Romania este ultima tara in UE la calitatea vietii! Ne-a depasit si Bulgaria cu mult!

In: Topurile zilei

România este, din nou, pe ultimul loc printre statele membre ale Uniunii Europene în privinţa calităţii vieţii şi bunăstării sociale, într-un clasament mondial realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.

Indicele de progres social (Social Progress Index – SPI) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 146 de ţări, analizând trei dimensiuni principale pe 12 coordonate cărora le atribuie câte un punctaj. Cele trei dimensiuni sunt nevoile de bază ale omului (hrana şi îngrijirea medicală, apa şi salubritatea, locuirea, siguranţa personală), fundamentele bunăstării (acces la educaţie de bază, acces la comunicaţii şi informaţii, sănătate şi bunăstare, calitatea mediului) şi oportunitatea (drepturi personale, libertate personală şi de alegere, incluziune, acces la educaţie avansată).

„Atunci când vorbim de bunăstarea unei ţări ne raportăm, de obicei, la indicatorul PIB pe cap de locuitor, însă acesta nu reflectă complet şi fidel calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Există ţări care, potrivit Indicelui de Progres Social, se plasează pe un loc superior celui ocupat conform PIB pe cap de locuitor. Analizând sistematic relaţia dintre dezvoltarea economică, măsurată prin PIB per capita, şi dezvoltarea socială, conform IPS, observăm în ce măsură nivelul de bogăţie a unei ţări se regăseşte în bunăstarea fiecărui cetăţean”, spune Vlad Boeriu, Partener Deloitte România.

În acest an, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Islanda şi Elveţia, iar pe ultimele, Afganistan, Ciad şi Republica Centrafricană.

Cele 146 de ţări se înscriu în şase categorii, conform scorului înregistrat. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Bulgariei şi a României, se găsesc în primele două categorii, având un nivel ridicat al calităţii vieţii.

Dintre statele din regiunea Europei Centrale şi de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Cehia (26), Estonia (27), Lituania (31), Polonia (32), Slovacia (35), Ungaria (36), Croaţia (37), Letonia (39), Bulgaria (40) şi România (44).

România a urcat pe locul 44, în acest an, de pe locul 51, pe care se clasa în 2014. Punctajele obţinute la fiecare dintre cele 12 capitole analizate de IPS sunt comparate cu ale altor 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar (printre care Bulgaria, Croaţia, Letonia, Grecia, Belarus, Kazahstan, Turcia sau Iran). Conform punctajelor, România performează mai slab decât cele 15 state cu un PIB pe cap de locuitor similar la următoarele capitole: servicii de apă şi canal, servicii de salubritate, accesul la servicii medicale de calitate, accesul la educaţie avansată, speranţa de viaţă a persoanelor de peste 60 de ani sau incluziunea socială.

„Capitolele la care România obţine punctaj mai scăzut arată unde apar deficienţele în distribuirea creşterii economice şi în efectuarea cheltuielilor publice. În concluzie, acest raport arată unde se resimte cea mai mare nevoie de ameliorare a calităţii vieţii în România şi poate fi folosit de factorii decizionali ca instrument de politici publice pentru a realiza o strategie pe termen lung”, explică Vlad Boeriu.

30.000 de divorturi pe an in Romania! Topul judetelor cu cele mai multe familii destramate

In: Topurile zilei

Căsătoriile se desfac în România după aproximativ 15 ani. În țara noastră sunt circa 30.000 de divorțuri în fiecare an. Potrivit Hotnews.ro, la fiecare 4 minute se rupe o căsnicie în mod oficial. Orașul cu cele mai multe divorțuri este Bucureștiul.

Statisticile arată că, în 2017, au fost 4,6 căsătorii la un divorț pronunțat prin hotărâre judecătorească definitivă. Divorțurile apar în cazul femeilor și bărbaților care au între 35 și 39 de ani (aproximativ 19% din numărul total de divorțuri). Urmează, în acest top, grupa de vârstă cuprinsă între 30 și 34 de ani și categoria 40 – 44 de ani (aproximativ 18% fiecare).

Sunt de 2,3 ori mai multe femei până în 30 de ani care au cerut divorțul decât bărbați de până în aceeași vârstă. Statistica mai arată că numărul de divorțuri este mai mare în mediul urban decât în cel rural. Fac excepție județele Buzău, Giurgiu, Ilfov, Teleorman și Vaslui.

Potrivit calatoriadivortului.ro, divorţurile s-au pronunţat în 46,2% din cazuri din vina ambilor soţi, 11,6% din vina soţului, 3,8% din cazuri din vina soţiei şi 38,4% din alte cauze.

Aproape 46,2% din numărul divorțurilor de anul trecut au fost din cauza ambilor soți, 11,6% din vina soțului, 3,8% din cauza soției și 38,4% din alte cauze.

Orașul cu cele mai multe divorțuri și cel în care sunt cele mai puține

În București, orașul cu cele mai multe divorțuri, au fost 10% din numărul total de căsătorii desfăcute la nivel național. Cele mai puține divorțuri, 208, au fost în județul Vâlcea.

Însă, raportat la numărul de locuitori, cea mai mare rată a separării s-a înregistrat în județul Gorj. Aici au fost 1,9 divorțuri la 1.000 de locuitori. Cea mai mică rată s-a înregistrat în județul Vâlcea, care a avut 0,52 de divorțuri la 1.000 de locuitori.

Cum e situația în alte țări? În Italia, de exemplu, durata medie a unei căsnicii este 18 ani, în Franța de 13 ani, iar în Marea Britanie de 11 ani. În Statele Unite, se divorțează după o medie de 12,2 ani de căsnicie, în Australia și Mexic după 12 ani, iar în Japonia după 11 ani.

Potrivit unor studii realizate în 2015, cele mai mici rate de divorț la nivel european au fost în Malta și Slovenia. Cele mai mari rate de separare le-au înregistrat Danemarca și Lituania.

Topul celor mai atractive orase din Romania! Aici se vor muta cei mai multi tineri

In: Topurile zilei

Marile oraşe ale ţării vor atrage, în următorii ani, de trei ori mai mulţi oameni decât Capitala. Banca Mondială estimează că 700.000 de români vor prefera să locuiască în Cluj, Timişoara, Iaşi şi Braşov, în defavoarea Bucureştiului. Asta deşi Capitala rămâne principalul pol de dezvoltare al ţării.

„În viitorul apropiat, aproximativ 261.000 de oameni se vor muta la Cluj-Napoca, spun bancherii. Numărul estimat depășește valul migrației spre București și asta pentru că doar aproximativ 246.000 de oameni se gândesc să se mute în Capitală”, relatează Mihaela Crețu, jurnalist Digi24.

Am venit din București. Oamenii sunt mai relaxați, Bucureștiul s-a aglomerat foarte tare”, spune un tânăr care s-a mutat în Cluj-Napoca.

Pe lângă faptul că este un renumit centru universitar, oraşul din inima Transilvaniei este raiul specialiştilor în calculatoare.

E clar, trebuie să vii la Cluj dacă vrei să îți meargă bine pe IT”, spune un tânăr.

Şi Iaşiul devine tot mai interesant pentru tinerii care vor să se mute din judeţele limitrofe.

„Mă pot dezvolta şi pe plan personal, şi pe plan profesiona”, spune un tânăr.

„Odată distracţie, odată avem oportunităţi de joburi şi timp liber: parcuri, locuri unde să ieşim”, spune alt tânăr.

Calitatea vieţii este mult mai importantă decât oraşul în sine, spun sociologii.

Există acum o tendinţă în rândul tinerilor de a-şi alege următoarea destinaţie după terminarea facultăţii, se uită către marile oraşe”, spune Laura Albu, sociolog.

Deşi angajatorii din provincie caută la fel de mulţi salariaţi precum recrutorii din Capitală, municipiile au de patru ori mai puţine spaţii de birouri decât Bucureştiul.

„Foarte multe autorizaţii de construcţie emise în ultima perioadă”, spune Irinel Tofan, directorul unei firme de construcţii.

Şi din zona construcţiilor rezidenţiale din nord-estul ţării porneşte un val de optimism.

„Am venit suplimentar cu aproape 500 de apartamente noi pentru oraşul Iaşi”, spune Irinel Tofan.

Sociologii sunt însă destul de rezervaţi faţă de prognoza Băncii Mondiale.

Dacă lucrurile vor merge în ritmul acesta şi dacă investitorii vor construi locuinţe şi dacă investitorii vor ajunge la nivelul Bucureştiului, atunci aceste oraşe ar putea prelua o parte semnificativă din populaţia care ar dori să vină pentru job-uri ceva mai bune”, spune Adrian Dan.

Sursa: Digi24.ro

Sondaj CURS: PSD mai conduce in preferintele la vot doar in cazul romanilor trecuti de 55 de ani!

In: Topurile zilei

Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a realizat un studiu de tip Omnibus, în perioada 23 iunie – 1 iulie, pentru urmărirea tendințelor politice și sociale din România. Mai jos pot fi consultate rezultatele defalcate pe sexe, grupe de vârstă, nivel de studii şi activitatea în câmpul muncii.

Electoratul masculin:

PSD – 36%
PNL – 25%
USR – 7%
ALDE – 8%
Alt partid – 25%

Electoratul feminin:

PSD – 38%
PNL – 24%
USR – 7%
ALDE – 9%
Alt partid – 23%

Electoratul 18-35 ani:

PSD – 19%
PNL – 32%
USR – 10%
ALDE – 8%
Alt partid – 30%

Electoratul 35-55 ani:

PSD – 26%
PNL – 27%
USR – 9%
ALDE – 9%
Alt partid – 30%

Electoratul de 56 de ani şi peste:

PSD – 52%
PNL – 19%
USR – 4%
ALDE – 8%
Alt partid – 17%

Electoratul cu studii sub medii:

PSD – 52%
PNL – 20%
USR – 2%
ALDE – 6%
Alt partid – 20%

Electoratul cu studii medii:

PSD – 34%
PNL – 24%
USR – 8%
ALDE – 11%
Alt partid – 23%

Electoratul cu studii superioare:

PSD – 20%
PNL – 29%
USR – 12%
ALDE – 8%
Alt partid – 31%

Electoratul ocupat:

PSD – 24%
PNL – 29%
USR – 9%
ALDE – 8%
Alt partid – 30%

Electoratul neocupat:

PSD – 49%
PNL – 19%
USR – 4%
ALDE – 9%
Alt partid – 18%

Studiul CURS de tip Omnibus a avut loc în perioada 23 iunie – 1 iulie, cu interviuri realizate la domiciliul celor intervievați. De asemenea, conform casetei tehnice, studiul s-a desfășurat pe un eșantion național de 1067 de persoane, având o eroare statistica de +/- 3% în la un nivel de încredere de 95%.

Sursa: stiripesurse.ro

Cate E-uri au micii care se vand in supermarketuri? Vezi topul in functie de producatori

In: Topurile zilei

E vară, anotimpul în care românii adoră să iasă la iarbă verde și să facă grătare, de unde nu lipsesc micii. Un studiu realizat de InfoCons, pe 14 produse din carne procesată de tip mici, arată câte E-uri au micii.

În cadrul studiului au fost analizate 14 produse, ce au următorii producători sau distribuitori: Auchan Romania S.A., CRISTIM 2 PRODCOM SRL, Integra SRL, MEGA IMAGE S.R.L., S.C. DOLY-COM DISTRIBUTIE S.R.L., S.C. Smithfield Prod S.R.L., SALBAC S.A., SC ALDIS SRL, SC CARREFOUR Romania SA, S.C. Diana SRL, Selgros cash & carry. 28.57% dintre produse au menționat pe etichetă, pentru producător, doar țara în care au fost fabricate, respectiv România.

Produsele cu cel mai scăzut număr de E-uri au fost:

Denumire produs Brand E-uri Denumire E-uri Nr E-uri
Aldis Mici Pentru Gratar Speciali 900g Aldis E500 bicarbonat de sodiu 1
Carrefour Mici 8 buc. Carrefour E500 bicarbonat de sodiu 1
Cris-Tim Mici Extra 900g Cris-Tim E500 bicarbonat de sodiu 1
Integra Mici Bucur 900g Integra E500 bicarbonat de sodiu 1
Selgros Mici KG Selgros E500 bicarbonat de sodiu 1
Smitfield Mici Domnesti porc-vita 0.9kg Smitfield E500 bicarbonat de sodiu 1

La polul opus, produsele cu cel mai ridicat număr de E-uri au fost:

Denumire produs Brand E-uri Denumire E-uri Nr E-uri
Agricola Mici Gustosi Agricola E300, E500, E262i, E331, E450, E452, E120 acid ascorbic, bicarbonat de sodiu, acetat de sodiu, acetat de sodiu, difosfati, polifosfati, carmin 7
Doly Mici vita-oaie 1kg Doly E500, E262, E331, E120, E160c, E316 bicarbonat de sodiu, acetat de sodiu, acetat de sodiu, carmin, extract de paprika, izoascorbat de sodiu 6

E-urile identificate în produsele studiate sunt: carmin – E120, extract de paprika – E160c, acetat de sodiu – E262, acid ascorbic – E300, ascorbat de sodiu – E301, izoascorbat de sodiu – E316, acetat de sodiu – E331, difosfati – E450, polifosfati – E452, bicarbonat de sodiu – E500.

Sorin Mierlea, președinte InfoCons:

„Cumpărăm mici gata preparați? Cumpărăm micii proaspeți ca să îi gătim acasă? Sau cumpărăm carne și toate ingredientele de care avem nevoie și ne preparăm singuri micii în cazul în care chiar avem poftă? La toate aceste întrebări am încercat să găsim un răspuns și cred că fiecare va înțelege și va știi să aleagă în cunoștință de cauză, urmărind testele comparative InfoCons.”

Topul oraselor din Romania in care tinerii s-ar muta bucurosi pentru un job. Bucurestiul este surclasat categoric!

In: Topurile zilei

Cluj Napoca se află în topul preferințelor tinerilor atunci când vine vorba de a se muta într-un alt oraș pentru un loc de muncă, arată un studiu realizat de Târgul de Cariere.

Preferințele celor chestionați în ceea ce privește orașele din țara noastră în care ar fi dispuși să se mute pentru un job sunt clare: pe primul loc este Cluj-Napoca (46% dintre respondenți l-ar alege), urmat la mare distanță de București (17%), iar apoi Sibiu (8%), Brașov (7,5%), Timișoara (5,9%), iar pe ultimele locuri se situează Oradea, Iași, Târgu-Mureș, Alba Iulia, Constanța și Arad.

Participanții la sondajul TdC au fost întrebați și ce i-ar motiva să se mute pentru un loc de muncă într-o altă localitate.

Astfel, 77% consideră că locul de muncă trebuie să fie în domeniul lor de interes, 67% doresc posibilități de promovare, 55% consideră un salariu mai mare drept criteriu definitoriu care i-ar determina să se reloce, iar 47% au afirmat că doresc și locuință de serviciu.

Când vine vorba de beneficiile oferite de angajator, pe lângă cele salariale, participanții la Târgul de Cariere au afirmat că cele mai importante sunt: concediul plătit în străinătate; asigurare de sănătate privată; sală de relaxare la birou; posibilitatea de a lucra de la distanță; transport asigurat sau decontarea costurilor; abonament la sala de sport; posibilitatea de a cumpăra acțiuni la firma respectivă (în această ordine a preferințelor).

Agricultura romaneasca a urcat pe locul 20 in lume iar la floarea-soarelui suntem in top 5 mondial! Si atunci de ce preturile cresc de la luna la luna?

In: Topurile zilei

România a ajuns în ultimii ani în top 20 cei mai mari producători mondiali cu mai multe producţii agricole. Cea mai bună performanţă am avut-o la floarea-soarelui unde am avut a cincea cea mai mare producţie din lume.

România este prezentă  în clasamentul celor mai mari 20 de producători mondiali cu şase tipuri de culturi agricole, indică ultima analiză realizată de către Institutul Naţional de Statistică pe această temă. Cea mai bună performanţă a fost raportată, de departe, la floarea-soarelui unde România este, conform datelor aferente culturii agricole din 2016, pe poziţia a cincea. Cu o producţie totală de puţin peste 2 milioane de tone şi un randament de 1.955 kg la hectar, fermierii români care au mizat pe această cultură au realizat 4,29% din producţia mondială. În 2015, atunci când s-a realizat anterioara analiză, cu date aferente anului agriciol 2013, România era tot pe poziţia a cincea, dar cu o pondere şi mai mare în totalul producţiei mondiale- de 4,81%.

De altfel, în perioada analizată, clasamentul a rămas intact, cu Ucraina pe poziţia de lider (28,7% din producţia mondială în 2016), urmată de Rusia (23,2%), Argentina (6,3%) şi China (5,4%).

Locul 12 la porumb

A doua cultură ca importanţă pentru noi ar fi cea a porumbului, dacă ne raportăm la clasamentul mondial. În 2016, România a produs a 12-a cea mai mare cantitate de porumb din lume, adică 1% din prodjucţia mondială. În termeni absoluţi, producţia acelui an s-a cifrat la peste 10,7 milioane de tone, randamentul la fiind de 4.159 de kg la hectar. În 2013, România ocupa poziţia a 13-a, cu 11,3 milioane de tone în total, reprezentând 1,1% din producţia mondială.

Principalii producători de porumb din lume sunt SUA, China, Brazilia, Argentina, Mexic.

Locul 17 la ovăz

România este în top 20 cei mai mari producători la nivel mondial şi cu cultura de ovăz. Cu o producţie totală de 381.000 de tone în 2016, şi un randament de peste 2.200 de kg la hectar, fermierii autohtoni au reuşit să ocupe poziţia a 17-a, adică 1,6% din producţia mondială. Cei mai mari producători sunt Rusia, Canada, Polonia care trealizează împreună aproximatiov 40% din producţia mondială.

Grâul şi orzul ne-au adus locul 18 mondial

România este printre puţinele state europene în clasamentul mondial al producătorilor de grău, ocupând poziţia a-18-a, cu peste 8,4 milioane de tone, reprezentând 1,1% din producţia mondială. Faţă de 2013, ţara noastră a câştigat o poziţie în clasament. Cei mai mari producători mondiali de grîu sunt China, India, Rusia, iar dintre statele europene Franţa, Ucraina, Germania.

Aceeaşi poziţie o avem şi în rândul producătorilor de orz şi orzoaică, fermierii autohtoni contribuinf cu 1,29% la producţia mondială. În total, în 2016, România a realizat peste 1,8 milioane de tone de orz, randamentul fiind de 3.773 kg la hectar.

Soia şi strucgurii ne-au adus locul 20

Nu în ultimul rând, suntem pe poziţia 20 la nivel mondial cu producţiile de soia şi de struguri. Astfel, din datele INS, în 2016, România a produs 0,08% din producţia mondială de soia, adică 263.000 de tone şi 0,95% din producŢia mondială de struguri, adică 737.000 de tone.

Faţă de 2013 însă, România a coborât în clasamntul producătorilor de struguri, atunci ocupând locul 17 cu o producţie de 992.000 de tone, reprezentând 1,29% din total. La soia însă, nu eram în top 20.

Sursa: economica.net

Studiu: Cea mai mare frica a romanilor, in 2018!

In: Topurile zilei

Teama de ratele bancare în continuă creștere este aproape la fel de mare ca spaima de a rămâne fără serviciu. Studiul unui fond de investiţii arată că o treime dintre români cred că o vor duce tot mai greu cu banii, în ciuda creşterii economice-record. De aceea, tot mai mulţi fac economii şi nu le ţin doar la saltea: încep să le pună să producă în investiţii imobiliare ori pensii private pentru bătrâneţe.

Românii se tem de majorarea cursului de schimb şi de creşterea ratelor. Mai precis, 21% dintre cei care au participat la studiu, faţă de doar 17% în urmă cu doi ani. Nu au uitat nici de criza financiară, 2 din 5 români o enumeră printre temeri.

Frica este de înţeles. Indicele care stabileşte rata creditelor în lei s-a dublat din toamnă până acum. Leul este tot mai des călcat în picioare de moneda europeană, iar estimările sunt pesimiste.

Alexandra Smedoiu – vicepreşedinte CFA: „Cursul de schimb va creşte undeva spre 4,7 lei pentru un euro până la finalul acestui an, în ce priveste rata inflaţiei va ajunge la nivel analizat în jur de 4 – 4,5 la sută. Previziunile merg chiar şi spre 4 la sută, vorbim de indicatorul ROBOR, o creştere de punct procentual la ROBOR înseamnă însă o creştere de 25 la sută a ratei”.

În faţa acestor proiecţii, tot mai mulţi se îndoiesc că statisticile sunt suficiente pentru o viaţă bună.

Ionuţ Dumitru – preşedintele Consiliului Fiscal: „Este de neacceptat să ai un boom economic, creştere economică de 7% şi să ai încasări din accize şi impozit pe profit mai mici”.

28 de procente dintre români se tem că rămân fără serviciu. Numărul lor este mai mic cu patru la sută, conform studiului făcut de un fond de investiţii, dar nu din cauza încrederii în politica economică a statului, arată alte cifre. 70 de procente dintre cei chestionaţi îşi planifică mai bine cheltuielile şi mulţi încep să pună conştincioşi bani de-o parte.

Dragoş Neacşu – reprezentantul unui fond de investiţii: „Generaţia 18-24 ani preferă să aibă banii cash”.

38% dintre cei chestionaţi se bazează pe al doilea loc de muncă pentru câştiguri suplimentare, faţă de 31% acum doi ani. Investiţia într-o pensie privată este o opţiune pentru 25% dintre români.

Sursa: Digi24.ro

Topul furnizorilor de internet din Romania, in functie de viteza: RDS&RCS conduce detasat!

In: Topurile zilei

Compania RCS & RDS oferă cea mai bună viteză certificată de internet fix din România pe baza măsurătorilor efectuate de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii.

Datele ANCOM, pentru al doilea semestru al anului trecut, arată că în reţeaua RCS&RDS viteza medie de descărcare a fost de 132,6 Megabiţi pe secundă.

În clasament urmează companiile UPC, cu 120,6 Mbps, şi Nextgen Communications, cu 80,56 Mbps.

De altfel, în a doua parte a anului trecut, viteza medie de download pentru internet fix a crescut la nivel naţional cu 5,5%, comparativ cu prima jumătate din 2017.

Testele realizate de ANCOM prezintă calitatea serviciului de acces la internet aşa cum este ea experimentată de utilizator.

Sursa: Digi24.ro

00:00

00:52

By: Stefan Mihalache Tags: , , , , ,

Tu stii care este cel mai mare oras din Romania? Nu este vorba nici despre Bucuresti, nici Cluj-Napoca!

In: Topurile zilei

Localitatea a primit statutul de oraş în urmă cu 12 ani.

Conform recensământului realizat în anul 2011, în România există 265 de oraşe. După cum probabil ştiaţi, cele mai mari oraşe din ţara noastră, în funcţie de numărul de locuitori, sunt Bucureştiul (1.883.425 de locuitori), Cluj-Napoca (324.576 de locuitori) şi Timişoara (319.279 de locuitori).

Spre surpinderea multora, niciuna dintre aceste localităţi nu se află în fruntea listei oraşelor cu cea mai mare suprafaţă.

Primul loc pe lista localităţilor cu cea mai mare întindere este ocupat de oraşul Broşteni, din judeţul Suceava. Acesta ocupă o suprafaţă de 594,66 kilometri pătraţi, însă adăposteşte doar 5.506 locuitori.

Broşteniul a fost declarat oraş prin Legea 83/2004. Centrul urban este poziţionat în zona de sud-vest a judeţului Suceava, pe valea râului Bistriţa şi este compus din localităţile Broşteni, Hăleasa, Lungeni, Neagra, Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdiţa şi Pietroasa.

Pe lista oraşelor româneşti cu cea mai mare suprafaţa, Broşteniul este urmat de Vişeu de Sus (Maramureş, 443,06 kilometri pătraţi) şi Săcele (Braşov, 320 kilometri pătraţi). La capătul celălalt al listei se află oraşele Plopeni (Prahova, 4,73 kilometri pătraţi), Darabani (Botoşani, 3,4 kilometri pătraţi) şi Abrud (Alba, 3,2 kilometri pătraţi).

Sursa: Descopera.ro

Topul judetelor unde se castiga cele mai mari salarii din Romania. Teleorman este ultimul pe tara

In: Topurile zilei

Salariile angajaţilor din Bucureşti – cel mai bine plătiţi din toată ţara – au ajuns la 3.116 de lei net în 2017. Cele mai mici salarii sunt în Teleorman, unde angajaţii au câştigat, în medie, câte 1.780 de lei net în 2017.

Salariul mediu pe economie s-a apropiat anul trecut de 2.400 de lei net pe lună, însă în peste jumătate dintre judeţele României salariile oamenilor sunt sub 2.000 de lei net.

Angajaţii din Bucureşti au încasat, în medie, câte 3.116 de lei net pe lună în 2017, în creştere cu 7% faţă de anul 2016, arată datele centra­lizate de ZF pe baza infor­maţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

Pe următoarele locuri în topul zonelor cu cele mai mari salarii din 2017 se află Cluj (unde salariul mediu net a ajuns la 2.670 de lei în 2017, în creştere cu 14% faţă de anul 2016), Timiş (2.501 lei net, + 7% faţă de 2016), Sibiu (2.468 de lei net, +21% faţă de anul 2016) şi Braşov (2.383 de lei net, + 18% faţă de 2016).

„Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii şapte ani, vedem că salariile angajaţilor au avut o creştere constantă în polurile de dezvoltare, iar această tendinţă se va menţine în continuare. O să vedem totuşi o scădere a procentului de creştere salarială pe măsură ce salariile vor fi mai mari în valoare absolută în aceste zone“, a explicat Oana Tufăroiu, sales & operations director la firma de recrutare şi închiriere  Humangest.

Într-adevăr, dacă pentru bucureşteni creşterea salarială de 7% de anul trecut a însemnat, în valoare absolută, un plus de 190 de lei la salariul lunar, în cazul angajaţilor din Teleorman, de exemplu, creşterea de salarii de 12% de anul trecut a însemnat tot aproximativ 190 de lei/ lună.

Sursa: zf.ro

Topul tarilor in functie de nivelul de trai al cetatenilor: Romania se afla dupa Trinidad Tobago sau Mauritius!

In: Topurile zilei

Cunoscutul institut cu sediul la Londra, Legatum Institute a publicat topul celor mai prospere țări din lume. De data aceasta, specialiștii au luat în calcul 149 de țări, printre care și România, analizând mai mulți indicatori. Așadar în clasamentul The Legatum Prosperity Index 2017, România se află abia pe locul 46, cu patru poziții mai sus față de 2016, dar după țări ca Panama, Mauritius sau Trinidad Tobago.

Anul trecul topul a fost dominat de Noua Zeelandă, care a pierdut însă poziția cu numărul 1, după ce a fost detronată de Norvegia, care oricum se detașa în Europa din acest punct de vedere. De altfel ţara nordică a deţinut timp de şapte ani consecutiv prima poziţie în 2016 fiind întrecută de ţara de la antipozi.

Clasamentul nu ia în calcul numai banii deţinuţi de o naţiune ca singur factor reprezentantiv de prosperitate, ci mai mult decât atât. Pentru alcătuirea topului anual, organizaţia compară 104 variabile ce includ indicatori clasici precum venit pe cap de locuitor şi numărul de persoane angajate cu normă întreagă, dar şi alte date relevante precum numărul de servere securizate de internet pe care le are un stat sau cât de odihniţi se simt locuitorii în viaţa de zi cu zi. Variabilele sunt apoi împărţite în nouă subindici: calitatea economică, mediul de afaceri, guvernarea, educaţia, sănătatea, siguranţa şi securitatea, libertatea personală, capitalul social şi mediul natural, potrivit capital.ro.

!-- Composite Start -->
Loading...