari peste asigurari, acum recunosc! Ministerul Muncii confirma, cu cifre oficiale, ca salariile nu au crescut dupa Revolutia fiscala!

In: Angajari, Social

Angajații din mediul privat nu s-au ales cu salarii mai mici după marea revoluție fiscală impusă de guvernul PSD.

„Conform datelor oficiale ce au fost comunicate de Ministerul Muncii deputatului independent de Cluj Adrian Dohotaru, peste 1,9 milioane de contracte de muncă aveau același salariu de bază BRUT la data de 31 martie 2018 ca înainte de „revoluția fiscală”!

Acest lucru înseamnă că beneficiarii acestor contracte au avut salariul NET scăzut semnificativ ca urmare a transferului contribuțiilor sociale de la angajatori la angajați. 1,9 milioane de contracte reprezintă 30% din totalul contractelor de muncă înregistrate! Totodată, 143.427 de angajatori, adică 28% din numărul total, nu au majorat salariile”, scrie Realitatea Tv.

Ministerul Muncii menționează că o parte dintre angajatori au preferat să acorde bonus-uri, sume compensatorii sau indemnizații sub diferite forme în locul majorării, mai ales în Ilfov și în Prahova, mai arată sursa citată.

!-- Composite Start -->
Loading...