Singurul loc din Romania unde se produce unt traditional

In: Covasna, Stiri locale

Odată cu apariția clientului educat, cu bani, producătorii au trebuit să se replieze și să nu mai vândă orice ca tradițional. Legislația în domeniu s-a schimbat, nu mai este permisivă, astfel că produsele declarate acum tradiționale sunt cu adevărat tradiționale.

Este și cazul celebrei pâini de Covasna sau kurtoskolacs-ul. Peste 20 de produse tradiţionale au fost atestate în ultimii trei ani în judeţul Covasna, majoritatea fiind pâine de casă şi kurtoskolacs, deliciosul colac secuiesc glazurat cu zahăr ars, potrivit conducerii Direcţiei Agricole.

„După legislaţia nouă a Ministerului Agriculturii din România, avem 23 de produse tradiţionale atestate în judeţul Covasna, din care majoritatea pâine de casă şi kurtoskalacs. Dar, mai avem ceva special, avem un caşcaval atestat ca produs tradiţional românesc şi un unt manufacturier preparat la Ozunca, singurul unt din ţară care e recunoscut ca fiind tradiţional. (…)

Eu zic că nu sunt multe, dar nici nu aş zice că sunt puţine. Totuşi, faţă de legislaţia veche care era foarte permisivă în acest sens şi aveam vreo sută şi ceva de produse, e puţin, dar ce avem ştim că sunt tradiţionale şi corespund anumitor cerinţe pentru produsele tradiţionale atestate de Ministerul Agriculturii din România“, a declarat, pentru rttbrasov.ro, directorul Direcţiei Agricole Covasna, Konczei Csaba.

În opinia sa, înăsprirea legislaţiei în domeniu a fost o măsură bună, deoarece a eliminat produsele care nu erau autentice.

„Pe legislaţia veche, foarte permisivă, orice produs putea fi recunoscut ca produs tradiţional şi, de fapt, nu respecta, nu avea un sâmbure de tradiţionalitate. Acum, mai nou, trebuie să dovedeşti prin reţete vechi şi prin foarte multe alte criterii, că produsul este din zonă şi se poate considera produs tradiţional. Plus că noua legislaţie pune în vedere şi anumite cantităţi, limite maxime de producţie, ceea ce este foarte bine.

Nu poţi să produci mai mult de 350 kg de pâine ca produs tradiţional (…) Tehnologia, cuptorul, capacitatea cuptorului, totul e verificat“, a mai spus acesta. Pentru a putea fi atestate şi incluse în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT), acestea trebuie să fie fabricate din materii prime locale, să aibă la bază o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, să nu fie obţinute în mod industrial şi să dovedească un mod de lucru tradiţional.

Astazi incepe postul Adormirii Maicii Domnului, al treilea mare post de peste an!

In: Cultura

Postul Adormirii Maicii Domnului, al treilea post mare de peste an, începe marţi şi se încheie în 15 august, după Sfânta Liturghie.  Acest post reaminteşte oamenilor virtuţile Sfintei Fecioare Maria, care şi-a petrecut întreaga viaţă în post şi rugăciune continuă. 

Postul Adormirii Maicii Domnului este mai puţin aspru decât Postul Paştelui, însă mult mai sever decât cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi al Naşterii Domnului, când, în fiecare sâmbătă şi duminică, Biserica a rânduit dezlegare la  peşte.

Aşadar, în Postul Sfintei Marii este dezlegare la peşte în 6  august, la sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului.

 

Peste 5000 turiști sunt așteptați la o nouă ediție a Festivalului Săptămâna Haferland

In: TURISM

Cea de-a cincea ediție a Săptămânii Haferland, cel mai mare eveniment cultural dedicat promovării zonei săsești din Transilvania, cuprinse între Rupea și Sighișoara, va avea loc în perioada 9 – 14 august 2017 și așteaptă peste 5000 de turiști.

Tematica ediției de anul acesta a festivalului, gastronomia locală, a fost prezentată în cadrul unei conferințe de presă susținute astăzi la casa săsească de la Muzeul Satului.

Având ca slogan “Tradiții săsești în bucate de poveste!”, ediția din 2017 a Săptămânii Haferland își propune să deschidă apetitul turiștilor pentru mâncarea tradițională săsească. Astfel, cei prezenți se vor putea bucura de zeci de feluri de mâncare, pregătite atât de localnici din zonă, cât și de chefi experimentați. Printre preparatele care vor putea fi degustate în cele 6 zile de festival se numără ciorba de borboane, supa de găină cu tăiței de casă, rulada de fașirt, lichiul sau prăjitura cu rubarbă.

Cea de-a cincea ediție a Săptămânii Haferland va include localitățile Archita, Roadeș, Homorod, Viscri, Bunești, Saschiz, Meșendorf, Rupea, Criț și Cloașterf. În cadrul festivalului, turiștii români și străini vor putea să asiste la brunch-uri cu preparate săsești, concerte în bisericile fortificate și nu numai, piese de teatru, proiecții de film în aer liber, demonstrații de tradiții populare, precum și la tradiționalul bal săsesc. În plus, cei mici vor putea participa la activități pregătite special pentru ei, inspirate din istoria satelor săsești.

Primele patru ediții ale festivalului Săptămâna Haferland au strâns mii de participanți și s-au bucurat de prezența a zeci de personalități ale vieții culturale și sociale din România și din Germania.

Tot în cadrul conferinței de astăzi de la Muzeul Satului a fost prezentată și expoziţia „Din universul satului săsesc transilvăneanWandsprüche: Gebet und Arbeit”, care face parte din patrimoniul Muzeului de Etnografie Braşov și care va putea fi vizitată la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” până pe 30 septembrie 2017. Aceasta prezintă ţesăturile de perete, specifice comunităților săsești, denumite și Wandsprüche, care sunt brodate cu texte emblematice, cu sens moralizator. Țesăturile se aflau prinse pe pereţii casei frumoasegute Stube, în dulap, deasupra patului, pe rafturile glăjerului – Gläserkasten, pe ştergare dar şi în camera pentru ţesut sau brodat ori la bucătărie, fiind unele din cele mai reprezentative obiecte de decor ale acestei comunități.

Organizatorii evenimentului, Fundația Michael Schmidt, împreună cu Fundația Tabaluga, susținute de Fundația Adept, Fundația Mihai Eminescu Trust și Asociația Sașilor Transilvăneni în Germania, își propun să impulsioneze turismul în zonă, nu doar pe perioada festivalului, ci pe tot parcursul anului, astfel că inițiativele de promovare nu se opresc aici, aceștia organizând constant concerte, evenimente sportive și gastronomice, precum și alte activități care oferă participanților experiențe autentice în satele săsești din Haferland.

Regiunea săsească din Transilvania a fost denumită „Țara Ovăzului” sau Haferland, întrucât localnicii obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.

Ediția din acest an a evenimentului beneficiază de sprijinul partenerilor festivalului: Kaufland, Rompetrol, Automobile Bavaria, MHS Truck & BUS – în calitate de parteneri principali, Neumarkt, Transferoviar Grup, Star Transmission, Boromir, Pepsi, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Banca Transilvania, Schaeffler Romania.

 Despre Fundația Michael Schmidt

Fundația Michael Schmidt are ca scop principal conservarea patrimoniului cultural săsesc, precum și dezvoltarea de proiecte educaționale pentru promovarea limbii germane în România. Printre proiectele implementate de fundație se numără: restaurarea Orgii Bisericii din Criț, finanțarea filmului “Orgile din Transilvania, o întoarcere în timp”, reconstruirea casei parohiale din Criț după planurile inițiale, redată circuitului turistic sub denumirea de Casa Kraus, editarea volumelor „Povestea sașilor din Transilvania spusă chiar de ei” și „Criț, istoria, poveștile și viața unui sat de sași”, parteneriate culturale cu manifestări de renume precum Sonoro Conac și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu.

Începând din acest an, Fundația acordă o atenție specială copiilor din comunitățile în care își desfășoară activitatea prin înființarea unui program de sprijin educațional care este menit să prevină abandonul școlar și să susțină performanța pe termen lung.

Joia Mare: Cine e lenes astazi ii va merge rau tot anul!

In: Cultura

A patra zi din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este Joia Mare, o zi plină de însemnătate religioasă și tradiții strămoșești.

Joia mare este cunoscută ca și ziua în care se înroșesc ouăle. Se spune că ouăle înrosite  în aceasta zi nu se strică tot anul, informează creștinortodox.ro.

Ce pățesc fetele leneșe în acestă zi

In traditiile romanilor, Joia Mare se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita. Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa.

La cele lenese se spunea ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat. Iar daca le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul.

Uneori, o femeie batrana mergea pe la casele cu fete mari si dadea foc canepii netoarse. Sau copiii, unsi pe fata cu negreala, mergeau sa le indemne la lucru pe fetele de maritat si sa primeasca oua pentru incondeiat de Paste, zicand: “Catii / Matii / Toarse caltii; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate tolul sa ti-l vaz! / Si de-l ai, / Sa te – nduri si sa ne dai / Cele oua – ncondeiate / De acolo din covate”.

Tradiții în România de Joia Mare

În Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Acesta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.

In Vestul tarii, o familie care prepara painea pentru Paste, pentru biserica, o aduce acum cu vase noi, cu lumanari si vin, pentru a ramane pana la Pasti. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca.

În Joia Mare şi cam pe toată perioada Săptămânii Mari oamenii se spovedesc, chiar şi cei care nu s-au spovedit decât o dată pe an. Pentru că joia a fost Sărutul lui Iuda, e bine ca oamenii care se întâlnesc sau care nu s-au văzut de mult timp să nu se sărute pentru că acest sărut ar fi răstălmăcit, va fi înţeles ca o trădare. Există o anumită reţinere la atingeri în Joia Mare. Oamenii îşi dau mâna, dar nu se ating.

Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. In Oltenia si acum se fac in zori, in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele; se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca, sa se incalzeasca la el, cand Iuda l-a vandut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepadat de Hristos.

In unele locuri (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat. Dar strigarea o facea Voevoda Tiganilor – un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare.

Tu stii de ce romanii sarbatoresc Dragobetele? Vezi ce semnificatie are si care sunt cele mai des intalnite traditii si superstitii!

In: Cultura

Dragobetele, sărbătoare populară autohtonă, specifică îndeosebi zonei de sud a țării (Oltenia, Muntenia și parțial Dobrogea) are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie. Tot în funcție de regiune, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostițele”, ”Logodna sau însoțitul paserilor”.

Data de 24 februarie nu a fost aleasă întâmplător. Este ziua care marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaște, păsările își caută cuiburi și, după unele credințe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia și iubirea, iar Dragobetele era ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii și se pregătea pentru venirea primăverii, anunta realitatea.net.

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, sinonim cu Năvalnic. Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii și dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele românești.

Cunoscut și sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credința populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic și nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeș și iubăreț, ce sălășluiește mai mult prin păduri. Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu pețitor și ca un naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

Dragobete este și un zeu al bunei dispoziții, de ziua lui organizându-se petreceri și prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne și chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele românești răsunau de veselia tinerilor și peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

De DRAGOBETE există fel de fel de superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi.

1. Spălarea părului cu zăpadă

În popor, se spune că de DRAGOBETE fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de DRAGOBETE pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

2. Sărutul eternității

În unele zone din țară, superstiția de DRAGOBETE spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de DRAGOBETE, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

3. Ziua distracției și a veseliei

De DRAGOBETE , tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

La sate, se organizau adevărate petreceri și baluri de DRAGOBETE, pentru ca fetele și băieții să se întâlnească și să petreacă împreună. Unii strigau pe ulițe „Dragobetele sărută fetele”, pentru a anunța marea sărbătoare a iubirii.

Cei care petreceau frumos de Dragobete erau feriți de boli tot anul.

4. Ziua curățeniei

Potrivit tradiției, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți. Așadar, înainte să pleci la distracție, șterge praful și aspiră, ca să vadă iubitul tău cât ești de harnică.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca DRAGOBETELE să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

5. Zburătoritul

DRAGOBETE tradiţii 24 februarie. Conform tradiției, de DRAGOBETE se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

6. Întâlnirea celor care se plac

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

7. Semănarea busuiocului

Potrivit unei tradiții străvechi, de DRAGOBETE gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

 

Ce sa NU faci azi, de ziua Sf. Vasile, ca sa-ti mearga bine tot anul 2017!

In: Cultura
În prima zi a anului, de Ziua Sfântului Vasile cel Mare, bisericile se umplu de credincioşii veniţi să îi mulţumească lui Dumnezeu pentru ajutorul primit până acum şi să se roage pentru sănătate şi spor în anul care urmează. Sfântul Vasile cel Mare este unul dintre cei mai importanţi teologi creştini. Ierarhul este celebrat pentru scrierile sale, rugăciunile pe care le-a lăsat şi pentru viaţa dedicată oamenilor săraci. În tradiţia populară, de Sânvasâi este mare sărbătoare, se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, iar mielul Vasilică aduce noroc şi bogăţie. Peste 600.000 de români îşi serbează ziua numelui, anunță TVR.

La 1 ianuarie, credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile, stâlp al Bisericii Ortodoxe, dascăl al milosteniei şi mare teolog.

Sfântul Vasile cel Mare este sărbătorit de două ori în prima lună a anului: la 1 ianuarie este serbat de toţi creştinii care folosesc calendarul şi tradiţia bizantină, iar în data de 30 ianuarie este serbat, din anul 1081, împreună cu Sfântul Ioan Gură de Aur şi cu Sfântul Grigore din Nazianz.

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare s-a născut în anul 330 d.Hr. în Cezareea Capadociei, într-o familie nobilă, care a dat Bisericii slujitori şi cărturari renumiţi, câţiva dintre ei trecuţi chiar în rândurile sfinţilor. Bunicul său a fost martir pentru Hristos în timpul împăratului roman Diocleţian, sora sa cea mare a fost cea care i-a îndemnat pe fraţi pe calea slujirii Mântuitorului, iar fratele cel mai mic a fost episcop al Sevastiei.

Sfântul Vasile a studiat la Constantinopol şi la Atena. La îndemnurile surorii sale, a fost botezat în credinţa creştină şi şi-a împărţit partea sa de avere celor săraci. În anul 358, după o lungă călătorie la marile mănăstiri şi schituri din Egipt, s-a retras la o mănăstire din Pont pentru o viaţă de asceză şi rugăciune şi a consemnat prima sa scriere privitoare la viaţă din mănăstire, Regulile vieţii monahale.

În 364 a fost chemat în Cezareea de episcopul Eusebiu şi hirotonit preot, pastoraţia sa fiind dedicată îndeosebi celor nevoiaşi pentru care face un aşezământ filantropic denumit Vasiliada cu azile, spitale şi case de reeducare. Era un adevărat oraş al carităţii unde Sfântul Vasile a adunat pe cei săraci, înfometaţi sau abandonaţi, bolnavii erau ingrijiţi, iar orfanii erau întreţinuţi, educaţi şi învăţaţi în şcoli de meserii.

Sfântul Vasile cel Mare a murit în anul 379, la numai 49 de ani, ca un adevărat stâlp al Bisericii din vremea sa, un punct de referinţă în istoria creştinismului universal.

Potrivit tradiţiei populare, în această zi, oamenii trebuie să fie bine dispuşi, să petreacă şi să se veselească.

Sărbătoarea începe din seara Anului Nou, numită şi seara Sfântului Vasile, când flăcăii se strâng în cete şi merg cu Pluguşorul.

În ziua de Sânvasâi, prin satele româneşti copiii merg cu Sorcova. În timp ce recită textul ce invocă bunăstarea şi sănătatea celui sorcovit, îi ating pe oameni cu sorcova. Aceasta este făcută din rămurele de pomi fructiferi sau de trandafir tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei sau de Moş Nicolae.

„Sorcova, vesela,

Să trăiţi, să-mbătrâniţi

Ca un măr, ca un păr

Ca un fir de trandafir !

Tare ca fierul,

Iute ca oţelul !

Tare ca piatra, iute ca săgeata !

La anul şi la mulţi ani!”

După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

În unele zone ale ţării, este obiceiul de a se face un fel de pâini cu mai multe straturi între care se pun unul sau mai mulţi bani de argint numiţi ”paralu al Aghiu Vasile”. La prânz, familia mănâncă această pâine, iar cei care găsesc bănuţii au noroc în anul ce vine.

În Moldova, în Ajun de Sânvasâi, se aşază 12 coji de ceapă, în care se pune sare şi a doua zi se află în care luna va ploua şi în care nu: dacă ceapa a lăsat apă, înseamnă că acea lună va fi ploioasă, dacă nu, e semn de secetă.

Un alt obicei este cel al Dezlegării Anului, cînd cete de tineri colindă pe uliţele satului şi cu vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele înlătură forţele malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei. Feciorii dezleagă şi cununiile cu un descântec: „Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori”.

În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul.

În ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.

Cel mai răspândit obicei este atingerea unui mielului numit Vasilică. Se zice că gestul aduce noroc şi bogăţie.

Tradiţia populară spune şi că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie că în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul:

„Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi”.

Astazi este ziua Sfantului Stefan! Ce n-ar trebui sa faci niciodata in a treia zi de Craciun!

In: Dezvoltare personala

A treia zi de Crăciun este una specială pentru mii de români. Pe 27 decembrie se sărbătoreşte Sfântul Ştefan. În această zi românii ţin cont de o serie de tradiţii şi superstiţii.

Iată ce nu trebuie să faci în a treia zi de Crăciun:

NU FACE EXCURSII LA MUNTE

Aventurile montane nu sunt recomandate in ziua Sfantului Stefan. Se spune ca sfantul ne protejeaza in aceste zile, insa nu este de acord cu calatoriile hai-hui deoarece acestea sunt considerate o sfidare la adresa sa.

NU UITA DE CEI MORTI

Pe 27 decembrie se face pomenirea celor care au murit in imprejurari dramatice. Se impart pachete cu mancare tinerilor care poarta numele Stefan, Stefania, Fanica, Fanel etc.

NU UITA DE RUGACIUNEA ELIBERATOARE DE NECAZURI

Crestinii care au probleme in familie ori de sanatate este bine sa duca in casa o icoana sfintita cu Sfantul Stefan.

NU PURTA DUSMANIE CU CEI DIN JUR

Daca nu te-ai impacat in Ajun de Craciun cu cei cu care ai avut probleme tot anul, mai ai o sansa de Sfantul Stefan. Reconcilierele sunt mai puternice si mai durabile daca se fac in aceasta zi.

NU OCARI PE NIMENI

Daca te enerveaza cineva in aceasta zi sfanta, ignora-l. Nu alimenta conflictele, nu pune paie pe foc. Este o zi in care trebuie sa primeze buna intelegere intre oameni.

NU FACE CURATENIE, NU SPALA HAINE

Munca prin casa nu este bine vazuta de mai marii Bisericii. Este o zi in care trebuie sa ne odihnim si sa il cinstim pe Intaiul Mucenic Arhidiacon Stefan.

Sursa: RomaniaTV

Ai luat darurile de Mos Nicolae? Sa NU PUI NICIODATA asa ceva in ghetute pentru ca e SEMN RAU!

In: Cultura

Noaptea de 5 spre 6 decembrie este una mult așteptată de copii. Ei primesc daruri de la Moș Nicolae care le lasă în ghetulele sau cizmulitele lor. Cei care nu au fost cuminți primesc o nuielușă.

În tradițiile românești, Moș Nicolae apare pe un cal alb, trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, păzește Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte, pentru a lăsa lumea fără lumină și căldură, ajută văduvele, orfanii și fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor și salvează de la înec corăbierii, apără soldații pe timp de război, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor, potrivit agerpres.ro.

De asemenea, există obiceiul să se pună în apă crenguțe de pomi fructiferi în casă, lângă icoane, care să înflorească de Anul Nou. În funcție de crenguța care a înflorit, se așteaptă recolta de fructe în noul an.

În nopțile sfinte de sărbători, când, preț de o secundă, se deschid cerurile și pentru noi, muritorii, se spune că Moș Nicolae poate fi văzut stând de-a dreapta lui Dumnezeu.

Există obiceiul, la sate, ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete și să-și aleagă gazda unde vor merge pentru repetițiile colindelor de Crăciun și de Anul Nou.

Tot traditia populara spune ca, de mos Nicolae, nu trebuie sa oferim celor dragi obiecte ascutite – truse de cosmetica sau obiecte de culoare neagra. Neindicate sunt si fularele sau cravatele, potrivit cancan.ro.

De asemenea, evitati sa le puneti in ghetute persoanelor pe care le pretuiti margele. Toate aceste cadouri aduc ghinion si perturba linistea persoanelor care le primesc.

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , , ,

Traditii si obiceiuri de Sfantul Nicolae! Daca primesti cadouri in ghetute NU TREBUIE niciodata sa faci asta!

In: Cultura

Creştinii ortodocşi îl celebrează marți pe Sfântul Nicolae. Cei mici îşi verifică ghetuţele să vadă ce cadouri de Moş Nicolae au primit: o nuieluşă sau daruri? Este prilej de sărbătoare şi pentru cei care au numele de Nicolae sau Nicoleta. Pentru cei care ţin post se mănâncă peşte. Află ce tradiţii şi obiceiuri mai sunt legate de această zi.

Moş Nicolae e o personificare populară a timpului îmbătrânit. El a preluat din calendarul creştin numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae, care a fost un personaj real (episcop de Myra), apărător al credinţei în Iisus. El a fost recunoscut ca sfânt începând din secolul al XVI-lea. Deci, Moş Nicolae a existat ca trup şi suflet, acum el există ca spirit, fiindcă întruchipează bunătatea, credinţa şi generozitatea, anunta libertatea.ro.

Nuieluşă sau cadouri de Sfântul Nicolae?

În religia ortodoxă, Sfântul Nicolae a fost învestit cu rolul de ocrotitor al familiei, de aceea, el intervine în educaţia copiilor. În noaptea de 5 spre 6 decembrie, cei mici pot primi fie o nuieluşă, dacă nu au fost cuminţi, fie dulciuri şi alte daruri, dacă merită. Tradiţia spune că nuieluşa cu care este lovit neascultătorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până de Crăciun, înseamnă că sfântul „a mijlocit” iertarea celui care a fost lovit.

Sfântul Nicolae a ştiut însă că după ceartă se cere şi mângâiere. De aceea, el le-a făcut multe daruri săracilor, i-a liniştit pe cei întristaţi şi i-a vindecat pe bolnavi.

Ziua de 6 decembrie încheie ciclul de sărbători şi practici magice început la mijlocul lui noiembrie, care culminează cu Sfântul Andrei. În tradiţia românească, Moş Nicolae apare pe un cal alb, semnificând prima zăpadă care cade la începutul iernii.

Sân-Nicoară ajută fetele sărace

Despre Sân-Nicoară se mai spune că este iscoada lui Dumnezeu pe lângă drac, că ajută văduvele şi orfanii, dar şi fetele sărace la măritat. Tot el este stăpânul apelor şi îi salvează de la înec pe navigatori, apără soldaţii pe timp de război şi de aceea este invocat în timpul luptelor.

În Transilvania, Moş Nicolae este numit Sân-Nicoară şi este unul dintre cei mai populari sfinţi. O legendă ardeleană spune că Sân-Nicoară poate fi văzut în noaptea de Anul Nou în lumina mare, când cerurile se deschid de trei ori.

Astazi e o zi SFANTA pentru toti credinciosii! Ce spune traditia ca TREBUIE sa faci si ce rugaciune e bine sa rostesti!

In: Cultura

Acoperământul Maicii Domnului este sărbătoarea rânduită de Biserică în amintirea arătării Maicii Domnului în biserica din Vlaherne și este prăznuită în data de 1 octombrie (sâmbătă). Acoperământul Maicii Domnului este sărbătoare mare în Calendarul Ortodox 2016.

Pe 1 octombrie 911, se facea priveghere în biserica din Vlaherne, pentru salvarea cetăţii care era asediată. La ora patru dimineaţa, Maica Domnului s-a arătat înaintea poporului, stând în vazduh şi rugându-se cu lacrimi. Sfântul Acoperământ era ţinut în mâini deasupra capetelor credincioşilor. În jurul ei se aflau apostolii, sfinţii şi mucenicii.

Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos a zis către ucenicul sau iubit, Epifanie: „O vezi, frate, pe Împărăteasa şi Doamna tuturor cum se roagă pentru întreaga lume?” Iar Epifanie a zis: „O văd, Părinte, şi mă minunez!”. Potrivit crestinortodox.ro, acesta este evenimentul pe care îl prăzanuieşte Biserica astăzi, spre a ne aminti ca prin nevoinţă şi rugăciune, putem primi şi noi, în greutăţile vieţii noastre, neîncetatul ajutor al Maicii Domnului.

Tradiții și superstiții de Acoperământul Maicii Domnului

  • credincioșii trebuie să țină post pentru a fi feriți de înec sau de boli și pentru a nu avea supărări
  • persoanele care se tund nu trebuie să arunce sau să ardă părul, fiindcă ar putea fi luat de vrăjitoare, care vor face farmece
  • gospodinele perepară plăcint de post, umplute cu mere sau dovleac
  • vitele trebuie stropite cu apă sfințită, pentru a fi ferite de boli pe timpul iernii

Tropar la Acoperământul Maicii Domnului

Astăzi, poporul cel binecredincios, luminat prăznuim, umbriţi fiind prin venirea ta, Maica lui Dumnezeu şi căutând către Preacinstită Icoana ta, cu umilinţă grăim: acoperă-ne pe noi cu Cinstitul tău Acoperământ şi ne scapă de tot răul, rugând pe Fiul tău, Hristos Dumnezeul nostru, să mântuiască sufletele noastre.

Condac la Acoperământul Maicii Domnului

Fecioara astăzi, înainte stă în Biserică şi cu cetele sfinţilor, nevăzut se roagă lui Dumnezeu, îngerii cu ierarhii se închină şi Apostolii cu proorocii dănţuiesc; că pentru noi roagă Născătoarea de Dumnezeu pe Dumnezeu Cel mai înainte de veci.

Rugăciune către Sfânta Fecioară. Spune-o de câte ori ai o problemă

În ziua sărbătorii Acoperământului Maicii Domnului, credincioșii rostesc următoarea rugăciune: „Acoperă-ne pe noi cu Acoperământul tău, Preasfântă Fecioară, în ziua răutăţilor noastre. Acoperă-ne în toate zilele noastre și, mai ales în ziua cea rea, când sufletul de trup se va despărţi, de faţă să ne stai întru ajutor şi să ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din văzduh, de sub cer şi din ziua înfricoşătoarei judecăţi. Să ne acoperi pe noi întru ascunsul Acoperământului tău”.

Top 5 SUPERSTITII CIUDATE in Romania! Ce inseamna daca iti intra un fluture in casa?

In: Cultura

Superstițiile ocupă un loc important în viața românilor, având puterea să influențeze chiar practicile bisericești. Mai jos vă prezentăm 5 superstiții mai „ciudate” din România.

1. O vorbă din popor spune că dacă eşti căsătorit, nu trebuie să mănânci pe vatra cuptorului, căci ajungi văduv,  conform descopera.ro și preluat de realitatea.net.

2. Când rămâne mămăliga lipită pe ceaun, să n-o mănânci căci vin necazurile despre tine. Este o superstiţie răspândită mai ales în Moldova.

3. În popor se mai spune că nu este bine să faci copiii în zilele de sărbătoare, căci acei copii se vor naşte cocoşaţi sau cu vreun alt defect fizic.

4. Totodată, o superstiție mai puțin știută spune că cine fură vreo găină sau altă pasăre de curte, pe lumea cealaltă va fi pedepsit să le numere toţi fulgii. După ce termină de numărat, vine o pală de vânt şi risipeşte fulgii, iar hoţul de găini trebuie să numere iarăşi fulgii şi penele păsărilor pe care le-a furat cât timp trăia.

5. Printre superstițiile mai vechi, dar respectate și azi în anumite zone, se numără și cea legată de fluturii intrați în casă ziua. Oamenii cred că nu este bine să omori fluturii intrați ziua în casă, căci spun că sunt sufletele unor copii uciși.

Ai mere in casa? Traditia de Sfantul Ilie spune ca e OBLIGATORIU sa faci asta!

In: Cultura

Sfântul Ilie, prăznuit în fiecare an la 20 iulie, este o divinitate populară care a preluat numele de la Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. marchează mijlocul verii pastorale. Oamenii credeau că Sfântul Ilie aduce ploaia, furtunile și grindina și au legat de această sărbătoare numeroase superstiții.

În popor se crede că nu este voie să se mănânce mere până în ziua de Sfântul Ilie. De asemenea, nu este permis ca aceste fructe să se lovească unul de altul, întrucât ar chema astfel grindina care ar distruge plantațiile.

De Sfântul Ilie, oamenii obișnuiesc să ducă merele la biserică pentru a fi sfințite, crezându-se că în acest fel ele vor deveni ”mere de aur” pe lumea cealaltă.

O credință populară de Sfântul Ilie spune că, pentru ca sufletele copiilor morți să se veselească, trebuie ca femeile să cheme copii străini și să-i așeze sub un măr pe care mai apoi să-l scuture și să dea de pomană fructele căzute, conform crestinortodox.ro.

Alte superstiții de Sfântul Ilie spun că în această zi  se culeg plantele de leac, se recoltează mierea și nu se lucrează.